50 de ani de la inaugurarea cartierului general al NATO de la Bruxelles. Care a fost motivul care a dus la luarea deciziei de a muta sediul de la Paris în capitala Belgiei

Astăzi, Alianța Nord-Atlantică celebrează jumătate de secol de la inaugurarea noului sediu de pe bulevardul Leopold III din Bruxelles, loc în care au fost luate decizii importante pentru soarta Europei în perioada Războiului Rece, au fost adoptate măsuri pentru a face față noilor amenințări specifice secolului XXI.

Foto: nato.int

Din momentul în care aceasta a luat ființă, în luna aprilie a anului 1949, NATO și-a desfășurat activitățile într-un sediu aflat la Londra. Fiind nevoie ulterior de un spațiu extins pentru buna desfășurare a activităților, s-a convenit mutarea temporară în Palais de Chaillot din Paris. În 1960, sediul Alianței Nord-Atlantice a fost mutat într-un edificiu construit special în acest sens, în Porte Dauphine, vestul Parisului.

Decizia Franței, din februarie 1966, de a părăsi structura integrată de comandă militară a NATO a determinat Consiliul Nord-Atlantic să ia decizia mutării sediului organizației într-un alt stat membru. La 4 aprilie 1966, miniștrii de externe ai statelor membre au dezbătut această chestiune. Belgia avea avantajul poziției centrale la nivelul continentului și a oferit un spațiu de 25.000 de metri pătrați unde putea fi construit sediul, potrivit nato.int.

Într-o scrisoare, datată 6 mai 1966, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Lyman Louis Lemnitzer (1963-1969) a transmis secretarului general al NATO, italianul Manlio Brosio (1964-1971), că în opinia sa cea mai bună locație pentru Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE) era regiunea Bruxelles din Belgia. La 6 iunie 1966 a fost transmis statelor membre primul raport al grupului de lucru constituit în acest sens, care indica faptul că Bruxelles, capitala Belgiei, a fost aleasă pentru noul sediu al cartierului general al NATO.

Generalul Lyman Lemnitzer a cerut ca sediul SHAPE să fie mutat concomitent cu Consiliul Nord-Atlantic, iar în august 1966 s-a hotărât ca sediul SHAPE să fie stabilit la Mons-Casteau. În acest context, autoritățile belgiene și-au asumat construirea unei autostrăzi care să lege Mons de Bruxelles. La 31 martie 1967 a început construcția sediului NATO din Bruxelles, care s-a desfășurat într-un timp record, respectiv 6 luni și jumătate.

La ceremonia de inaugurare a noului sediu premierul belgian Paul Vanden Boeynants și secretarul general al NATO de la acea vreme, Manlio Brosio, au susținut alocuțiuni. La momentul relocării, în noul sediu al Alianței se înregistra o premieră legată de componența de gen a personalului care lucra în cadrul cartierului general. Nikki Janssens a fost prima femeie care a lucrat pentru NATO și care pășea încă de la început în noul sediu al organizației din bulevardul Leopold III, potrivit contului de Twitter al organizației.

De-a lungul timpului, NATO și-a extins numărul de membri, de la 17 la 29, ultimul care a aderat fiind Muntenegru, la 5 iunie 2017.

Foto: nato.int

La 25 mai 2017, Alianța Nord-Atlantică a inaugurat noul sediu din Bruxelles, aflat vis-avis de fostul cartier general. Inaugurat la capătul a șapte ani de la demararea construcțiilor (2010), noul sediu al Alianței are o suprafață de 254.000 de mp și va fi spațiul de lucru pentru 1500 de oameni, membri ai delegațiilor țărilor membre NATO, 1700 de persoane din staff-ul militar și civil, 800 de angajați ai agențiilor NATO și aproximativ 500 vizitori/ zi, precizează NATO.

Cu o valoare totală a costurilor de 1.12 miliarde de dolari, construcția acestui sediu a fost hotărâtă la summitul NATO de la Washington, din 1999, atunci când Ungaria, Polonia și Cehia duceau numărul membrilor Alianței la 19.

Ceremonia de predare a noii case NATO a fost precedată de naugurarea a două monumente reper în istoria transatlantică de peste jumătate de secol: 1) un monument dedicat articolului 5 din Tratatul NATO – privind apărarea colectivă și care se referă la invocarea acestui articol după atacul de la 11 septembrie asupra Statelor Unite și 2) un monument dedicat Zidului Berlinului – a cărui cădere este tabloul simbolic al sfârșitul Războiului Rece, dovadă a angajamentului american față de securitatea europeană și punct de inflexiune pentru viitorul NATO.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *