Comisia Europeană și-a pierdut accesul la opțiunea de a face publicitate pe platforma X la doar câteva zile după ce a amendat rețeaua lui Elon Musk cu 120 milioane de euro, în cadrul primei sancțiuni aplicate prin Legea privind Serviciile Digitale, relatează BBC.

Interdicția a fost decisă de platformă, prin Nikita Bier, unul dintre responsabilii executivi ai companiei, care a acuzat Comisia că ar fi încercat „să profite” de „o vulnerabilitate” din sistemul de advertising pentru a promova postarea despre amendă.

„Se pare că voi credeți că regulile nu ar trebui să se aplice contului vostru”, a transmis Bier, adăugând: „Contul vostru de publicitate a fost închis.” 

Executivul european a respins acuzațiile și a reacționat inclusiv la mesajele publice ale lui Elon Musk, care, după amendă, a postat o serie de atacuri la adresa Uniunii Europene. Miliardarul a scris că UE „ar trebui abolită” și că „birocrația UE sufocă încet Europa până la moarte”, iar duminică a continuat cu comentarii despre „birocrația tiranică” din Europa. El a redistribuit și un mesaj care descria UE ca fiind „Al Patrulea Reich”, însoțit de o imagine în care drapelul Uniunii se ridică pentru a dezvălui steagul Germaniei naziste.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a calificat declarațiile drept „complet nebune”. „Asta face parte din libertatea de exprimare pe care o prețuim în UE și care permite cele mai nebune declarații”, a spus oficialul european.

Citiți și Comisia Europeană amendează platforma X cu 120 milioane de euro pentru încălcarea obligațiilor sale în materie de transparență

Amenda aplicată de Bruxelles viza modul în care X gestionează așa-numitul „semn de verificare albastru”. Comisia consideră că marcajul este „conceput în mod înșelător”, deoarece oricine poate plăti pentru statutul de „verificat” fără ca firma să verifice în mod semnificativ identitatea utilizatorilor, ceea ce „îi expune pe utilizatori la escrocherii, inclusiv fraude de uzurpare a identității, precum și la alte forme de manipulare de către actori rău-intenționați.” Executivul european a mai constatat că registrul de publicitate al platformei nu respectă cerințele de transparență prevăzute în legislația digitală și că X nu oferă cercetătorilor accesul la datele publice necesar analizelor independente.

În reacție la decizia de blocare a contului de publicitate, Comisia a afirmat că „folosește pur și simplu instrumentele pe care platformele le pun la dispoziția conturilor corporative” și că se așteaptă ca aceste instrumente să respecte atât condițiile platformei, cât și legislația europeană.

Conflictul dintre X și Comisie a început în momentul în care Nikita Bier a susținut că instituția europeană a reactivat un cont rar folosit „pentru a profita de o vulnerabilitate”. Acesta spune că postarea Comisiei ar fi utilizat un link care „i-a înșelat pe utilizatori”, făcându-i să creadă că este un videoclip „pentru a-i mări artificial vizibilitatea”, și că „vulnerabilitatea”, care „nu a mai fost folosită niciodată în acest fel”, a fost între timp eliminată.

Disputa s-a extins și în plan internațional. În SUA, Secretarul de Stat Marco Rubio și reprezentanți ai Comisiei Federale de Comunicații au acuzat UE că atacă și cenzurează firme americane, afirmând că „zilele în care americanii sunt cenzurați online s-au încheiat”.

Acesta nu este primul conflict al platformei X cu autoritățile de reglementare la nivel internațional. În 2024, Curtea Supremă a Braziliei a ridicat interdicția impusă platformei după ce compania a acceptat să plătească 28 milioane de reali și să blocheze conturi acuzate de răspândirea dezinformării. În 2023, autoritatea australiană pentru siguranța online a amendat X cu 610.000 AUD pentru necooperare într-o investigație privind protecția copiilor.

Disputa actuală cu Comisia Europeană amplifică presiunea asupra platformei lui Elon Musk, într-un context în care transparența, verificarea utilizatorilor și respectarea legislației digitale devin tot mai atent monitorizate.

Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, l-a felicitat luni pe primarul ales al Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, subliniind că “un PNL puternic, condus la nivel național de prim-ministrul Ilie Bolojan, va construi acum o capitală modernă sub conducerea lui Ciprian Ciucu”.

“Felicitări Ciprian Ciucu! Mult success la Primăria Municipiului București! Un vot pentru responsabilitate, unitate și o viziune pentru București orientată spre viitor”, a scris Weber, pe Facebook.

Ciprian Ciucu, candidatul Partidului Național Liberal și primarul Sectorului 6, a obținut 36,16% din voturi, la alegerile locale parțiale organizate duminică pentru funcția de primar general al municipiului București, conform rezultatelor finale după centralizarea tuturor celor 1.289 de procese verbale.

Ciucu a declarat că votul majoritar primit duminică îl responsabilizează și că vrea să facă din București proiectul vieții sale.

“Acest vot mă responsabilizează. Le mulțumesc foarte mult bucureștenilor pentru votul lor, le mulțumesc celor care m-au sprijinit în această campanie. Vreau să dau un mesaj de unitate pentru partidele din coaliția guvernamentală, în special pentru cele de centru dreapta. O să avem mult de muncă împreună la Primăria Municipiului București, o să avem multe proiecte de trecut. Și așa cum am spus și în această campanie, vreau să fac din București proiectul vieții mele și asta nu pentru termen scut, ci pentru termen lung”, a afirmat Ciprian Ciucu, după prezentarea primelor rezultate exit-poll.

Liderii a șapte țări din UE au declarat că un împrumut de reparații pentru Ucraina, bazat pe activele rusești înghețate, este cea mai „realistă soluție politică” pentru a răspunde nevoilor urgente de finanțare ale Kievului.

Prim-miniștrii Estoniei, Finlandei, Irlandei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Suediei au declarat că susțin cu tărie propunerea Comisiei Europene privind un împrumut pentru reparații finanțat din lichiditățile provenite din activele rusești înghețate în UE, potrivit The Guardian.

Declarația de susținere a fost făcută într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, înaintea summitului UE de săptămâna viitoare, când nevoile de finanțare ale Ucrainei vor fi prioritare pe agenda de lucru.

Împrumutul pentru reparații este „cea mai fezabilă soluție din punct de vedere financiar și cea mai realistă din punct de vedere politic (și) abordează principiul fundamental al dreptului Ucrainei la despăgubiri pentru daunele cauzate de agresiune”, se afirmă în scrisoare.

Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz, care susține și el această idee, s-a deplasat la Bruxelles în încercarea de a-l convinge pe prim-ministrul belgian, Bart De Wever, să renunțe la opoziția sa.

Nu s-au așteptat schimbări dramatice de poziție în urma cinei de lucru, la care a participat și von der Leyen. Majoritatea activelor înghețate din UE se află în Belgia, care susține că planul este prea riscant și ar complica eforturile de a pune capăt războiului.

Liderii care au semnat scrisoarea nu sunt de acord cu analiza potrivit căreia împrumutul ar împiedica eforturile de pace.

Ei susțin că luarea unei decizii cu privire la împrumutul pentru reparații la summitul de săptămâna viitoare ar pune Ucraina „într-o poziție mai puternică pentru a se apăra și într-o poziție mai bună pentru a negocia o pace justă și durabilă”.

Comisia Europeană a prezentat planul său de a consolida reziliența financiară a Ucrainei în contextul războiului rus. Textul cuprinde două soluții menite să vină în întâmpinarea nevoilor financiare ale Ucrainei pentru perioada 2026-2027: contractarea de împrumuturi de către UE și un împrumut pentru reparații, bazat pe activele rusești înghețate.

Liderii țărilor membre UE se vor reuni pe 18 decembrie pentru a lua o decizie finală. Dacă nu se va ajunge la un acord, UE va recurge la o datorie comună, informează Euronews.