Connect with us

INTERNAȚIONAL

Adevăratele mize ale României la summitul NATO de la Varșovia: Cine, când și cum ne apără în caz de agresiune

Published

on

nato_summit_81294800Summitul NATO de la Varșovia va aduce României și flancului estic beneficii de securitate sporite care vin să întărească măsurile luate în Țara Galilor, în contextul amenințărilor regionale și a agresivității ruse din 2014 care a condus la anexarea Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei. De la dezvoltarea planului de contingență obținut la precedentul summit la brigada multinațională care se prefigurează a fi instalată pe teritoriul României și de la declararea capabilității operaționale inițiale a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice la includerea regiunii Mării Negre pe agendă, România va aduce elemente de noutate cadrului său de securitate regional.

Planul de contingență: În cazul unui atac, știi cine, când și unde vine să te apere

România va obține, astfel, dezvoltarea planului de contingență dobândit în cadrul summitului de acum doi ani, au precizat surse aliate pentru CaleaEuropeana.ro. “Dezvoltarea planului de contingență înseamnă ca știi cine, când și unde vine să te apere (n.r. – forțele aliate) când ești atacat. Am obținut o echilibrare a procesului de consolidare a flancului estic. Este vorba despre un plan cu termene precise, responsabilități și unități alocate”, au explicat sursele citate.

Planul de contingență a fost întocmit pentru România pentru prima dată la reuniunea decizională din Țara Galilor, iar actualizarea sa la summitul de la Varșovia va aduce mai multă securitate, fiind una dintre măsurile de top care vizează cadrul de securitate de care țara noastră va beneficia post-2016.

Brigada multinațională: ”Veniți împreună cu noi, nu doar la noi”/ Elementul de noutate: un pachet de măsuri maritime și aeriene

Totodată, actualizarea acestui plan se înscrie în rândul avantajelor ce urmează a fi conferite dimensiune securitare a României. Decuparea flancului estic în două zone – nord și sud – va aduce la summitul de la Varșovia două tipuri ale conceptului de prezență înaintată.

atlantic resolve5

În zona de nord a flancului estic (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia) va fi instituită o prezență consolidată înaintată care pune accentul pe cele patru batalioane convenite la ministeriala Apărării din iunie și care vor avea structuri de comandament americane, britanice, canadiene și germane (câte una pentru fiecare batalion).

În România, ca parte a zonei de sud a flancului estic, va fi omologată o prezență consolidată adaptată formată dintr-o brigadă multinațională amplasată pe teritoriul nostru și un pachet de măsuri maritime și aeriene.

În sudul flancului estic măsurile care vor fi luate de către Alianță merg pe cele trei dimensiuni: aerian, maritim și terestru, în timp ce în partea de nord accentul va fi pus pe poziționarea militară terestră”, au explicat sursele aliate pentru CaleaEuropeana.ro.

”Vom trimite patru batalioane multinaționale robuste în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Apărarea și descurajarea noastră colectivă include mai mult. Vom decide pentru dezvoltarea unei prezențe adaptate în sud-est, în baza unei brigăzi multinaționale în România”, a declarat secretarul general NATO în prefațarea summitul de la Varșovia.

Brigada multinațională din România va reprezenta un concept integrat, țara noastră urmând să pună la dispoziție pentru această măsură de adaptare aliată comadamentul de brigadă, două batalioane (în jur de 2000 de militari români) și elemente de logistică, iar orizontul de timp pentru operaționalizarea ei va fi anul 2017, au menționat sursele. Din punct de vedere financiar, ea va fi susținută prin intermediul creșterii alocării bugetare pentru Apărare la procentul de 2% din PIB.

Brigada ar urma, astfel, să fie alcătuită din minim 3000 de trupe, în jur de 1000 reprezentând contribuția, prin rotație, a statelor membre aliate. Până în prezent, Bulgaria a confirmat că va trimite 400 de soldați, iar state precum SUA și Polonia și-au manifestat interesul de participare, au mai punctat sursele citate. 

Veniți împreună cu noi, nu doar la noi”, au precizat sursele vis-a-vis de conceptul care a stat la baza acestei propuneri.

Brigada multinațională va fi integrată sub conducerea Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est amplasat la București, alături de cele două Unități de Integrare a Forțelor din zonă (din România și din Bulgaria), ceea va reprezenta și o sporire a rolului acestui comandament, înființat prin decizia summitului din Țara Galilor ca măsură de adaptare cuprinsă în Planul de Acțiune Rapidă al NATO.

mnd-se shape

Totodată, o inițiativă de instruire intensificată va fi relaționată brigăzii multinaționale, având ca obiectiv inițial asigurarea unui antrenament susținut care să pregătească forțele aliate să răspundă în caz de necesitate, au precizat sursele aliate care au adăugat că pentru astfel de antrenamente va exista o prezență militară americană însemnată.

Pachetul de măsuri maritime și aeriene ce urmează a fi discutat la summitul de la Varșovia face și el parte din măsurile pentru o prezență înaintată adaptată în zona de sud a flancului estic. ”Până pe 30 septembrie 2016, autoritățile militare ale NATO vor trebui să propună un pachet de măsuri pentru consolidarea prezenței maritime și aeriene în sud-estul flancului estic”, au declarat sursele aliate pentru CaleaEuropeana.ro, acest pachet urmând să cuprindă zona Mării Negre, care va beneficia la summit de o atenție aparte.

Evaluări NATO solicitate de România vor fi omologate la summit: Marea Neagră și Rusia

La summitul de la Varșovia cei 28 de lideri ai țărilor membre, reuniți în Consiliul Nord-Atlantic, vor discuta pe baza a două evaluări importante, pentru care România a insistat.

nato_black sea

Definită drept o componentă importantă a securității euro-atlantice la summitul din Țara Galilor, regiunea Mării Negre se va afla și în atenția summitul de la Varșovia, mai ales în contextul pachetului de măsuri aeriene și maritime pe care România l-a propus.

”Evaluarea politico-militar a situației din Marea Neagră va fi omologată la summit. Va fi pentru prima oară când un astfel de document va viza Marea Neagră, iar pe baza lui se vor lua următoarele decizii”, au precizat sursele.

O viitoare prezență a NATO în Marea Neagră va avea la bază această evaluare și este de așteptat ca pachetul de măsuri aeriene și maritime ce urmează a fi elaborat de autoritățile militare NATO să aibă în vedere această regiune. 

Totodată, liderii euro-atlantici vor discuta pe marginea unei evaluări NATO privind politica externă și de apărare a Rusiei, abordare susținută de România. 

NATO și Federația Rusă ar urma să organizeze, la puțin timp după summitul Alianței care va avea loc vineri și sâmbătă la Varșovia, o nouă reuniune menită să îmbunătățească dialogul lor și să evite incidentele militare, conform anunțului lui Jens Stoltenberg. Este de așteptat ca pe agenda viitorului Consiliu NATO-Rusia să se afle aceleași subiecte ca la reuniunea din aprilie și anume transparența exercițiilor militare, reducerea riscurilor, situația din Ucraina și implementarea acordurilor de la Minsk și situația din Afganistan.

Declararea capabilității inițiale a sistemului antirachetă

Declararea capabilității operaționale inițiale a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice este prefigurată la summitul de la Varșovia, la câteva luni după ce a avut loc inaugurarea facilității antirachetă Aegis Ahsore de la Deveselu, a doua etapă a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (US European Phased Adaptive Approach – US EPAA).

deveselu_RoSUA”Obiectivul nostru să putem declara capabilitatea operațională inițială a sistemului nostru antirachetă la summitul de la Varșovia”, a declarat Jens Stoltenberg cu privire la acest aspect. 

Sistemul antirachetă ar urma să devină complet operațional după ce a treia etapă – baza de la Redzikowo – din Polonia va fi finalizată, termenul fiind fixat pentru anul 2018.

Parteneriat Strategic UE-NATO și creșterea rezilienței

Pe agenda summitul de la Varșovia se va afla și cooperarea cu Uniunea Europeană, organizație parteneră a Alianței-Nord Atlantice, urmând ca cele două entități să semneze un document strategic de parteneriat.

Evoluțiile din ultimii doi ani din vecinătatea europeană și euro-atlantică au intensificat dimensiunile de cooperare NATO-UE, de la spațiul cibernetic la domeniul comunicării strategice, iar recent lansata Strategie Globală a UE recunoaște rolul primordial al NATO drept cadru principal de apărare colectivă și securitate pentru majoritatea țărilor membre (22 state UE fiind și membre NATO).

”UE își va consolida cooperarea cu Alianța Nord-Atlantică în complementaritate, sinergie și în deplin respect pentru cadrul instituților și autonomia decizională dintre cele două”, arată Strategia.

Atât prin cooperarea cu UE, dar și în interiorul NATO, Alianța va pune un accent sporit pe creșterea rezilienței, ceea ce înseamnă că la Varșovia se va lua în considerare consolidarea capacității individuale și colective a aliaților pentru a rezista oricărei forme de atac armat și hibrid, precum măsuri pentru continuitatea guvernării în situații de criza, furnizarea celor necesare populației sau prezervarea infrastructurii critice.

Concretizarea tuturor acestor măsuri în decizii cuprinse în Declarația finală a celor 28 de lideri euro-atlantici va plasa România într-o poziție regională de avangardă pentru securitatea NATO.

România va beneficia de o prezență aliată sporită, devenind, totodată, și singurul stat aliat din dimensiunea sudică a flancului estic care, pe lângă găzduirea Unității de Integrare a Forțelor, Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est, facilității antirachetă de la Deveselu sau prezenței consistente a trupelor SUA, va adăuga și prezența unei brigăzi multinaționale pe teritoriul său, element militar cu caracter permanent. Nu în ultimul rând, definirea unui pachet de măsuri aeriene și maritime va consolida rolul deținut de Comandamentul Multinațional, iar documentul evaluator al situației din Marea Neagră va sta la baza viitoarelor decizii aliate referitoare la această regiune.

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

Published

on

French Forces in Romania/ Twitter

Aproximativ 600 militari francezi și 200 vehicule militare din cadrul grupului de luptă al NATO dislocat în România, cu Franța ca națiune-cadru, și elementul național de sprijin francez au desfășurat în perioada 23 – 27 ianuarie, exercițiul cu trageri de luptă ,,EAGLE MEDA 23”, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din localitatea Smârdan, județul Galați.

Scopul principal al exercițiului a fost antrenarea forțelor din cadrul grupului de Luptă privind capacitatea rapidă de dislocare și executarea unei misiuni de luptă, într-un scenariu fictiv, în cadrul unei operațiuni NATO – Apărare colectivă, în conformitate cu articolul 5, desfășurate pe flancul de sud-est al Alianței.

În cadrul exercițiului au fost executate și trageri de luptă cu principalele mijloace de lovire ale grupului de luptă, tancurile Leclerc, dislocate ca urmare a unei decizii a președintelui francez Emmanuel Macron.

Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului trecut, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră.

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național, integrând, pe bază rotațională, efective ale Belgiei și Țărilor de Jos.

Grupul de luptă contribuie la creșterea cooperării militare a României cu Franța, și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic.

Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre.

Continue Reading

NATO

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

Published

on

© Sgt. Christopher Gaylord/ via Wikimedia Commons

Producătorul german Rheinmetall vrea să producă sistemul de artilerie american HIMARS, compania de armament fiind în discuții cu compania americană Lockheed Martin pentru a începe producția lansatorului multiplu de rachete pe teritoriul german, informează Le Figaro, care subliniază că războiul declanșat de Rusia în Ucraina pare să stea baza deciziei companiei germane, o mișcare ce ar “torpila acordurile franco-germane” pentru relansarea industriei de apărare europene.

Într-un interviu acordat agenției Reuters la 29 ianuarie, directorul general al producătorului german, Armin Papperger, a anunțat că se află în discuții cu Lockheed Martin pentru a produce M142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System). Astfel, sistemul de artilerie american, foarte eficient în conflictul ucrainean, ar putea fi construit direct în Germania.

Obiectivul Rheinmetall este de a “încheia un acord” la Conferința de Securitate de la München, programată pentru perioada 17-19 februarie.

“Avem tehnologia necesară pentru a produce focoase și motoare de rachetă. Și avem și camioanele pe care să montăm lansatoarele”, a declarat Armin Papperger, mizând pe investiții de câteva sute de milioane de euro.

Le Figaro subliniază că aceste acțiuni ale companiei germane ar putea “torpila acordurile franco-germane”, ciându-l pe Stéphane Audrand, consultant internațional în domeniul riscurilor.

Rheinmetall are un grad ridicat de autonomie față de puterea politică germană. Pe de altă parte, acest demers din partea companiei germane vine într-un moment în care Germania a promis în urmă cu an, la scurt timp de la declanșarea invaziei ruse, că va investi 100 de miliarde de euro în apărare, iar cancelarul german Olaf Scholz a definit “un punct de cotitură” (Zeitenwende) pentru politica externă germană.

Prin dorința de a produce HIMARS, compania subminează, de asemenea, gândirea franco-germană privind dezvoltarea viitoare a capacităților de “foc cu rază foarte lungă de acțiune”, iar Franța va avea și mai mult de suferit de pe urma poziționării vecinului său. Stăm pe marginea drumului”, deplânge Stéphane Audrand.

Relația franco-germană, ușor relansată la finele lunii trecute când s-au împlinit 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, păstrează disensiuni în privința apărării europene.

Sistemele de rachete HIMARS s-au regăsit în majoritatea pachetelor de asistență de securitate pe care Statele Unite le-au furnizat Ucrainei în confruntarea cu Rusia.

Dintre statele NATO care și-au înzestrat capabilitățile militare cu rachete HIMARS se numără și România, fiind primul stat aliat de pe flancul estic care a derulat un astfel de program. În prezent, sistemele HIMARS mai sunt deținute și de Polonia, iar Estonia a demarat un program de achiziții similar.

Continue Reading

NATO

Suedia se angajează să modifice legea privind combaterea terorismului, sperând că va convinge Turcia să o accepte în NATO

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul suedez al justiției, Gunnar Strommer, a anunțat joi că guvernul din care face parte va promova o nouă lege privind combaterea terorismului, după ce Turcia și-a exprimat opoziția față de aprobarea protocolului de aderare a acestei țări la NATO, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Reglementarea ar urma să acorde autorităţilor puteri sporite privind arestarea şi inculparea celor care susţin organizaţii teroriste prin finanţare sau alte mijloace. ”Vorbim despre o incriminare extrem de largă”, a susţinut ministrul.

Până în prezent, cei care sprijineau terorismul nu puteau fi inculpați în Suedia decât dacă lor erau legate de o anumită acţiune teroristă, a arătat Strommer. Pe viitor, prevederile legale vor acoperi toate formele de participare la terorism.

Guvernul suedez speră ca noua lege să intre în vigoare în iunie, la aproape un an distanță de momentul în care țara nordică a ajuns la un acord cu Turcia ce s-a concretizat cu decizia de a extinde Alianța la 32 de membri.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

De cealaltă parte, Ankara, prin președintele Recep Tayyip Erdogan, a îndemnat Suedia ”să nu se deranjeze să încerce în acest moment” pentru că nu va spune ”da candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”. 

Liderul turc a făcut referire la o manifestaţie autorizată de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, unde extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Chiar dacă secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO, Erdogan nu parte să dea dovadă de flexibilitate.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE6 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO6 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ6 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE7 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO7 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE8 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE6 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending