Connect with us

INTERNAȚIONAL

Adevăratele mize ale României la summitul NATO de la Varșovia: Cine, când și cum ne apără în caz de agresiune

Published

on

nato_summit_81294800Summitul NATO de la Varșovia va aduce României și flancului estic beneficii de securitate sporite care vin să întărească măsurile luate în Țara Galilor, în contextul amenințărilor regionale și a agresivității ruse din 2014 care a condus la anexarea Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei. De la dezvoltarea planului de contingență obținut la precedentul summit la brigada multinațională care se prefigurează a fi instalată pe teritoriul României și de la declararea capabilității operaționale inițiale a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice la includerea regiunii Mării Negre pe agendă, România va aduce elemente de noutate cadrului său de securitate regional.

Planul de contingență: În cazul unui atac, știi cine, când și unde vine să te apere

România va obține, astfel, dezvoltarea planului de contingență dobândit în cadrul summitului de acum doi ani, au precizat surse aliate pentru CaleaEuropeana.ro. “Dezvoltarea planului de contingență înseamnă ca știi cine, când și unde vine să te apere (n.r. – forțele aliate) când ești atacat. Am obținut o echilibrare a procesului de consolidare a flancului estic. Este vorba despre un plan cu termene precise, responsabilități și unități alocate”, au explicat sursele citate.

Planul de contingență a fost întocmit pentru România pentru prima dată la reuniunea decizională din Țara Galilor, iar actualizarea sa la summitul de la Varșovia va aduce mai multă securitate, fiind una dintre măsurile de top care vizează cadrul de securitate de care țara noastră va beneficia post-2016.

Brigada multinațională: ”Veniți împreună cu noi, nu doar la noi”/ Elementul de noutate: un pachet de măsuri maritime și aeriene

Totodată, actualizarea acestui plan se înscrie în rândul avantajelor ce urmează a fi conferite dimensiune securitare a României. Decuparea flancului estic în două zone – nord și sud – va aduce la summitul de la Varșovia două tipuri ale conceptului de prezență înaintată.

atlantic resolve5

În zona de nord a flancului estic (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia) va fi instituită o prezență consolidată înaintată care pune accentul pe cele patru batalioane convenite la ministeriala Apărării din iunie și care vor avea structuri de comandament americane, britanice, canadiene și germane (câte una pentru fiecare batalion).

În România, ca parte a zonei de sud a flancului estic, va fi omologată o prezență consolidată adaptată formată dintr-o brigadă multinațională amplasată pe teritoriul nostru și un pachet de măsuri maritime și aeriene.

În sudul flancului estic măsurile care vor fi luate de către Alianță merg pe cele trei dimensiuni: aerian, maritim și terestru, în timp ce în partea de nord accentul va fi pus pe poziționarea militară terestră”, au explicat sursele aliate pentru CaleaEuropeana.ro.

”Vom trimite patru batalioane multinaționale robuste în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Apărarea și descurajarea noastră colectivă include mai mult. Vom decide pentru dezvoltarea unei prezențe adaptate în sud-est, în baza unei brigăzi multinaționale în România”, a declarat secretarul general NATO în prefațarea summitul de la Varșovia.

Brigada multinațională din România va reprezenta un concept integrat, țara noastră urmând să pună la dispoziție pentru această măsură de adaptare aliată comadamentul de brigadă, două batalioane (în jur de 2000 de militari români) și elemente de logistică, iar orizontul de timp pentru operaționalizarea ei va fi anul 2017, au menționat sursele. Din punct de vedere financiar, ea va fi susținută prin intermediul creșterii alocării bugetare pentru Apărare la procentul de 2% din PIB.

Brigada ar urma, astfel, să fie alcătuită din minim 3000 de trupe, în jur de 1000 reprezentând contribuția, prin rotație, a statelor membre aliate. Până în prezent, Bulgaria a confirmat că va trimite 400 de soldați, iar state precum SUA și Polonia și-au manifestat interesul de participare, au mai punctat sursele citate. 

Veniți împreună cu noi, nu doar la noi”, au precizat sursele vis-a-vis de conceptul care a stat la baza acestei propuneri.

Brigada multinațională va fi integrată sub conducerea Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est amplasat la București, alături de cele două Unități de Integrare a Forțelor din zonă (din România și din Bulgaria), ceea va reprezenta și o sporire a rolului acestui comandament, înființat prin decizia summitului din Țara Galilor ca măsură de adaptare cuprinsă în Planul de Acțiune Rapidă al NATO.

mnd-se shape

Totodată, o inițiativă de instruire intensificată va fi relaționată brigăzii multinaționale, având ca obiectiv inițial asigurarea unui antrenament susținut care să pregătească forțele aliate să răspundă în caz de necesitate, au precizat sursele aliate care au adăugat că pentru astfel de antrenamente va exista o prezență militară americană însemnată.

Pachetul de măsuri maritime și aeriene ce urmează a fi discutat la summitul de la Varșovia face și el parte din măsurile pentru o prezență înaintată adaptată în zona de sud a flancului estic. ”Până pe 30 septembrie 2016, autoritățile militare ale NATO vor trebui să propună un pachet de măsuri pentru consolidarea prezenței maritime și aeriene în sud-estul flancului estic”, au declarat sursele aliate pentru CaleaEuropeana.ro, acest pachet urmând să cuprindă zona Mării Negre, care va beneficia la summit de o atenție aparte.

Evaluări NATO solicitate de România vor fi omologate la summit: Marea Neagră și Rusia

La summitul de la Varșovia cei 28 de lideri ai țărilor membre, reuniți în Consiliul Nord-Atlantic, vor discuta pe baza a două evaluări importante, pentru care România a insistat.

nato_black sea

Definită drept o componentă importantă a securității euro-atlantice la summitul din Țara Galilor, regiunea Mării Negre se va afla și în atenția summitul de la Varșovia, mai ales în contextul pachetului de măsuri aeriene și maritime pe care România l-a propus.

”Evaluarea politico-militar a situației din Marea Neagră va fi omologată la summit. Va fi pentru prima oară când un astfel de document va viza Marea Neagră, iar pe baza lui se vor lua următoarele decizii”, au precizat sursele.

O viitoare prezență a NATO în Marea Neagră va avea la bază această evaluare și este de așteptat ca pachetul de măsuri aeriene și maritime ce urmează a fi elaborat de autoritățile militare NATO să aibă în vedere această regiune. 

Totodată, liderii euro-atlantici vor discuta pe marginea unei evaluări NATO privind politica externă și de apărare a Rusiei, abordare susținută de România. 

NATO și Federația Rusă ar urma să organizeze, la puțin timp după summitul Alianței care va avea loc vineri și sâmbătă la Varșovia, o nouă reuniune menită să îmbunătățească dialogul lor și să evite incidentele militare, conform anunțului lui Jens Stoltenberg. Este de așteptat ca pe agenda viitorului Consiliu NATO-Rusia să se afle aceleași subiecte ca la reuniunea din aprilie și anume transparența exercițiilor militare, reducerea riscurilor, situația din Ucraina și implementarea acordurilor de la Minsk și situația din Afganistan.

Declararea capabilității inițiale a sistemului antirachetă

Declararea capabilității operaționale inițiale a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice este prefigurată la summitul de la Varșovia, la câteva luni după ce a avut loc inaugurarea facilității antirachetă Aegis Ahsore de la Deveselu, a doua etapă a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (US European Phased Adaptive Approach – US EPAA).

deveselu_RoSUA”Obiectivul nostru să putem declara capabilitatea operațională inițială a sistemului nostru antirachetă la summitul de la Varșovia”, a declarat Jens Stoltenberg cu privire la acest aspect. 

Sistemul antirachetă ar urma să devină complet operațional după ce a treia etapă – baza de la Redzikowo – din Polonia va fi finalizată, termenul fiind fixat pentru anul 2018.

Parteneriat Strategic UE-NATO și creșterea rezilienței

Pe agenda summitul de la Varșovia se va afla și cooperarea cu Uniunea Europeană, organizație parteneră a Alianței-Nord Atlantice, urmând ca cele două entități să semneze un document strategic de parteneriat.

Evoluțiile din ultimii doi ani din vecinătatea europeană și euro-atlantică au intensificat dimensiunile de cooperare NATO-UE, de la spațiul cibernetic la domeniul comunicării strategice, iar recent lansata Strategie Globală a UE recunoaște rolul primordial al NATO drept cadru principal de apărare colectivă și securitate pentru majoritatea țărilor membre (22 state UE fiind și membre NATO).

”UE își va consolida cooperarea cu Alianța Nord-Atlantică în complementaritate, sinergie și în deplin respect pentru cadrul instituților și autonomia decizională dintre cele două”, arată Strategia.

Atât prin cooperarea cu UE, dar și în interiorul NATO, Alianța va pune un accent sporit pe creșterea rezilienței, ceea ce înseamnă că la Varșovia se va lua în considerare consolidarea capacității individuale și colective a aliaților pentru a rezista oricărei forme de atac armat și hibrid, precum măsuri pentru continuitatea guvernării în situații de criza, furnizarea celor necesare populației sau prezervarea infrastructurii critice.

Concretizarea tuturor acestor măsuri în decizii cuprinse în Declarația finală a celor 28 de lideri euro-atlantici va plasa România într-o poziție regională de avangardă pentru securitatea NATO.

România va beneficia de o prezență aliată sporită, devenind, totodată, și singurul stat aliat din dimensiunea sudică a flancului estic care, pe lângă găzduirea Unității de Integrare a Forțelor, Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est, facilității antirachetă de la Deveselu sau prezenței consistente a trupelor SUA, va adăuga și prezența unei brigăzi multinaționale pe teritoriul său, element militar cu caracter permanent. Nu în ultimul rând, definirea unui pachet de măsuri aeriene și maritime va consolida rolul deținut de Comandamentul Multinațional, iar documentul evaluator al situației din Marea Neagră va sta la baza viitoarelor decizii aliate referitoare la această regiune.

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

Published

on

© MAE rus

Germania este pregătită ”să apere regulile comune, chiar dacă acest lucru înseamnă să plătească un preț economic ridicat”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock după discuțiile cu omologul rus, Serghei Lavrov, potrivit Reuters. 

Aflată în prima sa vizită la Moscova după preluarea mandatului de șef al diplomației germane, care a debutat cu o escaladare a temerilor că Rusia ar putea invada Ucraina, Baerbock a semnalat că ”nu va exista securitate în casa noastră europeană comună dacă nu există reguli pe care toată lumea le respectă” și a calificat concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei drept un ”act fără un motiv inteligibil” despre care e greu să nu crezi că reprezintă ”o amenințare”. 

”Nu avem altă opțiune, chiar dacă asta înseamnă să plătim un preț economic ridicat”, a declarat Baerbock. ”Germania a reiterat că, în cazul în care energia este folosită ca armă, aceasta ar avea consecințe asupra conductei Nord Stream 2”, a menționat oficialul german într-o trimitere la posibile sancțiuni luate în calcul de națiunile occidentale, informează Deutsche Welle.

Cazul opozantului rus, Aleksei Navalnîi și dizolvarea ONG-ului ”Memorial” în Rusia, una dintre cele mai vechi și mai respectate organizații pentru drepturile omului din țară, care a expus represiunea politică, abuzurile și atrocitățile din epoca stalinistă și a devenit un simbol al democratizării țării după prăbușirea Uniunii Sovietice, au reprezentat, de asemenea, teme abordate de cei doi oficiali, conform DPA. 

Recurând la un ton conciliant, Serghei Lavrov a subliniat în cadrul discuției de marți că există posibilitatea unei orientări spre o direcție pozitivă. Acesta a denunțat, în egală măsură, daunele provocate de sentimentul antirusesc de la Bruxelles și de ”grupul de țări antirusești din UE”, un mesaj de uz intern.

De asemenea, el a făcut trimite la proiectul Nord Stream 2, care se află în impas din cauza unei anchete desfășurate de organismul german de reglementare, spunând că ”a atras atenția colegilor germani asupra contraproductivității încercărilor de politizare a acestui proiect”.

Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident.

”Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

În pofida faptului că a preluat de curând mandatul, Baerbock s-a arătat deja dispusă să traseze linii clare privind Moscova, inclusiv când vine vorba despre acest gazoduct care leagă Rusia de Germania, despre care aceasta consideră că nu ar trebui să fie operaționalizat dacă se constată o intensificare a crizei din Ucraina, opinie împărtășită și de Uniunea Europeană, care a decis să deschidă o anchetă împotriva Gazprom, compania care administrează conducta

O poziție fermă a Annalenei Baerbock a putut fi observată și în cazul uciderii unui cetățean georgian, în 2019, despre care Berlinul a spus că reprezintă o crimă motivată politic, orchestrată parțial de Ambasada Rusiei, ce a dus la expulzarea a doi diplomați ruși. 

Kievul și-a manifestat îngrijorările cu privire la Nord Stream 2 tocmai pentru că Ucraina este ocolită în procesul de exportare a gazelor naturale către Europa de Vest, fapt ce îi reduce importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul ucrainean. 

Germania se confruntă cu o criză energetică și cu o creștere a prețurilor la electricitate, fapt ce pune presiune pe Berlin de a deschide supapele Nord Stream 2, în ciuda îngrijorărilor exprimate de numeroși politicieni occidentali potrivit cărora Rusia încearcă să transforme aprovizionarea cu energie într-o armă împotriva Uniunii Europene.

Cu o zi în urmă, ministrul german de externe s-a aflat la Kiev, unde i-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski și pe omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Cu toate acestea, Berlinul a fost vag când a venit vorba de măsurile concrete pe care le va lua pentru a ajuta Ucraina. Spre deosebire de Statele Unite și Marea Britanie, Germania a refuzat să furnizeze arme defensive fostului stat sovietic. Baerbock, în schimb, s-a oferit să stimuleze apărarea cibernetică a Ucrainei.

Menționăm că Regatul Unit a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a început marți o vizită la Kiev pentru ”pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”

Miercuri, acesta se va afla la Berlin unde va discuta cu ministrul de externe, Annalena Baerbock, ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”.

Continue Reading

RUSIA

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

Published

on

© Russian Foreign Ministry/ Facebook

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a discutat marți la telefon cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, context în care șeful diplomației americane i-a transmis omologului de la Moscova importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina.

Convorbirea Blinken – Lavrov, ce a avut loc înaintea vizitelor secretarului de stat american la Berlin și la Kiev, este subsecventă dialogului de stabilitate strategică din 10 ianuarie, Consiliul NATO-Rusia din 12 ianuarie și reuniunile Consiliului Permanent al OSCE din 13 ianuarie.

Secretarul de stat a subliniat importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina și în apropierea acesteia“, a declarat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Acesta a indicat că Blinken “a reiterat angajamentul de nezdruncinat al SUA față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că orice discuție privind securitatea europeană trebuie să includă aliații NATO și partenerii europeni, inclusiv Ucraina”.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

În contextul eforturilor diplomatice de detensionare a situației din Ucraina, Secretarul de stat american, Antony Blinken se va deplasa la Kiev și Berlin în perioada 18-20 ianuarie 2022.

„Călătoria are loc în urma unei diplomații extinse cu aliații și partenerii noștri europeni cu privire la o poziție unitară pentru a aborda amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru Ucraina și eforturile noastre comune de a o încuraja să aleagă diplomația și dezescaladarea în interesul securității și stabilității”, se arată în comunicatul oficial al Departamentului de Stat, remis CaleaEuropeana.ro.

Prima vizită a secretarului american va fi la Kiev, în data de 19 ianuarie, unde se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și cu ministrul de externe Dmytro Kuleba pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Secretarul se va întâlni, de asemenea, cu angajații și familiile ambasadei SUA pentru a comunica eforturile departamentului de a planifica situații neprevăzute, în cazul în care Rusia va alege să continue escaladarea.

La 20 ianuarie, Antony Blinken se va deplasa la Berlin, pentru a discuta despre angajamentele diplomatice recente cu Rusia și despre eforturile comune de descurajare a unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea aliaților și partenerilor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe. Secretarul se va întâlni cu ministrul de externe Annalena Baerbock,. 

Reamintim că, în cea mai recentă convorbire telefonică că șeful diplomației UE, Antony Blinken a subliniat că o nouă agresiune rusă în Ucraina va fi întâmpinată cu „consecințe rapide, severe și coordonate”

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE39 mins ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA1 hour ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA2 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA2 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO2 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA2 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA1 day ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA1 day ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending