Adevărul: Ce schimbă criza în Europa

Crizele au tendinţa să redistribuie resursele şi puterea, fie că vorbim de influenţa geopolitică, economică, instituţională, valori sau norme. Vor fi cu certitudine noi instituţii şi structuri în Europa post-criză. Întrebarea devine ce formă va lua această reaşezare? Mă aştept ca Germania să rămână centrul economic al Uniunii, mai ales dacă îşi va asuma sacrificiile necesare pentru salvarea euro. Iar dacă va reuşi re-energizarea economică a Uniunii, Germania va deveni mai puternică şi mai influentă politic. Alt aspect important este legat de ce noi instituţii vor apărea. European Financial Stability Facility (EFSF) este un exemplu. În plus, sunt convins că vom vedea instituţii menite să gestioneze coordonarea politicilor fiscale ale statelor membre. Totodată, ceea ce vedem în zona fiscală indică spre o viitoare federaţie. Ceea ce experimentăm în aceste zile este emergenţa unor condiţii propice creării fundaţiei ei.

Pe de altă parte, deficitul democratic al Uniunii nu va fi rezolvat peste noapte. Totuşi, dacă instituţiile create pentru a răspunde crizei vor da rezultate, Europa se va întoarce la un traseu al creşterii economice, care va readuce beneficiile economice pentru cetăţenii europeni. Aceştia vor fi atunci mai predispuşi să accepte legitimitatea politică a proiectului european. În acest sens, deficitul democratic este profund legat de performanţa economică a sistemului comunitar.

O altă instituţie emergentă are legătură cu dimensiunea de securitate a UE: o structură formală de comandă şi control a operaţiunilor militare şi civile desfăşurate de Uniune. Propunerea aparţine preşedinţiei poloneze şi a fost destul de neaşteptată. Toată lumea se aşteapta ca prioritatea să fie criza economică. Propunerea poloneză are legătura şi cu faptul că relaţiile dintre America şi Europa sunt în declin. În acest context, Polonia a început să vadă securitatea europeană ca o alternativă cel puţin la fel de importantă ca şi cea transatlantică. Asta nu înseamnă un angajament transatlantic mai slab, însă eforturile poloneze semnalează că dimensiunea europeană de securitate, eventual consolidată în jurul unui nucleu dur al eurozonei, va deveni la fel de proeminentă ca şi legătura transatlantică. Leadershipul polonez, care se bucură de susţinerea triunghiului de la Weimar, arată un fel de trezire, de conştientizare a importanţei dimensiunii de securitate eurocentrice.

Citeşte AICI continuarea articolului.

Autor: István Balogh, cercetător în cadrul Hungarian Institute of International Affairs.

Articol apărut în numărul 27 al FP România.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *