EVENIMENTE
”Agora – Viitorul Europei”: La Făgăraș, cetățenii români au votat pentru ca România să facă parte din nucleul dur al țărilor Uniunii Europene
Published
5 years agoon

Reprezentanța Comisiei Europene în România și CaleaEuropeana.ro au organizat luni, 4 septembrie, la Cetatea Făgărașului, cu sprijinul Centrului Europe Direct Făgăraș, al Ministrului delegat pentru Afaceri Europene și al autorităților locale, cea de-a treia dezbatere publică cu cetățenii ”Agora – Viitorul Europei”, la finalul căreia participanții au decis că România trebuie să își dorească și să realizeze mai mult în interiorul Uniunii Europene și să facă parte din nucleul dur al țărilor UE.
Spre deosebire de preferințele cetățenilor de la Târgoviște, sau de la Piatra Neamț, acolo unde românii au votat în favoarea unui viitor al Europei care să îi regăsească pe toți europenii alături într-o Uniune mai puternică, mai unită și care să acționeze cu o singură voce, la Făgăraș cetățenii au optat pentru o Uniune Europeană în care cei care își doresc mai mult realizează mai mult și în care România să se regăsească.
Axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017, dezbaterea a fost inițiată de cinci personalități locale, fiecare susținând unul dintre scenariile analizate în Cartea Albă privind Viitorul Europei, urmată de o dezbatere mai largă cu cetățenii care, la final, au votat scenariul pe care îl consideră cel mai potrivit pentru un viitor de succes al României în Uniunea Europeană.
”UE-27 își desfășoară activitatea ca și acum, dar în care anumite state membre doresc să facă mai mult în comun, se formează una sau mai multe „coaliții ale doritorilor”, care conlucrează în anumite domenii de politică. Printre aceste domenii de politică se pot număra apărarea, securitatea internă, impozitarea sau aspectele sociale. Statutul celorlalte state membre este menținut și acestea au posibilitatea de a se alătura ulterior grupurilor care doresc să realizeze mai mult”, arată scenariul 3 – Cei care își doresc mai mult realizează mai mult – , cel care a obținut cele mai multe voturi din partea cetățenilor care au participat la dezbaterea de la Făgăraș.
Scenariul 3 – primul în preferințele participanților – a fost urmat de scenariul 5 (Mult mai mult, împreună), scenariul 1 (Continuând pe același drum), scenariul 4 (Mai puțin și mai eficient) și scenariul 2 (Accent exclusiv pe piața unică).
“Punctul de plecare și cheia acestei democratice dezbateri o reprezintă unitatea, exact acel principiu care a stat la baza construcției acestei frumoase Uniuni Europene, și cea care a ajutat statele membre și cetățenii să meargă mai departe și să depășească orice obstacol și orice provocare. Aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma nu poate reprezenta decât expresia intenția directă a statelor membre de a identifica soluții comune la problemele comune. Din acest punct de vedere, apreciam că această consolidare a proiectului european nu poate să se facă decât prin implicarea directă și nemijlocită, comună, a cetățenilor și a instituțiilor europene. Este important să încercăm să contribuim activ, atât la nivel de cetățean, dar și la nivel de stat tocmai pentru ca Europa să se dezvolte cu o singură viteză. Cea cu mai multe viteze nu poate să reprezinte un proiect care să asigure viitorul unei construcții durabile în care unitatea să fie principala caracteristică. Avem convingerea fermă că România va ști să se poziționeze din punct de vedere strategic și să se implice politic activ în acest proiect de reconstrucție și va juca un rol extrem de important în tot ceea ce înseamnă reconsolidarea Uniunii Europene“, a declarat Cristian Winzer, secretar de stat în cadrul structurii coordonate de către Ministrul delegat pentru Afaceri Europene.
”Vă mulțumim tuturor pentru participare: autorităților locale, primăria, Consiliului Județean Brașov, ministerului, dar și centrului Europe Direct, un centru foarte importat pentru Comisia Europeană. Mulțumesc Calea Europeană, pentru pregătirea proiectului “Agora – Viitorul Europei”, dar și pentru acordul desfășurării dezbaterii în această clădire istorică. Am organizat trei dezbateri în trei locuri istorice în România. Istoria este importantă, ea fiind baza pentru viitor. Avem o istorie în România, avem una în Europa și dorim să ne facem o istorie comună. Aceste cinci scenarii au fost propuse de președintele Juncker și este momentul pentru cetățeni să spună de doresc. Comisia Europeană vrea să știe ce vreți pentru mâine, dar și pentru viitorul îndepărtat, pentru copiii voștri. Suntem urmăriți live de la Bruxelles, această dezbatere fiind transmisă pe internet. Știu că doamna comisar Crețu urmărește această dezbatere, domnul Juncker o urmărește, ea fiind importantă pentru noi toți”, a spus și Vincent Lambotte, coordonator al echipei de informare-comunicare din cadrul Reprezentanței Comisiei Europene în România.
”Ne bucurăm că ați ales cetatea Făgărașului pentru acest eveniment după Piatra Neamț și Târgoviște, este un oraș care promite foarte mult, mai ales că are un primar nou. Noi avem multe proiecte cu UE, am semnat recent un proiect de aproximativ 32 de milioane de euro pentru reabilitarea unui drum. Suntem pe punctul de câștiga și al doilea proiect. Vă felicit pentru acest proiect și voi asista la dezbatere pe tot parcursul său și sunt sigur că făgărășenii își doresc mai mult și vor să facă mai mult”, a completat și Adrian Gabor, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov.
”Suntem onorați să găzduim în vechea și vestita cetate a Făgărașului un eveniment de așa mare importanță. Suntem onorați, de asemenea, că făgărășenii au fost aleși pentru a participa la această dezbatere amplă despre Europa Unită. Comisia Europeană organizează această dezbatere pentru că dorește să contureze o nouă viziune despre viitorul Europei, viziune care are în vedere valorificarea potențialului Uniunii – Uniunea Economică, apărarea și viitorul finanțelor europene. Ne-am reunit în vechea sală a traonului unde, cu mulți ani în urmă erau primiți ambasadori și soli ai marilor puteri europene, unde s-a scris istoria Transilvaniei”, a precizat Gheorghe Sucaciu, primar al municipiului Făgăraș.
Vorbitorii care au susținut dezbaterile în cadrul evenimentului sunt: Elena Băjenaru, director, Muzeul Țării Făgărașului (susținător al scenariului 1 – Continuând pe același drum); Alexandru Szasz, președinte, Asociația Oamenilor de Afaceri Țara Făgărașului (susținător al scenariului 2 – Accent exclusiv pe piața unică); Gheorghe Sucaciu, primar, Municipiul Făgăraș (susținător al scenariului 3 – Cei care își doresc mai mult realizează mai mult); Elena Nemes, consultant fonduri europene (susținător al scenariului 4 – Mai puțin, dar mai eficient); Gabriel Vâju, coordonator, Centrul Europe Direct Făgăraș (susținător al scenariului 5- Mult mai mult, împreună).
Dezbaterea publică cu cetățenii de la Făgăraș a fost precedată de cea organizată Piatra Neamț (1 septembrie) și de cea de la Târgoviște (28 august).
Reprezentanța Comisiei Europene în România și platforma media CaleaEuropeana.ro au organizat, cu sprijinul Centrelor Europe Direct, al Ministrului delegat pentru Afaceri Europene și al autorităților locale, o serie de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, axate pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017.

Foto: Facebook.com/Corina Crețu
“Aștept cu interes rezultatul acestor dezbateri, pe o temă de maximă actualitate, pe care o voi aborda și eu în cadrul vizitelor oficiale pe care le voi avea în septembrie la București, precum și în județele Sălaj și Cluj. România are șansa de a fi implicată, ca partener activ, în procesul de reformare a Uniunii Europene cu 27 de state membre. Prioritatea noastră, a Comisiei Europene, este menținerea unității familiei UE-27, indiferent de scenariul care va întruni consensul statelor membre în lunile următoare”, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.
Context
Cartea albă privind viitorul Europei a fost anunțată de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016, inițiativa fiind salutată de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016. Ea analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la preocupările suscitate de globalizare și cele în materie de securitate.
Documentul prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face Europa. Scenariile au un caracter ilustrativ, nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.
De la discursul președintelui Juncker privind Starea Uniunii din 2016, Reprezentanța Comisiei Europene a organizat/participat la 12 dezbateri și dialoguri pe tema viitorului Europei și a celor cinci scenarii puse în discuție.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile
-
Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”
-
Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina
-
Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%
-
Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin
-
Josep Borrell estimează că ar putea dura încă două săptămâni până când statele UE vor conveni asupra unui embargo privind petrolul rusesc
COMUNICATE DE PRESĂ
Europuls și ICDE organizează luni o dezbatere privind agresiunea Rusiei în Ucraina și implicațiile asupra României și UE
Published
3 months agoon
February 28, 2022By
Andreea Radu
Începutul anului 2022 vine cu o serie de noi întrebări geopolitice și chiar de redesenare a lumii așa cum era ea până acum, astfel că Europuls – Centrul de Expertiza Europeană va organiza luni, 28 februarie, o dezbatere privind agresiunea Rusiei în Ucraina și implicațiile asupra României și UE, în colaborare cu ICDE-România Europeană.
Dezbaterea va începe la ora 18:00 și va fi difuzată pe pagina de Facebook Europuls.
Blitzkrieg-ul Rusiei nejustificat și ilegal asupra Ucrainei este cea mai gravă agresiune militară după cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Aceasta are un impact major asupra securității și stabilității în Europa. Se discută în acest moment despre răspunsuri, Vestul a venit cu o serie de sancțiuni, dar rămân o serie de întrebări:
- Sunt sancțiunile eficiente?
- De ce sancțiunile economice nu sunt la fel de ambițioase pe cât ne așteptam?
- Care sunt consecințele acestei invazii?
- Cum rămâne cu dependența UE de gazul rusesc?
18:00 – 19:00 Invazia Rusiei în Ucraina. Implicațiile de securitate pentru România și Europa de Est Invitați:
- Valentin Naumescu – Profesor relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj şi Preşedintele think-tank-ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE)
- Iulian Groza – Director Executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, Membru al Consiliul Suprem de Securitate din Republica Moldova
- Robert Lupițu – Redactor-șef, Calea Europeană
- Angela Grămadă – Președinte, Experts for Security and Global Affairs
Moderatori: Tana Foarfă – Director Executiv, Europuls și Alin Orgoan – Expert Afiliat Europuls privind statul de drept și dreptul UE
19:00 – 20:00 UE și gazul rusesc – pâna cand? Invitați:
- Lucian Mîndruță – Jurnalist Radu Dudău – Președinte, Energy Policy Group și Membru Agora Council for Europe
- Carolina Novac – Consilier al Prim-Ministrului Republicii Moldova și Expert Afiliat Europuls privind politicile energetice
- Otilia Nuțu – Analist politici energetice, Expert Forum
- Mihnea Cătuți – Head of Research, Energy Policy Group și Associate la Third Generation Environmentalism (E3G)
Moderator: Anda Bologa – Expert Afiliat Europuls
EVENIMENTE
Gala celei de-a patra ediții a concursului național PatriotFest și-a decernat câștigătorii
Published
4 months agoon
January 13, 2022By
Diana Zaim
Decernarea premiilor celei de a patra ediții a concursului național de inovare PatriotFest s-a desfășurat miercuri, 12 ianuarie, la Cercul Militar Național. PatriotFest este singurul concurs național de inovare, organizat de instituții din domeniul apărării și securității naționale.
Concursul urmărește să contribuie la procesul de inovare pentru a crește securitatea României într-o perioadă plină de provocări, când amenințările hibride devin tot mai variate și sofisticate, în special pe fondul pandemiei. Susținerea performanței românești înseamnă nu numai dezvoltarea unei platforme de sprijin și de recompense pentru inovare, dar și o curajoasă încercare de oprire a fenomenului de exod al creierelor, se arată în comunicatul oficial, remis www.caleaeuropeana.ro.
De-a lungul ultimelor ediții, inovatorii români și-au prezentat proiectele, printre care senzori revoluționari, tehnologii de inteligență artificială care transformă fișiere audio în text, securizarea documentelor și a comunicării electronice sau aplicații pe blockchain cu aplicare în securitatea fluxurilor de bunuri, sub formă de prototipuri funcționale. Tematicile sunt împărțite pe categorii largi, dar importante pentru viitor.
Ediția 2021 a PatriotFest a venit cu doua premiere: o tematică fixă, precum și participarea firmelor mici și mijlocii românești. Astfel, inovatorii cu preocupări în domeniul tehnologiilor emergente si disruptive, dornici să contribuie la întărirea securității naționale, au fost invitați să se înscrie, atenția organizatorilor fiind deschisă față de toate tipurile de sisteme autonome – aeriene, terestre și navale.
Ca recunoașterea a sprijinului acordat concursului PatriotFest și promovării cercetării românești, tiltul de Ambasador PatriotFest pentru anul 2021 a fost acordat domnului general maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente din cadrul MApN.
„A patra ediție a concursului național de inovare PatriotFest ne arată cât de necesară este o astfel de inițiativă de a susține cercetarea românească. Aceasta sprijină și recompensează inovația, contribuind la păstrarea ideilor valoroase în țară. Cercetarea și educația reprezintă o componentă esențială a securității naționale, iar valoarea adăugată adusă de proiecte precum cele înscrise în acest concurs sporesc valoarea cercetării științifice la nivel național. Sunt încântat să observ cum colaborările încurajate de PatriotFest între cercetători, instituțiile academice, cele din sfera apărării și securității naționale și companiile private, au dat naștere unor proiecte valoroase ce pote aduce o mulțime de beneficii României”, a transmis ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la evenimentul de ieri.
Căștigătorii ediției 2021 a concursului Patriotfest sunt:
Premiul ediției – Emilian Vlăsceanu – Sistem de operare pentru stațiile de comandă ale sistemelor aeriene fără pilot uman la bord
Premiul I – Cătălin Pârvulescu, pentru proiectul ”Sistem de celule solare fotovoltaice microtexturate pentru creșterea eficienței – integrat în aripa unui avion fără pilot (UAV)”
Premiul II – Alin Istrate, pentru proiectul ”AHRS (Attitude and Heading Referencing System) Sistem de Referențiere, Atitudine și Direcție”
Premiul III – Bogdan Belean, pentru proiectul ”Sistem autonom de poziționare și urmărire solară”
Premiul Cercetare pentru Apărare – Mihai Palade, pentru ”Sistem C4I cu capabilități de integrare, sincronizare și coordonare a sistemelor ISR de tip Uninhabited Aerial System (UAS)”
Premiul Speranța – Bogdan Fîrtat, pentru proiectul ”Platformă aeropurtată pentru detecția explozivilor în zone greu accesibile”
Premiul pentru Inovare – Marius Dima, pentru proiectul ”Sistem optic cu stabilizare mecanică ambarcat UAV”
Diplome de excelență: Ștefan Gergely, pentru ”Sistem de criptare asimetrică tip RSA pentru comunicația cu drone în domeniul Long-Range” și Florin Dumitru, pentru ”Sistem Lansator Automat aeronave fără pilot, H01-30”
Menționăm că ediția 2021 a PatriotFest a avut ca sponsori companiile Boeing din SUA și Leviatan Design din România. Organizațiilor partenere PatriotFest 2021 au fost Asociația UVS Romania, Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară ”PATROMIL” și Liga Studenților Români din Străinătate.
PatriotFest este inițiat de Asociația New Strategy Center și organizat cu sprijinul mai multor instituții din domeniul securității naționale, parteneri în acest proiect: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.
Gala PatriotFest s-a derulat cu respectarea tuturor măsurilor impuse de pandemie, inclusiv testarea cu teste rapide a tuturor participanților.
EVENIMENTE
New Strategy Center a încheiat seria de dezbateri online ”30 Years Since the Dissolution of the USSR”
Published
5 months agoon
December 21, 2021By
Diana Zaim
Luni, 20 decembrie 2021, a avut loc dezbaterea finală din seria de evenimente online organizată de New Strategy Center pentru a marca 30 de ani de la disoluția URSS.
Ultimul eveniment a fost dedicat unei analize a modului în care republicile sovietice componente ale URSS și-au câștigat independența, precum și evoluției spațiului post-sovietic. Demisia lui Gorbaciov în Decembrie 1991 a fost finalul unor momente de mare dramatism în multe dintre republicile sovietice care își redescopereau limba, istoria și doreau să devină independente, intrând într-un conflict dur cu centrul unional.
Moderată de George Scutaru, Directorul General al New Strategy Center, discuția a beneficiat de contribuția lui Raivo Vare, fost ministru de stat în perioda 1990-1992, Estonia, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA și Alexander Iskandaryan, Director al Institutului Caucaz, din Armenia.
Fostele republici sovietice au avut un parcurs istoric diferit. Țările baltice au devenit parte a lumii euro-atlantice, fiind membre NATO și UE, alte state se luptă încă să iasă din sfera de influență a Moscovei, precum Ucraina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce altele, precum Belarus sau Armenia, fac parte din structurile politice, economice și militare aflate sub patronajul Rusiei.

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni


Team2Share


Trending
-
INTERNAȚIONAL1 week ago
La 77 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Olaf Scholz amintește cum rușii și ucrainenii au luptat împreună pentru a învinge Germania nazistă, avertizând că nu poate exista “pace sub dictatura rusă” în Ucraina
-
CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron propune crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE
-
U.E.1 week ago
România, printre cele 13 state membre UE care se opun încercărilor “necugetate” de revizuire a tratatelor: Avem deja o Europă care funcționează
-
ROMÂNIA1 week ago
La 77 de ani la capitularea Germaniei naziste, premierul Nicolae Ciucă denunță pactul dintre Germania nazistă și Rusia sovietică care a pregătit declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
-
G76 days ago
Premieră: Republica Moldova participă la reuniunea miniștrilor de externe din țările G7, care va avea loc în Germania