AJUTORUL DE STAT – POLITICĂ IMPORTANTĂ A UE

Autor: Emilian M. Dobrescu

Ajutorul de stat – formă socialistă de sprijin a întreprinderilor UE

În anii 2008-2009, la nivel european au fost elaborate în total 49 scheme de ajutor de stat. Dintre acestea, România a aplicat o singură schemă de ajutor de stat privind garanţiile pentru credite acordate firmelor în dificultate de către băncile comerciale, derulată de Eximbank. Prin această schemă de ajutor de stat UE a derulat măsuri prin care autorităţile pot acorda ajutoare de până la 500.000 de euro întreprinzătorilor. Reformele din Planul de acţiune privind ajutoarele de stat 2005-2008 au dat rezultate şi în 2009: exceptările de la controlul ex-ante al CE, fie prin regulamentul de minimis, fie prin recent-adoptatul regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare, înseamnă o reducere a sarcinii administrative fără a afecta condiţiile echitabile de concurenţă. În ceea ce priveşte volumul ajutorului, aproximativ 19 la sută din ajutor este acordat prin exceptări pe categorii. În plus, un alt segment de 76 la sută al ajutorului de stat este evaluat de CE în cadrul schemelor de ajutor. Astfel de scheme sau programe, odata aprobate de Comisie, permit statelor membre să acorde ajutoare pentru un număr mare de beneficiari, fără a fi necesară o analiză suplimentară din partea CE. Măsurile supuse evaluării individuale la nivelul beneficiarului reprezintă numai 5 la sută din totalul ajutorului. Acest lucru oferă statelor membre un nivel ridicat de flexibilitate, în timp ce criteriile de compatibilitate salvgardează piaţa unică.

Tabloul de bord al Comisiei europene privind ajutoarele de stat arată că actuala criză financiară a înmulţit de 4 ori volumul total al ajutorului, de la 66,5 miliarde euro sau 0,52 la sută din produsul intern brut al UE-27 în 2007, la 279,6 miliarde euro sau 2,2 la sută din PIB în 2008. Excluzând măsurile de criză, valoarea totală a ajutorului în 2008 a fost de 67,4 miliarde euro sau 0,54 la sută din PIB. Tabloul de bord indică progresele suplimentare în materie de recuperare a ajutoarelor ilegale şi incompatibile. La sfârşitul lunii iunie 2009, au fost recuperate 9,4 miliarde euro din ajutoarele de stat acordate.

Măsurile coordonate, adoptate în timp util de statele membre şi de Comisia Europeană au contribuit la menţinerea stabilităţii financiare. Politica CE privind ajutoarele de stat a fost unul dintre factorii cheie prin care s-a asigurat ca acest proces de redresare – în general reuşit – să fie realizat într-un mod coordonat. Comisia Europeană a autorizat punerea în aplicare a unor măsuri de sprijin fără precedent, dar, în acelaşi timp, a protejat piata unică împotriva unor denaturări disproporţionate ale concurentei. Neelie Kroes, ex-comisarul european pentru concurenţă afirma în septembrie 2009 că „în ultimele 14 luni, măsuri de ajutor fără precedent au permis Europei să stabilizeze pieţele financiare şi să contribuie la deschiderea unui posibil drum către redresare. Prin verificarea rapidă a acestui ajutor, precum şi prin controlul strict al utilizării acestuia, ne-am asigurat că ajutorul de stat este o componentă a soluţiei pentru criză. Am intrat în faza de restructurare a sistemului bancar, primele decizii importante au fost adoptate – de exemplu cu privire la KBC, ING, Lloyds, Fortis şi Commerzbank. În 2009 am autorizat, de asemenea, un ajutor suplimentar pentru economia reala în vederea compensării efectelor crizei creditelor. Apreciez foarte mult faptul că statele membre, în ciuda vremurilor dificile, au menţinut disciplina în domeniul ajutorului de stat şi au continuat eforturile lor de redirecţionare a ajutorului către obiective orizontale de interes comun, cum ar fi cercetarea ştiinţifică. Ajutorul de stat, direcţionat în mod adecvat trebuie să ne fie de folos, în continuare, pe drumul către redresarea economiei“.

Prin acceptarea şi promovarea ajutorului de stat – formă socialistă de sprijin a unui buget capitalist, UE demonstrează natura sa hibridă.

Simplificare şi flexibilitate

Reformele din Planul de acţiune privind ajutoarele de stat 2005-2008 au continuat să dea rezultate şi în 2009: exceptările de la controlul ex-ante al CE, fie prin regulamentul de minimis, fie prin recent-adoptatul regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare, înseamnă o reducere a sarcinii administrative fără a afecta condiţiile echitabile de concurenţă. În ceea ce priveşte volumul ajutorului, aproximativ 19 la sută din ajutor este acordat prin exceptări pe categorii. În plus, un alt segment de 76 la sută al ajutorului de stat este evaluat de CE în cadrul schemelor de ajutor. Astfel de scheme sau programe, odata aprobate de Comisie, permit statelor membre să acorde ajutoare pentru un număr mare de beneficiari, fără a fi necesară o analiză suplimentară din partea CE. Măsurile supuse evaluării individuale la nivelul beneficiarului reprezintă numai 5 la sută din totalul ajutorului. Acest lucru oferă statelor membre un nivel ridicat de flexibilitate, în timp ce criteriile de compatibilitate salvgardează piaţa unică.

Tabloul de bord al CE privind ajutoarele de stat arată că actuala criză financiară a înmulţit de 4 ori volumul total al ajutorului de stat, de la 66,5 miliarde euro sau 0,52 la sută din produsul intern brut al UE-27 în 2007, la 279,6 miliarde euro sau 2,2 la sută din PIB în 2008. Excluzând măsurile de criză, valoarea totală a ajutorului de stat în 2008 a fost de 67,4 miliarde euro sau 0,54 la sută din PIB. Tabloul de bord indică progresele suplimentare în materie de recuperare a ajutoarelor ilegale şi incompatibile. La sfârşitul lunii iunie 2009, fuseseră recuperate efectiv 9,4 miliarde euro. Numai 9 la sută din ajutorul ilegal nu este încă recuperat, ceea ce înseamnă că 91 la sută din valoarea totală a ajutorului ilegal şi incompatibil a fost efectiv rambursat de către beneficiarii în cauză, comparativ cu numai 25 la sută la sfârşitul anului 2004.

Măsurile coordonate, adoptate în timp util de statele membre şi de CE au contribuit la menţinerea stabilităţii financiare. Politica CE privind ajutoarele de stat a fost unul dintre factorii cheie prin care s-a asigurat că acest proces de redresare – în general reuşit – a fost realizat într-un mod coordonat. Comisia a autorizat punerea în aplicare rapidă a unor măsuri de sprijin fără precedent, dar, în acelaşi timp, a protejat piaţa unică împotriva unor denaturări disproporţionate ale concurenţei. Ajutorul fără legătură cu criza a rămas în general stabil şi orientat spre obiective de interes comun. Neelie Kroes, ex-comisar european pentru concurenţă afirma în septembrie 2009 că „în ultimele 14 luni, măsuri de ajutor fără precedent au permis Europei să stabilizeze pieţele financiare şi să contribuie la deschiderea drumului către redresare. Prin verificarea rapidă a acestui ajutor, precum şi prin controlul strict al utilizării acestuia, ne-am asigurat că ajutorul de stat este o componentă a soluţiei pentru criză. Am intrat acum în faza de restructurare a sistemului bancar, primele decizii importante fiind deja adoptate – de exemplu cu privire la KBC, ING, Lloyds, Fortis şi Commerzbank. În 2009 am autorizat, de asemenea, un ajutor suplimentar pentru economia reală în vederea compensării efectelor crizei creditelor. Apreciez foarte mult faptul că statele membre, în ciuda vremurilor dificile, au menţinut disciplina în domeniul ajutorului de stat şi au continuat eforturile lor de redirecţionare a ajutorului către obiective orizontale de interes comun, cum ar fi cercetarea. Ajutorul de stat direcţionat în mod adecvat ar trebui să ne fie de folos, în continuare, pe drumul către redresarea economiei“.

 

Unica schemă de ajutor de stat românesc

Schema de ajutor de stat elaborată în septembrie 2009 a creat cadrul general pentru acordarea de până la 500.000 de euro companiilor şi s-a bazat pe “Cadrul financiar temporar” elaborat de Comisia Europeană, care permite statelor membre astfel de măsuri în perioada de criză. Au existat semnale din partea autorităţilor că ar dori să acorde ajutoare de stat de acest gen, iar Consiliul Concurenţei a luat iniţiativa să elaboreze cadrul general în conformitate cu legislaţia europeană. Pentru a stabili numărul estimat de beneficiari ai acestei scheme şi bugetul pe care statul îl va aloca, instituţia care supervizează concurenţa a solicitat informaţii de la ministerele care s-au arătat interesate să acorde ajutoare de stat. După stabilirea acestor detalii, documentul elaborat a fost transmis Comisiei Europene pentru avizare, iar după răspunsul primit de la Bruxelles, ministerele au putut folosi document cadru pentru a elabora măsuri concrete adresate companiilor. Nu cunoaştem încă urmarea acestei acţiuni…

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

sixteen − nine =