Al cincilea summit al Parteneriatului Estic are loc vineri la Bruxelles. Care sunt cele mai cunoscute 10 mituri și așteptări false

Vineri va avea loc la Bruxelles cel de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic (PEV), prilej cu care vor fi conturate mai bine perspectivele de evoluție a relațiilor dintre Uniunea Europeană și statele aflate în vecinătatea Estică.

Parteneriatul Estic este un acord care are drept obiectiv consolidarea asocierii politice și a integrării economice a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud:  Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Praga în 2009. Summitul de la Varșovia din 2011 a consolidat în continuare cooperarea sectorială cu partenerii. Summitul de la Vilnius din 2013 a inițiat o abordare diferențiată a partenerilor. Summitul de la Riga din 2015 a convenit asupra a patru domenii prioritare de cooperare. Acest summit a trebuit, de asemenea, să se ocupe de implicațiile unui nou peisaj european de securitate marcat de criza din Ucraina și din jurul acesteia. În acest context, Summitul de la Riga a reconfirmat principiul relațiilor diferențiate.

Citiți și Agenda Președintelui Klaus Iohannis. Președintele României va participa la summitul Parteneriatului Estic pe 24 noiembrie

Pe baza acestui parteneriat au apărut mai multe mituri de-a lungul timpului, dar au fost create și anumite așteptări care nu sunt reale. Comisia Europeană a sintetizat cele 10 mituri: 

Mitul 1

Participarea la Parteneriatul Estic duce la aderarea la UE

FALS: Inițiativa Parteneriatului estic nu este un proces de aderare la UE. Obiectivul său este crearea unui spațiu comun pentru o democrație, prosperitate și stabilitate partajate și pentru o cooperare sporită. Inițiativa Parteneriatului estic oferă un cadru incluziv pentru statele membre ale Uniunii Europene, precum și pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina de cooperare în special cu privire la: (1) dezvoltarea economică și oportunitățile de piață; (2) consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe; (2) conectivitate, eficiența energetică, mediu și schimbările climatice; și (4) mobilitate și contactele interpersonale. Fiecare țară are libertatea de a alege nivelul de ambiție și obiectivele la care aspiră în relațiile sale cu Uniunea Europeană.

Mitul 2

Inițiativa Parteneriatului Estic a fost creată de UE ca o provocare la adresa Rusiei

FALS: Inițiativa Parteneriatului estic nu este împotriva niciunei țări; este o platformă constructivă și reciproc avantajoasă care le permite țărilor din regiune să construiască o relație mai strânsă cu UE, în cazul în care ele doresc acest lucru. UE nu impune niciunuia dintre partenerii săi să aleagă între UE sau orice alte țări. Ne pronunțăm în favoarea unor relații de bună vecinătate. Parteneriatul estic respectă aspirațiile individuale și ambiția fiecărei țări partenere.

Mitul 3

Parteneriatul estic implică destabilizare sau schimbări de regim FALS:

Agenda generatoare de transformări a Parteneriatului estic are ca obiectiv realizarea de schimbări pozitive pentru viețile cetățenilor din Uniunea Europeană și din țările Parteneriatului estic. Una dintre principalele modalități de realizare a acestui obiectiv este integrarea și promovarea normelor și principiilor democratice. UE nu le impune țărilor partenere acțiuni sau programe. Obiectivul general al cooperării este de a crea un spațiu comun pentru o democrație, prosperitate și stabilitate partajate în conformitate cu aspirațiile fiecărei țări.

Mitul 4

Agenda Parteneriatului estic este impusă partenerilor împotriva voinței lor

FALS: Parteneriatul estic este o inițiativă comună a Uniunii Europene și a celor șase țări partenere. Nu a fost impusă, iar țările au posibilitatea de a-și alege nivelul de angajament și de ambiție. UE nu impune valori sau o agendă de reforme țărilor partenere. Dimpotrivă. Țările partenere decid să se alinieze la standardele UE. Acest lucru se realizează, de exemplu, prin adoptarea unor structuri de guvernanță transparente și responsabile și prin armonizarea standardelor sectoriale pentru a beneficia de oportunități comerciale reciproce.

Mitul 5

Fondurile UE se pierd din cauza corupției

FALS: Fondurile UE sunt întotdeauna supuse unor proceduri stricte de monitorizare și raportare. În plus, corupția îi afectează cel mai grav pe oamenii obișnuiți și, de aceea, una dintre principalele priorități susținute de UE în țările partenere este combaterea corupției: reforma sistemului judiciar; reformele constituționale și electorale; îmbunătățirea globală a mediului de afaceri și reforma administrației publice. Sprijinirea acestor reforme, care vizează instituirea unui sistem echitabil, cu un sistem de control și echilibru, este în interesul cetățenilor UE și al cetățenilor din țările partenere.

Mitul 6

Parteneriatul estic a permis migrarea în masă din aceste țări în Uniunea Europeană

FALS: Uniunea Europeană a încheiat acorduri cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina care le permit cetățenilor lor care dețin pașapoarte biometrice să călătorească fără viză în spațiul Schengen, timp de 90 de zile într-un interval de 180 de zile. Aceștia pot intra pentru turism, pentru a-și vizita rudele sau prietenii sau în scopuri profesionale, dar nu pentru a lucra. Sunt în vigoare acorduri de facilitare a eliberării vizelor cu Armenia și Azerbaidjan prin care vizele sunt încă necesare, dar sarcina administrativă este redusă pentru cetățenii acestor state care călătoresc în spațiul Schengen. Aceste acorduri sunt însoțite de acorduri de readmisie, care stabilesc 4 procedurile de returnare a imigranților ilegali în țările lor, inclusiv a celor implicați în activități infracționale. Există controale sistematice prin consultarea bazelor de date relevante cu privire la persoanele care traversează frontierele externe ale UE, pentru a se verifica că acestea nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică. Aceste baze de date includ Sistemul de informații Schengen și baza de date a Interpolului privind documentele de călătorie furate sau pierdute. Un proiect organizat de Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, face eforturi pentru a consolida gestionarea frontierelor în cele șase țări partenere. Se oferă formare adaptată autorităților relevante pentru a le ajuta să îmbunătățească securitatea, pentru a proteja persoanele vulnerabile (de exemplu, solicitanți de azil, victime ale traficului de persoane), pentru a preveni criminalitatea transfrontalieră și a reduce corupția.

Mitul 7

Liberul schimb creează premisele unei concurențe neloiale pentru produsele țărilor partenere pe piața UE și forță de muncă mai ieftină

FALS: Relațiile comerciale dintre UE și țările partenere sunt reciproc avantajoase. Țările semnatare ale Parteneriatului estic oferă noi piețe și consumatori pentru întreprinderile europene, iar zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina le permit cetățenilor din aceste țări să beneficieze de o ofertă mai variată, de calitate și de siguranță a produselor la care au acces, datorită creșterii standardelor de protecție a consumatorilor. Exporturile UE în cele șase țări partenere aproape s-au dublat, crescând de la 16,3 miliarde EUR în 2004 la 30 miliarde EUR în 2016. Cifrele pentru primele opt luni ale anului 2017 sunt, de asemenea, promițătoare, arătând în mod clar o creștere a comerțului bilateral în toate cele șase țări. Controalele vamale la frontierele externe ale UE arată că produsele importate trebuie să respecte în continuare standardele și cerințele UE. De asemenea, UE poate lua măsuri în cazul în care un sector industrial din UE reclamă daune cauzate de practicile neloiale, cum ar fi dumpingul sau subvențiile

Mitul 8

Prin intermediul Parteneriatului estic, UE cooperează cu lideri care nu respectă democrația și drepturile omului

FALS: Uniunea Europeană a fost creată pe principiile democrației și respectării drepturilor omului. UE este un apărător și susținător al acestor valori atât în Uniunea Europeană, cât și dincolo de frontierele acesteia. Valoarea adăugată a Parteneriatului estic este faptul că oferă o platformă pentru statele membre din Uniunea Europeană și cele șase țări partenere să se reunească, să facă schimb de experiență și de bune practici. Consolidarea guvernanței, inclusiv consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe, reprezintă unul dintre domeniile prioritare ale Parteneriatului estic. În afara cadrului Parteneriatului estic, care este un cadru multilateral, Uniunea Europeană se bucură, de asemenea, de relații bilaterale puternice cu fiecare țară în parte și abordează aspecte legate de democrație și drepturile omului în cadrul dialogurilor anuale specializate.

Mitul 9

Calitatea de membru al Parteneriatului estic înseamnă că aceste țări nu pot fi membre ale Uniunii Economice Eurasiatice

FALS: Participarea în cadrul inițiativei Parteneriatului estic nu exclude apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică. Armenia și Belarus, de exemplu, participă la ambele. UE este un susținător al integrării regionale în toate zonele din lume. Însă acest sprijin se bazează pe libertatea de alegere a țărilor participante și pe respectarea dreptului internațional, inclusiv respectarea frontierelor internaționale. Atunci când vine vorba de cooperarea dintre Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, angajarea este posibilă dacă statele membre ale UE decid să îi dea curs, în sincronie cu punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk

Mitul 10

Cetățenii UE nu beneficiază de Parteneriatul estic

FALS: Stabilitatea, securitatea și prosperitatea țărilor din vecinătatea noastră sunt esențiale pentru propria stabilitate, securitate și prosperitate a UE, de care beneficiază direct cetățenii UE. Crearea unui spațiu comun care posedă aceste calități este obiectivul Parteneriatului estic. În plus, Parteneriatul estic creează noi piețe și consumatori pentru întreprinderi de ambele părți, în special prin semnarea de acorduri de asociere care includ zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. În temeiul acestor acorduri, sunt protejate indicațiile geografice și drepturile de proprietate intelectuală ale cetățenilor, întreprinderilor și regiunilor UE. Alte avantaje ale Parteneriatului estic și ale relațiilor strânse cu vecinii noștri din est sunt sporirea turismului și a oportunităților de schimburi, în special pentru tineri (de exemplu, Programul Erasmus+, Forumul Tineretului din cadrul Parteneriatului estic). Uniunea Europeană sprijină, de asemenea, mass-media independentă în țările Parteneriatului estic, întrucât o mass-media critică și liberă este esențială pentru democrație, care, la rândul său, promovează stabilitatea în țările din vecinătatea UE.

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *