Alegeri prezidențiale în Rusia. Vladimir Putin, favorit în sondaje, mizează pe o participare cât mai mare. Care sunt contracandidații săi

Rușii votează astăzi pentru a-și alege președintele pentru o perioadă de șase ani. În cursă s-au înscris opt candidați, însă potrivit ultimelor sondaje, actualul lider de la Kremlin și-au este cel mai bine cotat, ceilalți șapte nereușind să treacă de 10 procente. Cu toate acestea miza adevărată a scrutinului pare a fi participarea la vot, și nu rezultatul său, căci este cunoscut încă dinaintea închiderii urnelor.

Secțiile de votare s-au deschis mai întâi în Orientul Extrem, iar la ora 8 s-au deschis și la Moscova, în toată partea centrală a Rusiei. 110 milioane de cetățeni sunt așteptați la urne. Cetăţenii ruşi îşi vor putea exercita dreptul electoral până la ora locală 20,00, după care va începe numărarea voturilor. Întinsul teritoriu al Rusiei acoperă 11 fusuri orare, de aceea ziua votului va dura practic 21 de ore. Scrutinul se va desfăşura în peste 97.000 de secţii în Rusia şi în alte 400 deschise în 145 de ţări, potrivit Știrile PRO TV.


FOTO: Kremlin

Longeviva „domnie” a lui Putin

Intenţiile de vot pentru Vladimir Putin sunt estimate de sondaje la circa 70%, dar o mare necunoscută este rata prezenţei la vot.

În vârstă de 65 de ani, el se prezintă drept candidat independent la scrutinul în care este marele favorit şi pe care dacă îl va câştiga va fi preşedinte al Rusiei până în anul 2024.

Vladimir Putin, care a împlinit 65 de ani în octombrie, este cel mai longeviv lider al Rusiei post-sovietice. Devenit premier în ultimul an de mandat prezidențial al lui Boris Elțin (1999), Putin a fost ales președinte al Rusiei un an mai târziu, conducând țara din această postură până în 2008.

Constituția Rusiei interzice ca un președinte să fie ales mai mult de două mandate consecutive, însă asta nu l-a împiedicat pe Putin să rămână în prim planul politicii ruse. În perioada 2008-2012, liderul rus a fost premier în timpul președinției lui Dmitri Medvedev.

Regula celor două mandate consecutive i-a permis lui Putin să candideze din nou în 2012, dar de această dată cu durată modificată a mandatului: 6 ani. Potrivit regulii constituționale, liderul rus candidează pentru încă un mandat care ar urma să îi confere posibilitatea de a rămâne la conducerea Rusiei până în anul 2024.

Contracandidații liderului de la Kremlin

Pentru a se înregistra drept candidat independent la prezidenţiale, un aspirant la titlul de candidat în cursă a trebuit să strângă cel puţin 300.000 de semnături de la alegători, până la 1 februarie, în timp ce un candidat din partea unui partid politic trebuia să adune minimum 100.000 de semnături.

Numele celor opt candidaţi sunt aranjate în ordine alfabetică pe buletinele de vot:

– Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal Democrat /PLDR/);

– Vladimir Putin (independent);

-Pavel Grudinin (Partidul Comunist);

-Grigori Iavlinski („Iabloko”, liberal),

-Boris Titov (Partidul Creşterii),

-Serghei Baburin („Uniunea Naţională a Rusiei”);

-Maxim Suraikin („Comuniştii Rusiei„);

– Ksenia Sobciak („Iniţiativa civică”)

 Importanța ratei de participare la vot

În perioada campaniei electorale, Vladimir Putin a luat parte la un singur miting , în faţa a 100.000 de oameni, pe stadionul Lujniki din Moscova, iar discursul său a durat mai puţin de trei minute, notează Adevărul.
Nu a avut nevoie de mai mult pentru că doar cu câteva zile înainte se folosise de discursul privind starea naţiunii de aproape două ore pentru a face spectacol, prezentâd noile super-arme ale Rusiei, fără egal în lume după cum le-a lăudat,  „victoriile“ în lupta cu teroriştii în Siria, dar şi promisiuni  pentru creşterea nivelului de trai al ruşilor.   
Pentru aceste alegeri Vladimir Putin a jucat  cartea patriotică. El ştie că această anexare a Crimeei a trezit un mare entuziasm în rândul electoratului său, iar prin sfidarea Occidentului, el şi-a atras şi mai mult electorat crescut în spiritul războiului rece. Pentru liderul de la Kremlin, adevărata miză a acesor alegeri este scorul cu care va fi reales şi prezenţa la urne, pentru a nu se spune că nu are suficientă legitimitate.   

Potrivit sondajelor de opinie, rata de participare la vot ar urma să fie mai mică decât cea din 2012 (65,27%). „O rată mai mică de 50% ar fi un fapt dramatic pentru Vladimir Putin, chiar dacă scrutinul nu este invalidat în caz că nu se atinge acest prag de prezenţă la urne.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *