Connect with us

GENERAL

Alegeri SUA 2016. Cum au devenit măgărușul și elefantul simbolurile democraților și republicanilor

Published

on

Elefantul Partidului Republican și măgarul Partidului Democrat sunt simboluri ce se află pe scena politică din SUA încă din secolul al 19-lea.

Însă cum au ajuns cele două animale să reprezinte partidele Democrat şi Republican de mai bine de 100 de ani?

Măgărușul Democrat – simbol al modestiei

democratic-logo-donkey

Originile imaginilor cu măgarul democrat pot fi trasate până la campania prezidențială din a lui Andrew Jackson din 1828. În timpul campaniei electorale, adevrsarii săi l-au numit pe acesta ”măgar” și ”dobitoc”. În loc să combată această etichetă, Jackson, erou al războiului din 1812, și care mai târziu a devenit membru al Camerei Reprezentanților și al Senatului, a fost amuzat de această comparație și a inclus imaginea animalului în posterele campaniei sale. Ei au ales să se concentreze pe calitățile sale precum modestia, umilitatea sau faptul că face adesea munci grele.

Jackson l-a înfrânt pe John Quincy Adams, devenind primul președinte democrat al SUA.

În anii 1870, caricaturistul american Thomas Nast a fost cel care a a popularizat măgăruşul, transformându-l în simbolul recunoscut al Partidului Democrat. Începând cu anul 1880, măgăruşul a devenit simbolul neoficial al Partidului Democrat.

Elefantul Republican – puternic și calm

elefant-republican-caricaturaPartidul Republican a fost format în 1854 și șase ani mai târziu Abraham Lincoln a devenit primul său membru ales președinte al SUA. Prima oară când o imagine a unui elefant a fost prezentată drept simbol al republicanilor a fost în timpul Războiului Civil.

Însă animalul nu a fost un simbol prpriu-zis al republicanilor până când într-o caricatură apărută în Harper’s Weekly în anul 1874, caricaturistul Nast a desenat un măgar îmbrăcat în blana unui leu înspăimântând animalele de la zoo. Unul dintre aceste animale, elefantul, era etichetat “Votul Republican”.

În caricatura sa, Nast se referea la o serie de editoriale din New York Herald care-l atacau pe preşedintele republican Ulysses S. Grant, care încerca să obţină al treilea mandat. Morala măgarului în piele de leu era aceea că deşi deghizat, se dă singur în vileag prin vorbele sale. 

caricatura_elefant-republican-53949600

 

Nast a continuat să foloseacă elefantul pentru a simboliza Votul Republican, până ce acesta a devenit pur şi simplu echivalent cu Partidul Republican.

Acum, folosindu-se de elefant ca o mascotă oficială a partidului, republicanii vor să sugereze puterea, calmul, stabilitatea, dar și statura impunătoare.

Sursă: History.com

Statele Unite ale Americii – cea mai puternică economie de pe glob și stindardul ordinii internaționale liberale – își decid astăzi cel de-al 45-lea președinte: Hillary Clinton sau Donald Trump. Alături de unul dintre cei doi va fi ales și al 48-lea vicepreședinte al SUA: Tim Kaine sau Mike Pence, partenerii celor doi candidați la președinția Statelor Unite. 

 Cele mai importante informații, actualizări și rezultate din cea mai importantă zi pentru democrația americană le puteți găsi pe CaleaEuropeana.ro. Scrutinul va începe la ora 13.00, ora României.

 

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE va prezenta o nouă strategie de conectivitate, denumită „Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Pentru ca Europa să devină un actor mai activ la nivel mondial, trebuie să își îndrepte atenția și asupra următoarei generații de parteneriate, iar în acest sens,  noua Strategie indo-pacifică a UE este un reper foarte important, reflectând însemnătatea tot mai mare a regiunii pentru prosperitatea și securitatea Uniunii, a transmis miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

„Europa trebuie să fie mai prezentă și mai activă în regiune. Prin urmare, vom lucra împreună pentru a aprofunda legăturile comerciale, pentru a consolida lanțurile de aprovizionare globale și pentru a dezvolta noi proiecte de investiții în domeniul tehnologiilor ecologice și digitale. Ne pricepem foarte bine să finanțăm construcția de drumuri. Dar nu are sens ca Europa să construiască o șosea perfectă între o mină de cupru deținută de China și un port deținut de China. Trebuie să acționăm mai inteligent în privința acestor tipuri de investiții”, a punctat aceasta. 

În acest sens, Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană va prezenta în curând noua strategie de conectivitate, denumită „Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate, care să conecteze bunuri, persoane și servicii în întreaga lume. 

„Vom adopta o abordare bazată pe valori, oferindu-le partenerilor noștri transparență și o bună guvernanță. Dorim să creăm legături și nu dependențe! Știm cum poate funcționa acest lucru.  Începând din această vară, un nou cablu din fibră optică subacvatic conectează Brazilia și Portugalia. Vom investi împreună cu Africa în vederea creării unei piețe pentru hidrogenul verde care să conecteze cele două țărmuri ale Mediteranei”, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Mai mult, von der Leyen a pledat pentru o abordare de tipul „Team Europe” pentru ca Global Gateway să devină o realizare și a adăugat că Uniunea Europeană va conecta instituțiile și investițiile, băncile și comunitatea de afaceri, făcând din acest aspect o prioritate pentru summit-urile regionale, începând cu următorul summit UE-Africa din februarie.

„Vrem să facem ca Global Gateway să devină o marcă de încredere în întreaga lume. Activitățile economice desfășurate în întreaga lume – comerțul mondial – sunt foarte bune și necesare, dar nu pot să se înfăptuiască niciodată cu prețul demnității și al libertății oamenilor. Există 25 de milioane de oameni care sunt amenințați sau forțați să muncească. Nu putem accepta niciodată ca aceștia să fie forțați să fabrice produse – și ca aceste produse să ajungă apoi să fie vândute în magazinele din Europa. Prin urmare, vom propune interzicerea pe piața noastră a produselor care au fost fabricate prin muncă forțată. Drepturile omului nu sunt de vânzare – indiferent preț”, a conchis președinta Comisiei Europene.

UE a recurs încă din 2019 la o abordare balansată, care include sancțiuni pentru a amenda derapajele cu privire la drepturile omului și un control mai strict al subvențiilor străine, sporind în egală măsură cooperarea în domenii precum combaterea schimbărilor climatice și stimulând legăturile economice. 

Să nu uităm că Josep Borrell i-a transmis șefului diplomației chineze la începutul acestui an că “UE și SUA au legături puternice”, dar l-a invitat ca “UE, China și SUA să își unească forțele” în fața provocărilor globale.

În ultima vreme însă, Uniunea a adoptat o poziție mai dură.

Relațiile dintre cele două părți au căpătat noi valențe tensionate după ce Uniunea Europeană a decis în luna martie măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din întreaga lume, printre încălcările vizate în prezent numărându-se și detențiile arbitrare ale uigurilor din Xinjiang în China.

Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS), fapt ce a atras critici din partea Parlamentului European și avertismente că Legislativul European nu va lua în considerare nicio discuție privind ratificarea acordului UE-China, atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare.

De altfel, Comisia Europeană anunțase deja cu două săptămâni înainte de acest moment că a suspendat ratificarea acordului economic între UE şi China asupra investiţiilor, motivând că mediul politic ”nu este propice”. Un avertisment în acestă direcție a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care a cerut Chinei să facă progrese în ceea ce privește drepturile lucrătorilor pentru ca UE să dea undă verde acestui tratat.

Mai mult, liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale.

Poziția țărilor G7 cu privire la China a devenit extrem de nuanțată, reliefând deopotrivă stările de concurență sistemică și de cooperare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ5 mins ago

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, mesaj de unitate a dreptei politice românești: Avem datoria să facem reformele necesare astfel încât să aducem bunăstarea dorită de români

PPE37 mins ago

Secretarul general al PPE, mesaj de felicitare pentru Florin Cîțu: Aștept cu interes să lucrăm împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor

POLITICĂ16 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA17 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE18 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.18 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN20 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș21 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ23 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

POLITICĂ16 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending