Șeful Marinei germane, Kay-Achim Schönbach, a demisionat pe fondul scandalului creat de comentariile sale de vineri, conform cărora preşedintele rus Vladimir Putin merită respect iar Peninsula Crimeea nu va mai aparţine niciodată Ucrainei, transmite DPA, citat de Agerpres.

”Ceea ce îşi doreşte cu adevărat este respect”, a spus Schönbach despre Putin.”Şi, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aş fi întrebat, (aş spune că) este uşor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat şi pe care, probabil, îl merită”, a completat acesta.

Acesta a mai spus că Peninsula Crimeea ”nu va mai reveni niciodată” Ucrainei și a pledat în favoarea cooperării cu Rusia pentru a limita ascensiunea Rusiei.

Comentariile vice-amiralului, care a opinat că temerile privind o incursiune rusă în Ucraina sunt ”un nonsens”, au declanșat o dispută diplomatică cu Kievul, atmosfera fiind deja tensionate din cauza refuzului Berlinului de a trimite arme în această țară, potrivit Politico Europe.

Guvernul german a fost astfel nevoit să se distanțeze de comentariile făcute de șeful Marinei germane. ”Conținutul și alegerea cuvintelor din declarații nu corespund în niciun fel poziției Ministerului Federal al Apărării”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al guvernului.

Schönbach a revenit asupra lor, explicând că și-a exprimat o opinie privată, chiar dacă purta uniformă.

În cele din urmă, oficialul Marinei germane a fost nevoit să își anunțe demisia, precizând într-o declarație publicată de Ministerul Apărării că ”afirmațiile sale necugetate” afectează din ce în ce mai tare imaginea funcției pe care o deține, motiv pentru care a considerat că acesta este pasul necesar pentru a ”evita daune suplimentare”.

Ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrij Melnyk, a declarat că demisia șefului Marinei nu este suficientă pentru a repara răul făcut, declarând pentru Die Welt că incidentul ”a lăsat întregul public ucrainean în stare de șoc profund” și ”pune semnificativ sub semnul întrebării credibilitatea și fiabilitatea internațională a Germaniei – nu doar din punctul de vedere al Ucrainei”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a reacționat sâmbătă la acest incident prin convocarea ambasadorului german la Kiev.

De asemenea, el a criticat aspru abordarea extinsă a Germaniei în ceea ce privește criza, în special refuzul acesteia de a trimite sau de a permite transferul de arme de apărare către Kiev.

”Ucraina este recunoscătoare Germaniei pentru sprijinul său din 2014, precum și pentru eforturile sale diplomatice în vederea soluționării conflictului armat ruso-ucrainean. Dar declarațiile actuale ale Germaniei sunt dezamăgitoare și contravin acestui sprijin și efort”, a scris el pe Twitter.

Нещодавні заяви Німеччини щодо неможливості передачі Україні оборонної зброї, зокрема через надання дозволу на це третім сторонам, безперспективності повернення Криму, вагання щодо відключення РФ від SWIFT — не відповідають рівню наших відносин і поточній безпековій ситуації 1/3

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) January 22, 2022

“Partenerii germani trebuie să renunțe la astfel de declarații și acțiuni care subminează unitatea și îl încurajează pe Vladimir Putin la un nou atac asupra Ucrainei”, a mai spus acesta.

Refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei pe fondul crizei de securitate de la granița cu Rusia are ca scop evitarea escaladării tensiunilor, a declarat ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, într-un interviu publicat sâmbătă.

”Pot să înțeleg că vrem să sprijinim Ucraina și exact asta facem deja”, a declarat Lambrecht pentru Welt am Sonntag, precizând că Germania va furniza un spital de campanie și va oferi pregătire medicală în februarie, amintind că Armata germană ”tratează deja soldați ucraineni grav răniți în spitalele” sale.

Dar trimiterea de arme ”nu va ajuta la dezamorsarea crizei în acest moment”, a completat Lambrecht, a cărei idee este împărtășită și de ministrul german de externe, Annalena Baerbock.

De asemenea, Berlinul a blocat alte țări, inclusiv Estonia, să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare, ceea ce i-a înfuriat pe oficialii ucraineni.

”Gravitatea situației impune guvernului de coaliție să își reconsidere poziția și să schimbe cursul în problema livrărilor de arme către Ucraina”, a declarat sâmbătă ambasadorul ucrainean în Germania, Andrij Melnyk, pentru Handelsblatt, care a completat că țara sa ”nu va avea odihnă în a convinge guvernul german să livreze Ucrainei arme defensive”.

Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, David Helmbold, a confirmat că ”a existat o solicitare din partea guvernului estonian cu privire la livrarea sau transferul obuzierelor”. Acesta a adăugat că ministerul este “în curs de coordonare a departamentelor noastre pe această temă”.

Între timp, Estonia și celelalte țări baltice, Letonia și Lituania, au anunțat că vor trimite Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA.

”În lumina creşterii presiunii militare a Rusiei în Ucraina şi în regiune, ţările baltice au decis să răspundă nevoilor Ucrainei şi să furnizeze un ajutor suplimentar pentru apărare”, se menţionează în comunicatul comun.

În egală măsură, Ambasada Statelor Unite la Kiev a anunțat printr-un mesaj publicat pe Twitter că primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Washington armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev.

”Donaţia, constând în 90 de tone de asistenţă letală de securitate şi care include muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, demonstrează angajamentul puternic al Statelor Unite faţă de dreptul suveran al Ucrainei la autoapărare”, se arată într-o postare pe Facebook a ambasadei americane.

Acest ajutor se adaugă celui furnizat de Regatul Unit, format din arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

Spania și Țările de Jos și-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria, pe fondul creșterii tensiunilor regionale și a temerilor aliaților occidentali legate de o eventuală intervenție militară rusă în Ucraina, anunță DPA, citat de Agerpres.

Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre.

Ministrul apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai.

”Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucât acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective”, a menţionat ministrul apărării bulgar.

Aceste misiuni apar după recenta declarație a Rusiei, care a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est şi retragerea trupelor şi a echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ”inacceptabilă şi fără sens”. ”Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui”, a subliniat Radev.

Ele au fost respinse înclusiv de România, care a calificat solicitările drept inadminisibile și lipsite de orice fundament.

Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

De altfel, pe fondul temerilor exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. 

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu. 

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Consolidarea flancului estic, temă aflată pe lista obiectivelor de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București, se numără printre chestiunile care vor fi abordate în cadrul reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce va avea loc miercuri. 

Aceste cerințe ale Moscovei fac parte dintr-un pachet mai larg de solicitări privind securitatea europeană, ce cuprinde inclusiv excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, și încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic, respins categoric de țările occidentale. 

Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut vineri o discuție telefonică cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, în urma călătoriei sale în Europa pentru a aborda problema comasării de trupe ruse în proximitatea granițelor Ucrainei.

Cu această ocazie, oficialul american a reiterat că ”o nouă intervenție” a Moscovei în Ucraina va și contracarată cu un ”răspuns rapid, sever și unit din partea SUA și a aliaților” săi, a anunțat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, printr-un comunicat.

În egală măsură, Blinken a transmis ”sprijinul de neclintit al Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a punctat că nu vor exista decizii privind Ucraina fără aceasta”.

Între timp, Ambasada Statelor Unite la Kiev a anunțat printr-un mesaj publicat pe Twitter că primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Washington armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev.

The first shipment of assistance recently directed by President Biden to Ukraine arrived in Ukraine tonight. This shipment includes close to
200,000 pounds of lethal aid, including ammunition for the front line defenders of Ukraine. [1/2] pic.twitter.com/YeYanK0Px6

— U.S. Embassy Kyiv (@USEmbassyKyiv) January 22, 2022

”Donaţia, constând în 90 de tone de asistenţă letală de securitate şi care include muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, demonstrează angajamentul puternic al Statelor Unite faţă de dreptul suveran al Ucrainei la autoapărare”, se arată într-o postare pe Facebook a ambasadei americane, potrivit Agerpres. 

În replică, Ministerul Apărării al Ucrainei a mulţumit Statelor Unite pentru ajutorul acordat.

”Prin această nouă autorizare, Statele Unite s-au angajat la peste 650 milioane de dolari de asistenţă de securitate pentru Ucraina anul trecut şi la peste 2,7 miliarde de dolari în asistenţă de securitate pentru Ucraina începând din 2014”, a mai amintit ambasada SUA.

”Statele Unite vor continua să furnizeze o astfel de asistenţă pentru a sprijini Forţele Armate ale Ucrainei în efortul lor actual de a apăra suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei împotriva agresiunii ruse”, a mai indicat ambasada americană la Kiev.

Acest ajutor se adaugă celui oferit țările baltice, ce constă în rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA, dar și celui furnizat de Regatul Unit, format, de asmeenea, din arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene.