Connect with us

SĂNĂTATE

Alianța pentru Sănătate din România participă la consultările cu Ministerul Sănătății pe noua lege a sănătății

Published

on

În urma discuțiilor între Cristian Hotoboc, președinte al Alianței pentru Sănătate din România, și Vasile Cepoi, secretar de stat al Ministerului Sănătății, Ministerul Sănătății a aprobat solicitarea Alianței pentru Sănătate din România în ceea ce privește implicarea specialiștilor din toate palierele sistemului de sănătate în elaborarea și dezbaterea noului proiect de lege a sănătății. Astfel, se va crea un Consiliu Consultativ la nivelul Ministerului Sănătății care va dezbate noul proiect de lege pe capitole și grupuri de lucru.

“Alianța pentru Sănătate din România a susținut de nenumărate ori necesitatea reformării sistemului de sănătate și implicarea specialiștilor din toate palierele sistemului în acest proces și mulțumim prin aceasta cale domnului secretar de stat Vasile Cepoi pentru buna colaborare și comunicare. Așa cum am menționat și anterior, dorim ca această reformă să fie facută cu noi – participanții la sistemul de sănătate, pentru sistemul de sănătate și în primul rând pentru pacienți. Reforma sănătății este absolut necesară și trebuie realizată urgent, dar nu cu orice preț și mai ales ţinând cont de faptul că nu orice modificare este o reformă”, consideră Cristian Hotoboc, președinte al Alianței pentru Sănătate din România, potrivit unui comunicat remis Calea Europeană.

Noua propunere legislativă trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor sistemului sanitar din România, rezolvând probleme legate de accesibilitatea pacienților la serviciile de sănătate, eficientizarea costurilor, calitatea serviciilor medicale și gestionarea informațiilor.

Primul capitolul pus în dezbatere se referă la organizarea și funcționarea spitalelor publice. Conform informațiilor primite de la Ministerul Sănătății, acest capitol va pune accent pe reorganizarea spitalelor sub forma de instituții nebugetare, mentinând caracterul de spital public pentru a rămâne în proprietatea statutului sau a autorităților publice locale și a nu putea fi înstrăinate. Această formă de organizare ar putea permite descentralizarea reală și introducerea conceptului de autonomie instituțională în administrarea spitalelor.

Dorim transpunerea în realitate a asigurărilor din partea Ministrului Sănătății în ceea ce privește existența unor reglementări menite să prevină riscul politizării și să asigure accesul neîngrădit al populației la îngrijiri medicale indiferent de condiția materială sau socială, acestea reprezentând cele mai mari riscuri ale formei de reorganizare propuse. De asemenea, sunt oportune și reglementările privind creșterea rolului consiliului de administrație, creșterea responsabilității managementului spitalului și cea a reponsabilității individuale a fiecărui angajat, ca urmare a unor clauze contractuale negociate pe baza cărora se vor stabili indicatori de performanță.

Printre avantajele evidente ale noii forme de organizare propuse se regăsesc libertatea unităților sanitare de a angaja personal, de a stabili numărul de posturi sau de a remunera personalul după calitatea, cantitatea și complexitatea (nivelul de competența) muncii prestate, de a încheia parteneriate care să asigure desfășurarea asistenței medicale cu plata la cererea pacienților și remunerarea suplimentară a personalului care acordă aceste servicii medicale. Pe de altă parte, este deosebit de important ca Ministerul Sănătății să susțină, în continuare, chiar mai mult decât a făcut-o până acum, investițiile de înaltă performanță, investițiile pentru reabilitarea fizică și pentru dezvoltarea capacității de îngrijiri spitalicești, precum și să aprobe înființarea sau desființarea structurilor din spitalele publice, în conformitate cu politica de sănătate a guvernului.

Alianța pentru Sănătate din România – A.P.S.R., în calitate de reprezentant al principalelor categorii de participanți – pacienți și furnizori de produse și servicii medicale – din cadrul sistemului de sănătate, a fost constituită tocmai din necesitatea realizării și implementării unor măsuri pentru atenuarea degradării progresive a sistemului de sănătate din România, motiv pentru care ne implicăm activ și dorim să sprijinim autoritățile în elaborarea legilor și normelor privind domeniul sănătății!” conchide Cristian Hotoboc, în comunicatul transmis.

Sursa foto:  infertilitate.com

COMISIA EUROPEANA

Ministrul sănătății mulțumește Comisiei Europene pentru sprijinul acordat României în valul 4 al pandemiei

Published

on

În această după-amiază, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila a avut o convorbire telefonică cu Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, potrivit comunicatului oficial al Ministerului, remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali au discutat subiecte de interes pentru consolidarea răspunsului și rezilienței UE la criza sanitară determinată de pandemia COVID-19.

Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară a oferit sprijinul Comisiei Europene pentru sistemul sanitar românesc.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila a informat comisarul european despre situația epidemiologică la nivel național, dar și despre problemele existente în aprovizionarea cu medicamente a spitalelor și în creșterea capacității necesare asigurării asistenței medicale în secțiile ATI pentru pacienții cu SARS-Cov-2.

Ministrul interimar al Sănătății a mulțumit înaltului oficial pentru colaborarea constantă și pentru sprijinul acordat.

În urmă cu o săptămână, comisarul european pentru sănătate a transmis în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg că se va implica în creșterea ratei de vaccinare din România.

„Suntem alături de fiecare stat membru, în toate modurile posibile, atât cât ne stă în puteri. Și sunt de acord cu dumneavoastră. Cu toții suntem implicați, împreună trebuie să conlucrăm, împreună trebuie să creștem rata de vaccinare în multe țări. Trebuie să o facem, dacă vrem să combatem în mod eficient pademia. Voi vorbi cu domnul eurodeputat Ștefănuță să vedem cum putem susține mai mult România în aceste eforturi”, a transmis comisarul european în cadrul sesiunii plenare din Strasbourg.

Citiți și: Comisarul european pentru Sănătate răspunde la apelul eurodeputatului Nicu Ștefănuță: Vom sprijini România în creșterea ratei de vaccinare

Reamintim că Ungaria va ajuta România să trateze 50 de pacienţi COVID-19 care au nevoie de terapie intensivă.

Peter Szijjarto a spus că cele 50 de persoane vor fi tratate în două spitale din Ungaria şi cele două ţări vor pune la punct în zilele următoare detaliile logistice.

Mai mult, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus marți, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19, a anuțat Ministerul Apărării Naționale.

În paralel, România va mai primi alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei și prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente.

Continue Reading

SĂNĂTATE

România, codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Pentru a da speranță celor 30 de milioane de europeni care trăiesc cu o boală rară, toți actorii cheie din sectorul sănătății, împreună cu instituțiile europene și statele membre, încearcă să-și intensifice colaborarea pentru a se asigura că pacienții au acces în timp util la tratamentele disponibile în prezent. Calea Europeană vă prezintă ultimele evoluții la nivel european privind accesul pacienților la medicamentele orfane, dar mai ales situația pacienților români, care potrivit statisticilor, sunt printre cetățenii UE care au acces la cele mai puține tratamente inovatoare și care așteaptă cel mai mult pentru aprobarea lor pe piață.

Bolile rare sunt afecțiuni grave, de obicei de origine genetică, majoritatea apărând în copilărie și ducând la o povară severă a bolii: 1 din 3 copii cu o boală rară mor înainte de a împlini 5 ani și mult mai mulți trăiesc cu handicapuri debilitante.

Pentru a aborda această situație și pentru a se asigura că pacienții care suferă de afecțiuni rare au acces la medicație care altfel ar fi fost foarte dificil de dezvoltat (studii clinice dificil de realizat din cauza numărului redus de pacienți, investiții mari ale industriei fără siguranța obținerii unui produs viabil  la sfârșitul procesului de cercetare-dezvoltare, mecanisme de acțiune dificil de identificat) a fost adoptat în urmă cu 20 de ani „Regulamentul privind medicamentele orfane (OMP)” prin care a fost introdusă o legislație specifică, o definiție a OMP și un comitet specific responsabil de OMP la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), precum și stimulente pentru promovarea dezvoltării tratamentelor pentru bolile rare.

Introducerea legislației de mai sus, împreună cu progresele științifice, au condus la un val de noi opțiuni de tratament pentru pacienții cu boli rare.

De la adoptarea regulamentului privind medicamentele orfane în 2000, mai mult de 160 de OMP fuseseră aprobate de EMA până în 2018.

În ciuda succesului considerabil de până acum, există încă o nevoie medicală ridicată, nesatisfăcută, în ce privește bolile rare: doar 5% dintre bolile rare sunt estimate a avea un tratament aprobat și rămâne mult de făcut, nu numai din cauza prevalenței scăzute, ci și din cauza faptului că multe boli rare sunt foarte complexe din perspectiva cercetării științifice. În ciuda acestor aspecte, cadrul legal existent și-a dovedit eficacitatea (8 medicamente orfane aprobate până în 2000, peste 160 între 2000-2018). Menținerea mediului de reglementare, științific și economic adecvat pentru dezvoltarea medicamentelor orfane este esențială pentru misiunea de a dezvolta noi tratamente pentru ~ 95% din bolile rare fără o opțiune de tratament astăzi.

România este codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare. În context european, țara noastră are una dintre cele mai slabe performanțe:

Există provocări în ceea ce privește accesul la noile tratamente orfane și inegalități considerabile între statele membre și, uneori, chiar în interiorul acestora. Conform indicatorului EFPIA PATIENT W.A.I.T. 2020 (publicat în 2021), peste 80% din medicamentele orfane rămân încă indisponibile pentru multe state membre, inclusiv România, iar pacienții le pot accesa doar la câteva sute zile distanță după aprobarea oficială a EMA.

Până la data de 1 ianuarie 2021, în România sunt disponibile 13 tratamente pentru bolile rare, din numărul total de 47 adoptate de Agenția Europeană a Medicamentelor în perioada 2016-2019. Astfel, țara noastră are acces la doar 29% din totalul de medicamente orfane, aflându-se sub media europeană de 41%. La acest capitol, Germania este liderul statelor membre la accesul medicamentelor orfane, având disponibile pentru cetățenii germani 45 de tratamente din 47 total aprobate de EMA în perioada sus-menționată.

Cetățenii români au de trei ori mai puține șanse să beneficieze de un tratament orfan decât un cetățean german, dar pe lângă asta, pentru cele 13 medicamente la care pot avea acces, aceștia așteaptă în medie 868 de zile, cu 762 de zile mai mult decât un cetățean german.

 

Germanii sunt cetățenii UE care așteaptă cel mai puțin pentru un tratament inovativ, tratament ce le poate trata afecțiunea rară, sau care le va ușura cel puțin viața. Un român care suferă de aceeași boală rară precum un cetățean din Germania, va trebui să aștepte în medie peste 2 ani că să înceapă un tratament dedicat bolii sale, care să îi ofere o șansă la viață. În schimb, un german care suferă de aceeași boală precum un cetățean din România, va trebui să aștepte în medie doar 3 luni.

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa, care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să îl facă rezilient pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Regulamentul pentru medicamentele orfane poate juca un rol într-o viitoare strategie industrială a UE, contribuind la promovarea inovației durabile. Având în vedere nevoile privind accesul la noi tratamente orfane, industria farmaceutică bazată pe cercetare se angajează să colaboreze cu părțile interesate pentru a găsi noi modele de stabilire a prețurilor, pentru a le finanța, asigurând astfel accesul pacienților și îmbunătățind durabilitatea sistemelor de sănătate.

Doar revizuirea stimulentelor legate de proprietatea intelectuală, existente în versiunea actuală a regulamentului, concepute pentru a sprijini cercetarea noilor opțiuni de tratament, nu va îmbunătăți accesul pacienților – acum sau în viitor, în absența înțelegerii cauzelor profunde care duc la întârzieri în accesul pe piețele naționale ale medicamentelor orfane.

Este nevoie de găsirea unor abordări noi și colaborative care să implice toate părțile interesate relevante și de definirea clară și asumarea la nivelul Statelor Membre a responsabilităților care le revin în mod direct și a soluțiilor care pot fi identificate în primul rând local, completate de legislația europeană.

Speranțele induse de tratamentele noi pot fi fructificate doar dacă există și o diagnosticare corectă și timpurie atât la copii, cât și la pacienții adulți. Succesul și valoarea regulamentului în stimularea dezvoltării de noi tratamente pot fi realizate pe deplin numai dacă pacienții au acces la acestea, împreună cu toată gama de servicii medicale complementare.

Asigurarea accesului pacienților la noile tratamente de astăzi și de mâine ar trebui să reprezinte un scop și responsabilitate comună. Este nevoie de autorități de reglementare, parteneri ai sistemului de sănătate, pacienți, guverne și industrie care să stea împreună pentru a găsi noi modalități de finanțare a acestor tratamente inovatoare și pentru a asigura accesul pacienților și durabilitatea sistemelor de sănătate la nivel național.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății ai statelor membre sprijină ferm consolidarea unei Uniuni reziliente în materie de sănătate

Published

on

© European Union - https://www.flickr.com/photos/eu2021si

În cadrul unei reuniuni informale desfășurate în Slovenia, miniștrii sănătății din UE au abordat problema construirii unei uniuni a sănătății reziliente. Aceștia au discutat subiecte importante pentru sistemele de sănătate europene și au luat act de situația actuală a pandemiei și a vaccinării, așa cum a fost prezentată de Comisia Europeană, potrivir comunicatului oficial al Consiliului UE.

„Conducerea dezbaterii privind construirea unei uniuni reziliente a sănătății este o prioritate a președinției slovene. Pandemia a arătat vulnerabilitatea sistemelor noastre de sănătate, iar miniștrii au convenit asupra necesității de a acționa acum și de a consolida cooperarea între statele membre, în special pentru a crește accesibilitatea medicamentelor și pentru a asigura livrarea acestora”, a declarat ministrul Janez Poklukar, adăugând că miniștrii au contribuit la pregătirea concluziilor Consiliului UE, care vor fi discutate în cadrul reuniunii Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (PESC) din decembrie.

Miniștrii au convenit asupra necesității de a îmbunătăți autonomia UE în domeniul medicamentelor, în special prin îmbunătățirea capacităților de producție de medicamente în cadrul UE. Pandemia a arătat că există un nivel ridicat de risc dacă suntem prea dependenți de piețele din afara UE.

Citiți și intervenția secretarului de stat român din Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, în cadrul reunuinii de ieri: România a pledat pentru un sistem farmaceutic european independent de importurile de medicamente din țări terțe

Tot ieri, 12 octombrie, membrii Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul European (ENVI) au votat proiectul de raport privind Strategia Farmaceutică pentru Europa. Votul a fost unul pozitiv, urmând ca raportul să fie votat în cadrul sesiunii plenare din Parlamentul European din luna noiembrie.  

Citiți și: Eurodeputații solicită măsuri naționale și europene pentru a garanta pacienților UE acces echitabil la medicamente esențiale și inovatoare

Propunerile Președinției slovene privind necesitatea unei cooperări consolidate între țări, a creșterii investițiilor financiare în domeniul sănătății și a sprijinului pentru punerea în aplicare a unor soluții inovatoare pentru sisteme de sănătate rezistente au fost susținute de miniștri.

Dintre propunerile evidențiate, miniștrii au acordat cel mai mare sprijin metodelor de îmbunătățire a utilizării fondurilor UE pentru investiții în domeniul sănătății și de identificare a bunelor practici ale sistemelor de sănătate eficiente care ar putea fi introduse în alte state membre.

Statele membre au confirmat eforturile depuse de Președinția slovenă pentru a înregistra progrese în ceea ce privește trio-ul legislativ și ar dori să vadă documentele adoptate de Parlamentul European cât mai curând posibil.

Propunerea HERA a făcut, de asemenea, obiectul unei discuții, statele membre fiind de acord că ar trebui să existe un organism capabil să răspundă la toate amenințările la adresa sănătății.

În cadrul sesiunii finale, miniștrii au discutat, de asemenea, despre situația actuală a pandemiei, despre realizările cooperării și despre măsurile comune viitoare pentru o toamnă sigură.

Comisarul european pentru sănătate a prezentat situația din Europa în ceea ce privește acoperirea vaccinală și obiectivele comune care trebuie stabilite în lumina solidarității europene pentru a se ajunge la o acoperire vaccinală globală.

Reuniunea s-a desfășurat în format hibrid, miniștrii sănătății din Cehia, Germania, Franța și Suedia întâlnindu-se la Brdo pri Kranju, iar ceilalți miniștri fiind conectați prin intermediul unei legături web.

Pe lângă comisarul european, la reuniune a participat și directorul regional al OMS pentru Europa, Hans P. Kluge, în timp ce directorii Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), Emer Cooke, și al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Andrea Ammon, au participat de la distanță.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.28 mins ago

Germania, cu un pas mai aproape de formarea noului guvern: Verzii au votat în favoarea negocierilor cu social-democrații și liberalii

Vlad Nistor35 mins ago

Vlad Nistor, întâlnire cu reprezentanții AKP: Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul UE și la standardele europene este esențială

U.E.36 mins ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

POLITICĂ1 hour ago

“Un guvern al responsabilității naționale”: Cine sunt miniștrii și care este programul de guvernare al cabinetului premierului desemnat Dacian Cioloș

NATO15 hours ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS17 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE17 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE20 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.36 mins ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending