ALTE SURSE DE FINANŢARE ÎN AFARA FONDURILOR UNIUNII EUROPENE

1. Granturile Spaţiului Economic European (SEE)

Acordul de includere a României în Spaţiul Economic European (SEE) a fost semnat în luna iulie 2007. Prin Acordul SEE, trei ţări care nu sunt membre ale Uniunii Euroopene – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein – dar care participă la Piaţa Internă Comună, acordă sprijin financiar României şi altor ţări din centrul şi estul Euroopei în vederea susţinerii coeziunii economice şi sociale în Euroopa. Rundele de finanţare au fost lansată pentru perioada 2009-2011 şi 2012-2014, fiind prevăzută alocarea pentru România a încă 306 milioane euroo, pentru dezvoltarea coeziunii economice şi sociale în ţara noastră.

Instituţiile care reprezintă sectorul guvernamental şi neguvernamental din România sunt încurajate să participe la sesiunea de consultare online asupra principalelor aspecte care vizează implementarea eficientă a fondurilor disponibile. Sprijinul acordat sectorului ONG prin Granturile SEE şi norvegiene are scopul de a consolida dezvoltarea societăţii civile din statele beneficiare şi de a contribui la întărirea echităţii sociale, a democraţiei şi a dezvoltării durabile.

Programele financiare Mecanismul Financiar Spaţiul Economic European (Granturile SEE) şi Programul Norvegian de Cooperare cu Romania (Norway Grants) oferă României posibilitatea de beneficia de finanţare în valoare totală de 98,5 milioane euroo în perioada 2009-2011. Prin cele două programe sunt finanţate proiecte derulate de instituţii, companii şi organizaţii neguvernamentale din România într-o serie de sectoare prioritare: energie, mediu, producţie sustenabilă, resurse umane, sănătate şi protecţia copilului, conservarea patrimoniului cultural.

Proiectele finanţate prin Mecanismul Financiar SEE şi Programul Norvegian de Cooperare cu România (Norway Grants) sunt în curs de implementare. În cadrul fiecăruia dintre celor două scheme financiare sunt finanţate proiecte pe patru sectoare prioritare, după cum urmează:

–        granturile SEE pentru: protecţia mediului (10 proiecte aprobate, cu o valoare totală de 12,7 mil. euro); patrimoniu cultural (6 proiecte aprobate, cu o valoare totală de 8 mil. euro; sănătate şi îngrijirea copilului (11 proiecte aprobate, cu o valoare totală de 14 mil. euro; resurse umane şi dezvoltarea capacităţii administrative (13 proiecte aprobate, cu o valoare totală de 5,7 mil. euro);

–        granturile norvegiene pentru: eficienţă energetică (3 proiecte aprobate, în valoare totală de 4,2 mil. euro; sănătate (5 proiecte aprobate, în valoare totală de 7,9 mil. euro; producţie sustenabilă (14 proiecte aprobate, în valoare totală de 22 mil. euro; mediu (7 proiecte aprobate, în valoare totală de 8,2 mil. euro).

Informaţii cheie despre fiecare proiect în parte, finanţat printr-unul din cele două mecanisme, sunt oferite  în broşura de prezentare a Ambasadei Norvegiei intitulată: “Programe finanţatede Islanda,Liechtensteinşi Norvegia în România. Solidaritate. Oportunitate. Cooperare”.

Prin Granturile SEE şi norvegiene pentru perioada 2009-2014, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein vor contribui cu cel puţin 100 milioane EURO la noile programe adresate societăţii civile din Euroopa Centrală şi de Sud, din care minimum 30 milioane vor fi alocate României.

Pe baza evaluărilor şi a experienţei acumulate ca urmare a asistenţei acordate sectorului ONG prin Mecanismului Financiar SEE în perioada 2004-2009, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein au pregătit un set de propuneri vizând sprijinirea sectorului ONG în perioada 2009-2014. Acestea au constituit, timp de şase săptămâni, subiectul unui exerciţiu de consultare online, care dă posibilitatea actorilor din societatea civilă, provenind atât din statele beneficiare, cât şi din cele donatoare, să-şi expună părerea cu privire la modul de administrare şi la scopul asistenţei pentru ONG-uri. Reprezentanţii societăţii civile au fost încurajaţi să-şi facă părerea şi viziunea cunoscute, în vederea promovării actualei scheme de asistenţă financiară pentru ONG-uri. Apreciem că un sistem similar de consultare a instituţiilor guvernamentale şi a altor instituţi ale societăţii civile ar trebui promovat de statele ofertante de granturi,Islanda,Liechtensteinşi Norvegia.

În perioada actuală, 2009-2011, Fondul ONG din cadrul Mecanismului Financiar SEE a finanţat peste 100 de proiecte din sectorul ONG, suma totală oferită pentru finanţarea lor fiind de 5 milioane euro. O mare parte din proiectele finanţate au fost încheiate, celelalte fiind în diverse stadii de implementare. Administratorul Fondului ONG SEE este Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Apreciem că ar fi foarte interesante de dezvoltat colaborări punctuale pe proiecte diferite între instituţii guvernamentale, didactice şi instituţii neguvernamentale.

Prin intermediul celor două programe, Granturile norvegiene şi Granturile SEE, statele din Spaţiul Economic European SEE-EFTA, respectiv Norvegia, Liechteinstein şi Islanda, au alocat României sprijin financiar nerambursabil în valoare totală de 98,5 milioane pe perioada 2007-2009 pentru finanţarea de proiecte în sectoare cheie pentru dezvoltarea socială şi economică a ţării, cum ar fi mediu, eficienţă energetică, producţie sustenabilă, sănătate şi protecţia copilului, conservarea patrimoniului cultural şi dezvoltarea resurselor umane. 30 de proiecte bilaterale – prezentate în broşura Ambasadei Norvegiei, “Programe finanţatede Islanda,Liechtensteinşi Norvegia în România. Solidaritate. Oportunitate. Cooperare” – au fost selectate dintr-un total de 182 de aplicaţii primite şi aprobate spre finanţare în cadrul primului Program Norvegian de Cooperare pentru România, finanţat de Norvegia. Programul a fost iniţiat ca parte a Acordului de Extindere a Spaţiului Economic Euroopean, în scopul sprijinirii creşterii economice şi dezvoltării sustenabile şi a consolidării relaţilor bilaterale dintre România şi Norvegia. Valoarea totală a fondurilor acordate s-a ridicat la 48 milioane de euro. Fondurile au fost alocate pentru trei tipuri de proiecte: sprijin pentru deplasări, sprijin pentru pregătirea de proiecte, precum şi pentru dezvoltarea de proiecte individuale  – primele două categorii reprezentând etape pregătitoare pentru cea de-a treia categorie, a proiectelor individuale mai ample. Cele patru domenii prioritare cuprinse în program sunt mediu, eficienţă energetică, producţie sustenabilă şi sănătate. Programul are drept cerinţă obligativitatea dezvoltării unui parteneriat între entităţi din Norvegia şi entităţi din România şi este administrat de compania de stat Innovation Norway, în colaborare cu Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, ca Punct Naţional de Contact.

În cadrul celui de-al doilea program, 2009-2011, Mecanismul Financiar SEE, au fost aprobate 40 de proiecte individuale pentru finanţare nerambursabilă în valoare de 50,5 milioane de euro, din care 47,5 milioane de euro reprezintă contribuţia Norvegiei. Din totalul de 40 proiecte aprobate, 10 sunt proiecte pe sectorul de mediu, 6 proiecte pe sectorul de patrimoniu cultural, 13 proiecte în domeniul resurselor umane şi al dezvoltării capacităţii administrative şi 11 proiecte pe sectorul de sănătate şi protecţia copilului. De asemenea, în cadrul Mecanismul Financiar SEE, există încă două tipuri de programe de granturi: Fondul pentru ONG-uri (cu un buget total de 5 milioane de euroo) şi Fondul pentru burse (cu un buget total de 1,1 milioane de euroo). În cadrul Fondului ONG, 46 de proiecte au fost aprobate în prima rundă de finanţare, în valoare totală de 1.758.182 de euro. 69 de organizaţii neguvernamentale româneşti au fost selectate în a doua rundă de apeluri a Fondului ONG din cadrul Mecanismului Financiar SEE; 2.825.711 euro sunt puşi la dispoziţia societăţii civile din România prin finanţarea de proiecte în următoarele sectoare: consolidarea democraţiei, copii şi tineret – oportunităţi pentru implicare în comunitate, o societate implicată – includere socială, acces la servicii sociale, mediu şi patrimoniu cultural.

            Burse pentru stagii de cercetare în Norvegia

Studenţii, doctoranzii şi tinerii cercetători din România şi RepublicaMoldovapot aplica să obţină granturi pentru efectuarea unor stagii de cercetare în Norvegia, în cadrul programului Yggdrasil.

Programul acoperă toate ariile de studiu/cercetare. Studenţii doctoranzi şi tinerii cercetători afiliaţi unei instituţii de învăţământ superior sau institut de cercetare pot efectua stagii cu o perioadă cuprinsă între 1 lună şi 10 luni, în anul academic 2011/2012, cu o bursă individuală de aproximativ 1.500 euro/ lună.

Termenul limită pentru înscriere este 16 februarie 2011 (acelaşi termen va fi şi în anii următori), pentru stagii care încep cel mai devreme în toamna anului 2011 şi acest termen va fi valabil în fiecare an pentru anul respectiv. Aplicaţiile trebuie trimise prin intermediul sistemului electronic, urmând ca rezultatele să fie comunicate direct beneficiarilor în luna aprilie a anului în cauză.

Lansat de Institutul de Cercetare din Norvegia, programul de mobilitate Yggdrasil are ca scop tranformarea Norvegiei într-o destinaţie de cercetare atractivă pentru studenţi şi doctoranzi din toate domeniile[1].

 

2. Granturile olandeze

MATRA este un program finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din Olanda, compus dintr-o gamă largă de componente ce sprijină procesul de transformare socială ce are loc în Europa Centrală şi de Est. Unul din componentele programului MATRA este Programul de Granturi Mici (Matra Small Embassy Projects Programme), cunoscut şi sub denumirea de Matra-KAP, implementat prin intermediul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti.

Beneficiari ai acestui program pot fi autorităţi publice locale, instituţii şi agenţii, organizaţii neguvernamentale cu personalitate juridică stabilită în România. Activităţile ce pot fi finanţate în cadrul programului MATRA trebuie să poată fi incluse în cadrul uneia sau mai multora din următoarele sectoare: legislaţie şi justiţie, administraţie publică/ordine publică, informaţii publice/media, drepturile omului/minorităţi, protecţia mediului, întărirea capacităţii ONG-urilor, politici sociale şi de ocupare a forţei de muncă, sănătate, educaţie, cultură, bunăstare şi dezvoltarea de politici în vederea asigurării de locuinţe.

Există câteva domenii considerate prioritare, precum: anticorupţie, combaterea traficului de fiinţe umane, sustenabilitatea organizaţiilor neguvernamentale, iniţiative legate de diferenţele de gen care să vizeze o schimbare structurală în situaţiile existente în sectorul egalităţii de şanse, cultura ca instrument al democratizării şi transformării sociale, drepturile omului.

Fondurile disponibile în cadrul programului Matra-KAP sunt limitate şi, prin urmare este posibil ca unor propuneri de proiect să le fie refuzată finanţarea, chiar dacă acestea îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate. Suma maximă care se acordă pentru finanţarea unui proiect în cadrul acestui program este de 15 de euro. Beneficiarul sprijinului acordat trebuie să contribuie financiar şi/sau în natură la implementarea proiectului. Durata de implementare nu poate depăşi 12 luni.

Modalitatea de aplicare pentru obţinerea unui spirijin financiar în cadrul acestui program prevede trimiterea Formularului de Aplicare pe adresa Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Romania, str. Aleea Alexandru 20, 011823 Bucureşti, sector 1. Propunerile de proiect trebuie să fie înaintate Ambasadei în scris, în limba engleză, într-un singur exemplar şi trebuie să conţină toate datele solicitate. Formularul de Aplicare, împreună cu informaţiile referitoare la modul de completare a acestuia şi la anexele solicitate, precum şi alte informaţii utile, referitoare la procedura de aplicare, sunt accesibile pe adresa web a Ambasadei: www.netherlandsemb.ro

            Din anul 2009, programul MATRA se adresează şi instituţiilor din Republica Moldova, cu care se poate colabora. Programul Matra KAP (Programul Transformări Sociale), este finanţat în acest caz de către Ministerul Afacerilor Externe al Olandei şi Ambasada Regatului Olandei la Kiev (Ucraina) şi invită organizaţiile non-guvernamentale din Republica Moldova să prezinte spre finanţare propuneri de proiecte axate pe programe de instruire şi ateliere de lucru îndreptate spre dezvoltarea diplomaţiei civice şi abilităţilor de lobby ale organizaţiilor neguvernamentale. În cadrul concursului pot să participe ONG şi institute de cercetare (think-tank-uri) înregistrate oficial şi cu experienţă, care au posibilitatea sau capacitatea de a implica formatori şi experţi cu pregătire relevantă în domeniu pentru a desfăşura activităţi de informare/instruire şi schimb de practici pozitive cu organizaţiile începătoare în domeniu. Contribuţia maximă solicitată pentru este tot de 15 mii de euro, care pot fi cheltuiţi în legătură cu scopul şi activităţile planificate. Contribuţia proprie a solicitantului (materială sau financiară)  trebuie să fie de cel puţin 10% din bugetul total al proiectului. Durata maximă a proiectului, tot 12 luni. Cererea de finanţare (în limba engleză sau rusă) urmează a fi expediată prin poştă către Ambasada Regatului Olandei la Kiev.

 

3. Granturi acordate de Guvernul Japoniei

1. Îngrijorat de eroziunea marină accentuată a plajelor ţării noastre la Marea Neagră[2], Guvernul României a solicitat în 2005 Agenţiei Japoneze de Colaborare Internaţională (JICA), care are o bogată experienţă în acest domeniu, să facă un studiu pentru protecţa şi reabilitarea litoralului românesc şi să recomande măsurile necesare pentru protejarea şi recuperarea plajelor de pe coasta Mării Negre.

Echipa japoneză de experţi, cercetători şi tehnicieni, condusă de dr. Yoshini Goda, consilier special al companiei Ecoh, împreună cu JICA, au început cercetările în mai 2005, finalizând studiul în aprilie 2007, sprijinul financiar al Japoniei pentru elaborarea studiului de fezabilitate fiind de 3,8 milioane dolari. Soluţia gândită şi propusă de echipa japoneză este ca plajele să fie protejate şi recuperate printr-un supliment de câteva sute de metri cubi de nisip, reabilitarea digurilor existente şi construirea unor bariere de diguri subacvatice. Pentru executarea acestui proiect, lucrările ar urma să fie derulate în perioada 2007-2020, iar valoarea totală a investiţiei a fost estimată la 316 milioane euroo.

 Alte exemple:

2. „Grant Assistance for Grassroots/Human Security Projects”, acordat Spitalului Judeţean de Urgenţa Alexandria, judeţul Teleorman, ceremonia de semnare a contractului de grant în cadrul programului de finanţare nerambursabilă având loc la 15 octombrie 2008.

Valoarea finanţată prin contract 59.977 euro (9.836.228 yeni). Părţile semnatare ale grantului au fost Ambasada Japoniei din România şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria.

Descrierea proiectului: Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria este unul dintre cele mai importante spitale din judeţul Teleorman, aflat în sudul României. Până acum mulţi dintre pacienţii secţiei de ortopedie erau transferaţi la spitale din Bucureşti pentru că în sala de operaţie ortopedică nu puteau fi efectuate anumite feluri de operaţii din cauza lipsei de aparatura medicală performantă. Prin acest proiect, guvernul Japoniei a donat o masă de operaţie ortopedica, o lampă pentru sala de operaţie şi un electrocauter.

La ceremonia de semnare a grantului, E.S. domnul ex-ambasador Higashi a afirmat că ”în oraşul Alexandria au locuit 4 voluntari japonezi trimişi de Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională (JICA), care au lucrat în domenii precum tehnologia informaţiei, promovarea culturii japoneze şi medicină. Iar, în anul 1998 compania japoneză Koyo a preluat fabrica de rulumenţi din acest oraş. Aşadar, putem spune că în Alexandria colaborările româno-japoneze au avut loc nu numai în sectorul public, ci şi în mediul privat. Sperăm ca astfel de relaţii să se dezvolte în continuare”.

3. Grant cultural – Donaţie de echipamente de restaurare şi conservare de ultimă generaţie pentru Arhiva Naţională de Filme (ANF), semnat pe 21 octombrie 2008. Grantul, în valoare de 366 mii de euro a fost folosit pentru achiziţionarea de echipamente moderne pentru restaurarea şi conservarea filmelor de către Arhiva Naţională de Filme. S-a contribuit astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare a filmelor, în special a filmelor istorice şi culturale de patrimoniu, la predarea lor în stare bună către generaţiile următoare şi la dinamizarea activităţii viitoare a instituţiei.

În cadrul ceremoniei, fostul ambasador al Japoniei în România, E.S., D-l Yoshinobu Higashi a menţionat că „prin această donaţie, Japonia contribuie la activitatea de restaurare şi păstrare a filmelor prin echipamentele oferite şi, prin aceasta contribuie de fapt, la păstrarea patrimoniului istoric şi cultural al României”. Realizarea acestei donaţii duce la diversificarea activităţilor ANF şi există speranţa ca, prin intermediul ANF, pe viitor, schimburile culturale ale ţării noastre cu Japonia să fie şi mai dinamice.

4. Grant ştiinţific – Seminar de Management Japonez, cu tema Cultura corporatistă a companiei Honda – încercări, creativitate şi inovaţie”, desfăşurat în zilele de 13 şi 14 octombrie 2010 la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti şi la Universitatea Bucureşti; seminarul a fost susţinut de Saburo Kobayashi, profesor la Şcoala Postuniversitară de Management Strategic a Universităţii Chuo din Japonia.

Începând cu anul 2010, Guvernul Japoniei oferă următoarele burse de studiu („undergraduate student”) pentru elevii/studenţii care vor să urmeze o facultate în Japonia, cu începere din aprilie 2010; durata studiilor: 5-6 ani. Guvernul Japoniei suportă integral plata şcolarizării. Formularele se pot ridica de la sediul Ambasadei Japoniei sau se pot descarca de pe site-ul Ambasadei Japoniei.

Candidaţii pentru bursele „undergraduate student” trebuie să fie absolvenţi de liceu cu rezultate foarte bune, să fie născuţi între 2 aprilie 1988 şi 1 aprilie 1993;
să aibă disponibilitatea de a învăţa limba japoneză şi de a studia în limba japoneză;
să fie în perfectă stare de sănătate fizică şi mentală. Nu sunt eligibili aplicanţii care sunt cadre militare sau în serviciul armatei, care au beneficiat sau beneficiază de o altă bursă, alta decât o bursă a Guvernului Japoniei, sunt deja studenţi la o universitate din Japonia în momentul aplicării.

Documente necesare pentru înscriere trebuie să fie completate/traduse în limba engleză. Ambasada Japoniei în România face selecţia dosarelor depuse de candidaţi. Disciplinele de examen sunt în funcţie de facultatea aleasă şi-anume: a)
pentru ştiinţe sociale şi umaniste: matematică, limba engleză şi limba japoneză; b)
pentru ştiinţe din domeniul politehnic: matematica, limba engleză, fizică, chimie, limba japoneză; c) pentru ştiinţe din domeniile farmacie, medicină umană, medicină veterinară, stomatologie, ştiinţe agricole): matematică, limba engleză, chimie, biologie, limba japoneză. Selectia finală se face la Ministerul Educaţiei din Japonia, pe baza dosarelor trimise de la Bucureşti.

4. Programul de Granturi Mici (PGM) al Băncii Mondiale

Programul este derulat de Biroul Băncii Mondiale în Romania, începând din anul 1999 şi se concentrează pe organizaţiile de la nivelul comunităţii, cu precădere din oraşele mici şi zonele rurale, precum şi pe grupurile marginalizate de populaţie, persoanele în vârstă şi cele cu dizabilităţi.

PGM urmăreşte să dea grupurilor sărace şi marginalizate de populaţie posibilitatea de a-şi face auzită vocea şi mări influenţa în procesele de dezvoltare făcându-le mai incluzive şi mai echitabile. În acest scop, Programul sprijină activităţile organizaţiilor societăţii civile, care au drept principal obiectiv încurajarea şi susţinerea angajării civice a acestor grupuri de populaţie-ţintă. Prin implicarea acelor cetăţeni care sunt adesea excluşi din viaţa publică şi creşterea capacităţii lor de a influenţa deciziile privind politicile şi programele, Programul de granturi mici contribuie şi facilitează asumarea unui rol în iniţiativele de dezvoltare a unei mai mari părţi a societăţii.

PGM sprijină activităţile legate de angajarea civică prin acordarea de granturi mici care sunt administrate prin intermediul biroului Băncii Mondiale în ţara respectivă. Solicitanţi eligibili pot fi organizaţii ale societăţii civile care lucrează pe probleme de dezvoltare. PGM sprijină activităţile al căror obiectiv principal este angajarea civică şi care pot include, dar nu se limitează la organizarea de conferinţe şi seminarii pentru dezvoltarea abilităţilor şi/sau dobândirea de cunoştinţe; sprijină campaniile de comunicare pentru influenţarea elaborării politicilor sau eforturile inovatoare în cadrul reţelelor pentru construirea capacităţii sectorului privat.

Activităţi neeligibile pentru PGM sunt programele de cercetare, programele pentru instruire academică formală, proiectele operaţionale, livrarea de servicii de bază, echipamente, burse sau programe de studii, persoanele individuale care fac cerere în nume propriu sau în numele unei entităţi fizice. Valoarea unui grant poate varia între 3-5 mii dolari SUA.

PGM sprijină acele activităţi care permit cetăţenilor să adopte iniţiative care să influenţeze obtinerea rezultatelor în dezvoltare. Aceste activităţi consolidează mecanismele de incluziune, responsabilizare şi participare, precum şi parteneriatele cu sectorul public, alte organizaţii ale societăţii civile şi sectorul privat. Activitatea trebuie încheiată în timp de un an de la data acordării grantului. Se acordă prioritate organizaţiilor care nu au primit sprijin prin acest program în anii anteriori; organizaţiile nu pot primi mai mult de trei granturi într-o perioadă de cinci ani.

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

9 − 7 =