Ambasadorul României la Budapesta, convocat de MAE ungar după declarațiile premierului român legate de autonomia Ținutului Secuiesc

Ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, a fost convocat de Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria după declarația făcută de premierul Mihai Tudose cu privire la Ținutul Secuiesc și autonomie, potrivit Digi24.

Foto: MAE

Joi seară, premierul Mihai Tudose a afirmat că refuză orice dialog legat de autonomia unei părţi a României şi că discuţiile pe această temă sunt în afara legii, făcând referire la rezoluția privind autonomia Ținutului Secuiesc semnată la Cluj-Napoca de către cele trei formațiuni maghiare ( UDMR, PPMT, și PCM).

În opinia sa, aceste discuţii reprezintă „doar o încercare de destabilizare a unităţii României în anul Centenarului”.

„Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”, a declarat premierul.

Aceasta este declarația care a făcut ca MAE ungar să-l convoace pe ambasadorul român în semn de protest. Ministrul de externe Peter Szijjarto a considerat inacceptabilă această formulare a oficialului român.

Premierul ungar, Viktor Orban, care se așteaptă să fie reales în funcție pentru al treilea mandat consecutiv în urma alegerilor parlamentare programate pentru data de 8 aprilie, le-a promis etnicilor maghiari din România cetățenia maghiară la scurt timp după ce acesta a preluat portofoliul de prim-ministru, în 2010, în încercarea de a revitaliza sentimentul de mândrie națională, decizie capitalizată prin voturi, având în vedere că, din 2014, etnicii maghiari au dreptul să își exprime dreptul de vot în cadrul alegerilor din Ungaria.

Mulți cetățeni ungari privesc Tratatul de la Trianon, de la 4 iunie 1920, ca pe o tragedie națională. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Acesta consfinţea includerea teritoriului Croaţiei-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croaţia) şi Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei (azi Republica Slovacia şi Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *