Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cine este Andrey Karlov, ambasadorul rus la Ankara, ucis cu focuri de armă. UPDATE: România, solidară cu poporul rus

Published

on

Ambasadorul Rusiei la Ankara, Andrei Karlov, a murit în urma rănilor suferite într-un atac armat, informează Agerpres, care citează Reuters. Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a confirmat decesul diplomatului.

UPDATE, 20 decembrie, ora 10.42 Rusia și Turcia demarează o anchetă comună

Un grup de experți ruși se va deplasa marți în Turcia pentru a ancheta împreună cu omologii turci asasinarea ambasadorului rus la Ankara, Andrei Karlov, a anunțat luni noaptea ministrul de externe rus, Serghei Lavrov. O precizare similară a fost făcută și de președintele Vladimir Putin.

S-a ajuns la un acord potrivit căruia ancheta va fi comună. Important este să se afle cine se află în spatele acestei crime”, a declarat șeful diplomației ruse.

UPDATE, 20 decembrie, ora 10.20 – Șase suspecți reținuți

Reuters anunță că poliția din Turcia a reținut șase suspecți în cazul ambasadorului rus, Andrey Karlov, ucis luni seara la Ankara. Autorităţile nu au oferit însă detalii despre suspecţi

Autorul crimei a fost ucis aseară şi a fost identificat drept un poliţist turc, în vârstă de 22 de ani, care a strigat după ce l-a împuşcat pe ambasador că gestul său este unul de răzbunare pentru Siria şi victimele de la Alep.

UPDATE 23.11 Prima reacție a președintelui rus, Vladimir Putin

FOTO: en.kremlin.ru

Președintele rus, Vladimir Putin, consideră că asasinatul ambasadorului rus la Ankara este o încercare de a obstrucționa relațiile dintre Rusia și Turcia și a promis că Moscova va intensifica lupta împotriva terorismului.

Vom intensifica lupta împotriva terorismului și bandiții vor simți diferența” a spus Putin.

UPDATE 21.45 SUA condamnă asasinarea ambasadorului

”SUA condamnă asasinarea ambasadorului Rusiei în Turcia, se arată într-o postare pe contul de Twitter al șefului diplomației americane, John Kerry. Gândurile noastre se îndreaptă către cei dragi, poporul rus și alte victime ale acestui act de cruzime”.

UPDATE 21.35 Ministrul turc de interne – un fost ofițer de poliție este asasinul ambasadorului rus

Asasinul ambasadorului rus ar fi Mevlut Mert Altintas, un fost ofițer de poliție, a declarat ministrul turc de Interne, Suleyman Soylu, într-o conferință de presă. Atacatorul s-a născut în 1994, în orașul Soke, din provincia Aydin.


UPDATE 21.15 Discuție Putin-Erdogan, după asasinarea ambasadorului rus

Potrivit Sputnik News, citată de CNN, președintele Erdogan ar fi avut deja o convorbire telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin, după asasinarea ambasadorului Karlov. Ministerul rus de Externe consideră uciderea ambasadorului un act terorist. “Suntem în contact cu autoritățile turce, care ne asigură că desfășoară o investigație comprehensivă, a declarat, potrivit CNN, purtătoarea de cuvânt a MAE rus,  Maria Zakharova. “Criminalii vor fi pedepsiți. Terorismul nu va învinge. Ne vom lupta cu acesta.

UPDATE 20.55 Ministrul Afacerilor Externe din România i-a transmis lui Lavrov o scrisoare de condoleanțe și solidaritate cu poporul rus

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a adresat în cursul acestei seri o scrisoare omologului rus, Serghei Lavrov, în legătură cu atentatul de la Ankara, soldat cu decesul ambasadorului Federației Ruse în Republica Turcia, Andrey Karlov, potrivit unui comunicat de presă transmis de către MAE pentru caleaeuropeana.ro.

În mesajul ministrului român se subliniază condamnarea cu fermitate de către România a acestui act abominabil îndreptat împotriva unui ambasador şi importanţa eforturilor pentru combaterea actelor teroriste şi aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi.

Ministrul Lazăr Comănescu a adresat, de asemenea, condoleanţe familiei victimei şi a exprimat solidaritatea cu poporul rus în aceste momente dificile.

UPDATE 20.43 Mogherini i-a transmis condoleanțe lui Lavrov. UE condamnă atacul

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini a anunțat, pe contul său de Twitter, că a transmis condoleanțe ministrului rus de Externe: ”Expressed to #Russia FM Lavrov EU condolences for unconceivable killing of Ambassador Karlov. Also in contact with #Turkey authorities”.

Am fost șocată adânc de vestea atacului asupra ambasadorului Andrei Karlov în Ankara în aceasta după-amiază, se arată în mesajul transmis lui Lavrov. Întreaga noastră simpatie se îndreaptă spre familia sa, toți colegii săi și autoritățile ruse. Uniunea Europeană condamnă în cea mai puternică manieră acest atac împotriva reprezentantului țării dumneavoastră în Turcia. Dorim să ne exprimăm solidaritatea noastră cu Rusia în fața acestui act criminal de violență.”

UPDATE ora 20.37

Președintele francez,  François Hollande a condamnat cu fermitate asasinarea ambasadorului Rusiei la Ankara, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Palatului Elysee.

Karlov a fost împușcat în spate de un individ înarmat în timp ce ținea un discurs la deschiderea unei expoziții de fotografie, transmit agențiile de presă internaționale. După ce l-a împușcat pe ambasador, atacatorul a strigat “Allah e mare! Nu uitați de Siria, nu uitați de Aleppo!”

Foto-ambasada Rusiei la Ankara

Bărbatul a fost împușcat de către forțele de ordine turce după un schimb de focuri de câteva minute, conform agenției Anadolu, citate de Agerpres.

În timpul atacului au fost rănite mai multe persoane.

Acest atac a avut loc în ajunul vizitei ministrului de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, la Moscova, pentru consultări cu omologii săi rus și iranian cu privire la Siria.

Atât Moscova cât și Ankara sunt implicate în conflictul sirian, iar Turcia este gazda a peste un milion de refugiați sirieni. Guvernul de la Ankara este un suporter al opoziției siriene, în timp ce Kremlinul îl susține pe președintele sirian Bashar al-Assad.

Situația a fost și mai tensionată în ultimele săptămâni când forțele siriene, cu ajutorul armatei ruse, au bombardat estul orașului Alep, ceea ce a dus la o criză umanitară de proporții.

Atacul nu a fost încă revendicat, dar militanți ai grupării Statul Islamic sunt activi în Turcia și au organizat mai multe atentate teroriste.

Cine este diplomatul rus Andrey Karlov

Potrivit informațiilor puse la dispoziție de Ambasada Rusă la Ankara, Andrey Karlov s-a născut la Moscova, în 1954. A absolvit, în 1976, Institutul de Studii Internaționale de la Moscova, când și-a început și cariera diplomatică.  A absolvit, în 1992 Academia Diplomatică. A lucrat ăn Ministerul afacerilor Externe al URSS și al Rusiei, dar și în misiuni externe.

Între 1979-1984 și 1986-1991, a lucrat în Ambasada rusă din Republica Populară Democrată Coreea. Între 1992-1997 a fost ambasador în Republica Coreea.

Între 2001 și 2006 a fost Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar în RPD Coreea.

Între 2007-2013 a fost director general adjunct în cadrul Direcției Generale Afaceri Consulare.

Din iulie 2013, Karlov a fost numit ambasador în Turcia.

Diplomatul rus era căsătorit și avea un copil.

.

RUSIA

Antony Blinken l-a avertizat pe Serghei Lavrov cu privire la ”consecințele grave” pe care Rusia le-ar putea suporta dacă ”recurge la calea escaladării militare” în Ucraina

Published

on

© Russian Foreign Ministry/ Facebook

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut joi o întrevedere la Stockholm cu omologul rus, Serghei Lavrov, prilejuită de conferința anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a-l avertiza direct cu privire la ”consecinţele grave” pe care le-ar putea suporta Rusia în cazul în care ar invada Ucraina, transmiţând totodată Moscovei să caute o cale diplomatică pentru depăşirea acestei crize, relatează Reuters, citat de Agerpres.

”Așa cum am arătat foarte clar în ultimele săptămâni, suntem profund îngrijorați de planurile Rusiei de a relua agresiunea împotriva Ucrainei. Nu este doar preocuparea noastră. Este o preocupare împărtășită de mulți din Europa și cred că Serghei a auzit acest lucru exprimat în ultimele 24 de ore aici, la Stockholm. Avem un angajament puternic față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Cel mai bun mod de a evita o criză este prin diplomație, iar aceasta este ceea ce aștept cu nerăbdare să discut cu Serghei, inclusiv, de ambele părți, punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk, cu Rusia retrăgându-și forțele. Statele Unite sunt dispuse să faciliteze acest lucru, dar – și din nou, în spiritul de a fi clar și sincer, care este cel mai bun lucru de făcut – dacă Rusia decide să continue confruntarea, vor exista consecințe grave”, a spus Blinken jurnaliștilor, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, înainte de întâlnirea cu Lavrov.

Potrivit purtătorului de cuvânt al instituției mai sus amintite, secretarul de stat al SUA i-a transmis omologului său rus în cadrul întrevederii că ”Statele Unite și aliații noștri sunt pregătiți” să acționeze dacă ”Moscova recurge la calea escaladării militare.”

De altfel, oficialul american i-a reconfirmat ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, angajamentul SUA față de ”independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk este cea mai bună cale de urmat.”

În egală măsură, ”secretarul Blinken și ministrul de externe Kuleba au discutat despre necesitatea unei rezolvări diplomatice și pașnice a conflictului din Donbas și despre restabilirea deplină a suveranității Ucrainei asupra granițelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv asupra Crimeei, în fața agresiunii rusești continue”.

Washington a evocat miercuri ”probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis că Moscova va plăti ”un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Într-o notă similară, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a prezidat reuniunea miniștrilor de externe din cadrul Alianței, desfășurată la Riga, a reiterat că ”orice agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave.”

Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.

Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o ”ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a turnat gaz pe foc joi, anunţând că a convenit cu omologul rus Vladimir putin să organizeze ”în viitorul apropiat exerciţii la frontiera sudică, adică în apropierea graniţei dintre Belarus şi Ucraina”, informează Agerpres.

Ucraina a trimis recent la frontiera sa cu Belarus un efectiv de 8.500 de grăniceri, membri ai Gărzii Naţionale şi poliţişti pentru a evita o situaţie similară cu cea de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, unde s-au concentrat aproximativ 2.000 de migranţi fără acte în regulă în încercarea de a intra în Uniunea Europeană.

Continue Reading

NATO

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

Published

on

© Serviciul Român de Informații

Zilele acestea, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestor întâlniri a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, potrivit unui comunicat al SRI.

“Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence.

“Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state. De ambele părți a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, precum și parteneriatul solid care leagă instituțiile și statele noastre”, conform informării publice a Serviciului Român de Informații.

Totodată, delegațiile română și cea americană au reconfirmat angajamentul ferm de a contracara factorii de risc care reprezintă provocări actuale de securitate pentru cele două state, pentru securitatea regională și globală.

“Vizita directorului SRI se înscrie în cadrul parteneriatului România-SUA pe componenta de Intelligence. Dialogurile au vizat în principal amplificarea măsurilor specifice de securitate pentru România și flancul de Est al NATO. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților noastre comune cu scopul de a crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.  

Anunțul vizitei directorului SRI în SUA vine după ce consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Separat, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.

Continue Reading

ROMÂNIA

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

Published

on

© Photo Collage

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a criticat joi poziția exprimată de omologul său rus, Serghei Lavrov, la reuniunea ministerială OSCE de la Stockholm, conform căreia în România și Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive.

“Poziția exprimată de Federația Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă și face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii și încheierii, în 2011, a Acordului între România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice”, a transmis Bogdan Aurescu, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful diplomației române participă joi și vineri la Consiliul Ministerial al OSCE, iar această poziție va fi exprimată și în discursul național pe care Aurescu îl va susține și care este planificat, în urma tragerii la sorți de către organizatori a ordinii vorbitorilor în cadrul Consiliului Ministerial OSCE, la finalul acestei zile sau în dimineața zilei de mâine.

“Poziția României, a SUA și a Alianței Nord-Atlantice a fost exprimată public și transmisă Federației Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menționat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federației Ruse, vizând ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenție de transformare a sistemului de apărare antirachetă”, se mai arată în comunicatul citat.

Aceste aspecte se regăsesc inclusiv în Declarația finală a Summitului NATO de la Varșovia din 2016 (paragrafele 55-61 la http://www.mae.ro/node/36635). Astfel, la paragraful 55 al Declarației se arată clar: „Capacitatea este pur defensivă.”, iar la paragraful 59 se menționează că „Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei și nu va submina capacitățile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potențialelor amenințări provenind din afara spațiului euroatlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară și că nu există nicio intenție de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declarațiile ruse care amenință să țintească aliații din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile și contraproductive.”

De altfel, textul Acordului (care este publicat pe site-ul MAE –http://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2011.09_scut_ro.pdf) prevede că sistemul de apărare antirachetă are o „natură exclusiv defensivă” (paragraful 7 din preambul), menționează scopul acestuia ca fiind „legitima apărare” (paragraful 8 din preambul) și subliniază explicit, în articolul VI paragraful 2 că „Părțile confirmă că Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internațional și cu principiile și normele care reglementează dreptul inerent de legitima apărare individuală si colectivă”.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu participă, în perioada 2-3 decembrie 2021, la cea de-a 28-a sesiune a Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa / OSCE, care se va desfășura la Stockholm.

Reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE are loc pe fondul situațiilor tensionate generate de criza instrumentalizării migranților de la granița Belarus cu Polonia, Lituania și Letonia, conflictul din estul Ucrainei și cel din Nagorno-Karabah.

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, va solicita la ministeriala OSCE de la Stockholm creșterea eficienței în implementarea mecanismelor de soluționare a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.2 hours ago

Angela Merkel și Olaf Scholz susțin vaccinarea obligatorie, în timp ce anunță noi restricții în Germania: Avem nevoie de un “act de solidaritate națională”

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Președintele francez pledează pentru liste transnaționale și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, ”un spațiu democratic unic în lume”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Raport: UE a oferit sprijin în valoare de 29 mld. euro IMM-urilor și altor beneficiari pentru atenuarea crizei economice provocate de COVID-19

RUSIA5 hours ago

Antony Blinken l-a avertizat pe Serghei Lavrov cu privire la ”consecințele grave” pe care Rusia le-ar putea suporta dacă ”recurge la calea escaladării militare” în Ucraina

Alin Mituța5 hours ago

Alin Mituța propune cinci priorități în Conferința privind Viitorul Europei care pot ajuta România în domeniul sănătății: Avem nevoie de o cooperare structurată europeană

Dacian Cioloș5 hours ago

Dacian Cioloș cere Comisiei Europene să aplice “acum” mecanismul statului de drept: Nu aștepți iliberalismul, ci acționezi împotriva lui

CONSILIUL UE6 hours ago

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Infringement: Comisia Europeană solicită României să se conformeze normelor UE privind drepturile de autor

NATO6 hours ago

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending