Analiza Adevarul: Economia Romaniei in cazul destramarii zonei euro

Destrămarea Zonei Euro ar forţa ţările membre ale regiunii să revină la monedele de dinainte de lansarea euro. Asta ar conduce la o neîncredere totală în ceea ce înseamnă monedă pe mapamond, cu excepţia câtorva valute de refugiu, scrie Adevarul.ro. Pe plan intern, toate creditele şi depozitele în euro ar fi tranformate în moneda locală, iar economia reală, în special exportatorii ar avea serioase probleme cu lichidităţile. Neîncrederea în leu va determina o întoarcere a agenţilor economici şi  populaţiei, către dolarul american ca monedă de refugiu. Partea bună este că, în ipoteza unei probabile competiţii globale pentru atragerea de capitaluri, România ar fi de departe una dintre cele mai atractive destinaţii din regiune.

După Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania – state ale căror ratinguri suverane au fost reduse de-a lungul crizei până la nivelul de “junk” (“gunoi” – ceea ce înseamnă că respectivele economii sunt practic în incapacitate de plată, şi nu mai sunt destinaţii potrivite pentru investiţii, adică “non-investment grade”), a venit rândul economiilor considerate până de curând solide. Seria de reduceri de rating suveran a fost începută cu Belgia, iar acum Franţa este deja luată în vizor, împreună cu restul statelor din zona euro, mai scrie Adevarul, in analiza sa.

Ce se va întâmpla cu România în cazul dispariţiei monedei unice?

În analiza efectelor destrămării zonei euro asupra economiei interne trebuie să distingem între canalul financiar şi canalul economiei reale. O destrămare a Zonei Euro ar presupune ca ţările membre ale regiunii să revină la monedele de dinainte de lansarea euro. Practic, am asista la o neîncredere totală în ceea ce înseamnă moneda pe mapamond, cu excepţia dolarului şi a altor câteva valute de refugiu, precum francul elveţian. Astfel, dolarul ar avea de câştigat ca monedă într-un astfel de scenariu. În sensul că agenţii economici cu lichidităţi în euro vor prefera dolarul american. Prin urmare, şi pe plan intern, am putea asista într-un astfel de scenariu la dolarizarea economiei interne.
Practic pe plan intern, toate creditele şi depozitele în euro ar putea fi tranformate într-un astfel de scenariu în moneda locală (RON). Însă neîncrederea în construcţia europeană ar putea determina şi o neîncredere în moneda locală (mai ales că într-un astfel de scenariu ieşirile de capital străin din economie s-ar intensifica dramatic).

Astfel, agenţii economici (firmele şi populaţia) dominaţi de panică ar putea opta pentru dolarul american ca monedă de refugiu (sau pentru francul elveţian, aurul, etc). Într-un astfel de scenariu am asista la panică generalizată la nivelul pieţei financiare interne: companiile şi populaţia ar retrage fonduri importante din băncile comerciale (fenomenul run on the bank) (cum s-a întâmplat în ultima perioadă cu depozitele la băncile elene), iar unda de neîncredere ar determina un blocaj financiar de proporţii: criză de lichiditate (dobânzile pe piaţa interbancară ar putea atinge valori record), care s-ar putea transforma în criză de solvabilitate pentru unele corporaţii (în principal din sectorul bancar). Iar RON s-ar putea deprecia dramatic în raport cu dolarul într-un asemenea scenariu (cel puţin pe termen scurt).

Panica din sistemul financiar se va transmite imediat către economia reală (determinând reapariţia blocajelor economice la nivel sectorial). În primul rând, vor avea de suferit exportatorii. Practic, degringolada din pieţele valutare (odată cu revenirea la monedele de dinainte de 1999) ar determina blocaje importante şi de durată la nivelul fluxurilor comerciale internaţionale (inclusiv pentru exporturile româneşti). Astfel, ar putea trece o perioadă de cel puţin câteva trimestre până la semnale concrete de stabilizare pe pieţele comerciale.

Am putea asista la reapariţia şi intensificarea fenomenelor de depreciere competitivă, pentru recâştigarea pieţelor. Cu siguranţă, am asista la reorintarea fluxurilor comerciale în Europa, la fenomene de creare şi deturnare de comerţ (practic, protecţionismul ar reveni în prim plan, mai ales dacă şi Uniunea Europeană se va destrăma odată cu căderea euro). Dar şi la o concurenţă acerbă între statele care în prezent formează Uniunea Europeană (ţările cu produse competitive, cu grad ridicat de calitate vor avea de câştigat).

Mai multe informatii gasiti aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Autor: Andrei Rădulescu
Sursa foto:  familysecuritymatters.org

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

8 − seven =