Analiza Capital: Legăturile care uneau Europa se destramă

Primul deceniu al erei euro a interconectat sistemul financiar european aşa cum nu a mai facut-o nimeni niciodată, scrie Capital.ro.

Moneda unică este cea care i-a impins pe investitori către periferia Europei, pentru ca apoi să-i alunge în ţările de origine. Acum marii investitori din nordul Europei nu sunt dispuşi să se întoarcă prea curând pe pieţele de obligaţiuni de la periferie, chiar dacă liderii europeni vin cu o soluţie imediată, asta pentru că “ei nu uită uşor“, aşa cum a spus  Carsten Brzeski, economist pentru ING Bank în Amsterdam.

Investitorii au văzut în obligaţiunile ţărilor mediteraneene un substitut al celor germane sau al altor economii solide, fiind atraşi de randamentele mai mari ale acestora.

O altă ispită a fost aceea că fondurile de pensii au preferat investiţii în moneda în care pasivele lor erau denominate, adică în euro. Expunerea băncilor pe obligaţiunile statelor periferice a fost încurajată şi de politica Băncii Centrale Europene, care permite oricărei bănci din zona euro să depună obligaţiuni guvernamentale în schimbul unor împrumuturi pe termen scurt, conform aşa ziselor acorduri de răscumpărare, sau „repo”.
Operaţiunile monetare ale BCE au ajutat, la rândul lor, naţiunile cu economii mai slabe să se împrumute la dobânzi minime, întărind credinţa că un împrumutător suveran din cadrul zonei euro nu va fi lăsat să cadă, după cum susţine Simon Johnson, fost economist-şef la FMI.

Dar odată ce riscul devalorizării s-a redus, a apărut un altul, pe care investitorii nu l-au anticipat: guvernele naţionale, lipsite de sprijinul băncilor centrale, ar putea intra în incapacitate de plată.

Asistăm la un proces de “de-globalizare. Investitorii se întorc pe propriile pieţe şi chiar dacă deţin în continuare obligaţiuni, ei nu mai vor le răspândească în întreaga zonă euro, ca înainte”, a declarat Andrew Balls, preşedintele departamentului de gestiune de portofolii a Pimco – cea mai mare societate de administrare de fonduri de obligaţiuni suverane din lume.

Ce i-ar putea convinge pe principalii investitori europeni să revină pe pieţele periferice de obligaţiuni?, se întreabă Wall Street Journal, dând apoi exemplul directorului departamentului de investiţii al Fondului de pensii al Industriei de Transporturi din Olanda, care a vândut, începând de anul trecut, toate obligaţiunile suverane pe termen scurt emise de Grecia, Spania şi Italia. Întrebat când va mai investi pe piaţa italiană, Patrick Groenendijk a răspuns: “Dacă vreţi un răspuns sincer, când vor avea moneda proprie“.

Sursa articol: Capital.ro

Sursa foto: pisoapothnkoyrtina.blogspot.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

four × two =