Abenomics: un plan reuşit?

Shinzō_AbeDupă două decade în care creşterea economică a fost un fenomen rarisim, iar stagnarea etalonul, Japonia începe treptat să emită semnale ce relevă un trend de creştere asemănător cu cel din anii ’80. Dacă la început era privit cu scepticism, astăzi, premierul Shinzo Abe este considerat factorul determinant în procesul de relansare economică al Japoniei. Prin modelul său economic, deseori supranumit ,,Abenomics’’, premierul nipon a reuşit să impună un ritm de creştere ce a atras multe priviri şi a determinat numeroase reacţii din parte principalilor parteneri economici. Însă cu toate acestea evoluţiile viitoare ale demersului novator conceput de către premierul Abe este pus sub semnul întrebării.

Încă de la asumarea funcţiei de prim ministru, Shinzo Abe a avut de gestionat două mari probleme cu care Japonia se confrunta. Pe de o parte disputele teritoriale pe care Japonia le are cu state precum Rusia, China şi Coreea de Sud şi pe de altă parte stagnarea economică ce ameninţa competitivitatea Japoniei pe scena internaţională.

În ceea ce priveşte problema disputelor teritoriale, acestea s-au dovedit a fi o nucă mult prea tare pentru guvernul condus de către premierul Abe. Atât disputa teritorială asupra insulelor Takeshima/Dokdo cu Coreea de Sud, cât şi cea cu China asupra insulelor Senkaku/Diaoyu nu au putut fi gestionate eficient de către premierul nipon. Mai mult, relaţiile Japoniei cu Coreea de Sud se regăsesc într-o stare destul de precară. Conform ultimului sondaj bilateral efectuat de către Japonia în parteneriat cu Coreea de Sud, 80% din sud-coreeni au o percepţie negativă asupra Japoniei, fapt cauzat atât de disputele teritoriale pe care cele două state le au dar mai ales din cauza problemei ,,femeilor de reconfortare’’ din cel de-al doilea Război Mondial. [1] Acelaşi sondaj releva faptul că peste 50% dintre niponi nu au o imagine bună despre sud-coreeni.

În ceea ce priveşte disputele cu China, nici acestea nu au fost stabilizate până acum de către guvernul condus de Shinzo Abe. Desigur, nu i se pot imputa foarte multe acuzaţii premierului nipon, căci retorica destul de belicoasă a aprţinut în mare parte oficialilor de la Beijing.

În ceea ce priveşte disputa teritorială a Japoniei cu Rusia, premierul nipon a depus eforturi consistente pentru a rezolva această problemă, iar progresele sunt vizibile. Deşi disputa dintre Rusia şi Japonia asupra insulelor Kurile este una destul de veche, cele două state se află pe un drum ce permite optimismul faţă de această problemă. De altfel, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Igor Morgulov a consimţit împreună cu ministrul adjunct al afacerilor externe japonez Masaji Matsuyama să iniţieze o rundă de negocieri între cele două state cu privire la statului insulelor disputate la sfârşitul lunii iunie după summit-ul G8.[2]

În ceea ce priveşte spectrul economic, premierul Abe a deţinut o imagine de ansamblu mult mai clară asupra modului de acţionare şi asupra paşilor ce trebuie iniţiaţi. Acesta a ştiut cum trebuia să gestioneze problemele de ordin economic încă de la început prin implementarea unor reforme şi măsuri concrete de revigorare a economiei japoneze. Astfel a luat fiinţă ,,Abenomics.’’ Deşi programul iniţiat de către premierul Abe nu a fost niciodată numit astfel în mod oficial, acesta îi poartă numele deoarece el este principalul artizan al acestui plan şi reprezintă o abordare novatoare în ceea ce priveşte problemele economice.

Însă ce este ,,Abenomics?’’ Planul conceput de către guvernul condus de prim ministrul Shinzo Abe este de inspiraţie keynesiană şi  cuprinde o abordare în trei faze sau ,,săgeţi.’’ [3] Primele două faze sunt destul de strâns legate fiind implementate aproape concomitent. Prima fază implică politici monetare agresive, în timp ce a doua fază constă în cheltuieli fiscale ce se ridică la 2% din produsul intern brut. Astfel, Japonia a fixat o inflaţie de 2% şi a devalorizat yen-ul consistent, în plus la începutul anului 2013 guvernul a aprobat injectarea a nu mai puţin de 10 trilioane de yeni în economie. Pentru implementarea acestor măsuri, premierul Abe a trebuit să-l înlocuiască în luna martie pe guvernatorul de atunci al Băncii Japoniei, Masaaki Shirakawa cu fostul preşedinte al Băncii de Dezvoltare a Asiei, Haruhiko Kuroda, o persoană mult mai dornică de a lua decizii destul de hotărâte în ceea ce priveşte economia niponă. [4] Desigur aceste măsuri au alarmat vecinii din Asia de Sud-Est, care au implementat măsuri similare, însă la niveluri mult mai scăzute. Printre primele state care au reacţionat destul de reticent la măsurile impuse de premierul Abe a fost Coreea de Sud. Guvernul de la Seoul a cerut în mod expers prin vocea ministrului de finanţe, Hyun Oh-seok discutarea măsurilor luate de către Japonia în cadrul G8 şi implicaţiile pentru statele din zona Asiei de Sud-Est. Conform ministrului sud-coreean măsurile Japoniei au afectat destul de mult Coreea de Sud şi tot acestea pot avea influenţe nefaste asupra mai multor state. [5] Astfel, ministrul Hyun Oh-seok a considerat imperativă adăugarea pe agenda G8 a subiectului legat de măsurile economice nipone.

Coreea de Sud nu este singurul actor internaţional ce îşi manifestă dezacordul faţă de planul guvernului de la Tokyo, ci aceste măsuri au îngrijorat atât pieţele internaţionale în genere cât şi spectrul academic nipon care a emis mai mult avertismente cu privire la succesul planului în trei trepte. Shinzo Abe a reacţionat destul de prompt în faţa îngrijorărilor provenit atât din Japonia cât şi din exterior declarând faptul că ,,stimulii monetari şi fiscali sunt o necesitate pe termen scurt, însă nu sunt o strategie pe termen mediu sau lung.’’ [6]

Cea de-a treia etapă, şi poate cea mai importantă, implică reforme structurale care să stimuleze investiţiile. [7] Conform Fondului Monetar Internaţional (FMI), această etapă este decisivă căci dacă Tokyo va da greş în eforturile sale de atragere a investiţiilor private şi în subsidiar de reducere a şomajului, atunci ar exista riscuri destul de mari ca reînvigorarea economiei să nu se mai producă. [8] Principala strategie concepută de către premierul nipon este aceea de a adera la Parteneriatul Trans-Pacific (TPP). TPP este un acord regional de liber schimb negociat între Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Peru, Brunei, Singapore, Vietnam, Mexic, Malaezia, Canada şi Chile. Participarea Japoniei în cadrul acestui mecanism de interconectare economică ar facilita investiţiile străine mai ales cele provenite din Statele Unite, Canada şi Australia. Deocamdată TPP este negociată şi încă mai există unele aspecte de ajustat până la semnarea acestuia de către toate statele menţionate mai sus.

Până în acest moment ,,Abenomics’’ s-a dovedit a fi o adevărată gură de aer pentru Japonia mai ales în competiţia regională cu forţele economice reprezentate de China şi Coreea de Sud. Economia Japoniei a crescut cu 3,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2012. Această creştere a depăşit predicţiile făcute în prealabil de analişti care se ridicau la doar 2,7%. [9] De asemenea, produsul intern brut a crescut între ianuarie şi martie cu aproximativ 1%. [10]

Deşi până în acest moment măsurile luate de către guvernul condus de către Shinzo Abe au fost neaşteptat de eficiente reuşind să ofere un imbold destul de puternic economiei nipone, există unele variabile ce pot periclita parcursul satisfăcător al reformelor economice. Planul conceput de către premierul Abe poate fi de succes doar dacă pasul al treilea va fi într-adevăr îndeplinit prin participarea Japoniei în cadrul TPP şi nu în ultimul rând dacă China şi Coreea de Sud vor continua să tolereze politicile monetare ale Japoniei. În cazul în care aceste variabile vor fi depăşite, atunci Abe poate reuşi, chiar dacă în viziunea multor economişti măsurile impuse de acesta nu au fost tocmai ortodoxe. [11]

 

Articolul face parte din ultimul număr din 2013 al buletinului Politica sub lupa CEPE, disponibil aici.

Autor: Alexandru VoicuCenter for European Policy Evaluation

Foto: wikipedia

 

[1] Mizuho Aoki, “Bad feelings dominate Japan-South Korea public sentiment’’, The Japan Times, 8 mai 2013, http://www.japantimes.co.jp/news/2013/05/08/national/bad-feelings-dominate-japan-south-korea-public-sentiment/#.Ua9vqVT6jZ4;

[2] Faith Aquino, “Japan and Russia to discuss Kuril Island dispute following G8 summit’’, The Japan Daily Press, 5 iunie 2013, http://japandailypress.com/japan-and-russia-to-discuss-kuril-island-dispute-following-g8-summit-0530053;

[3] Beina Xu, “Abenomics and the Japanese Economy’’, CFR, 5 aprilie 2013, http://www.cfr.org/japan/abenomics-japanese-economy/p30383;

[4] Karim Raslan, “Japan is back — with Abenomics”, The Star Online,  4 iunie 2013, http://thestar.com.my/columnists/story.asp?file=/2013/6/4/columnists/ceritalah/13192086;

[5] Serena Tarling, Chris Giles,  “G8 needs to deal with impact of Abenomics, says Hyun Oh-seok’’, Financial Times, 2 iunie 2013, http://www.ft.com/intl/cms/s/0/fdb54c5e-cb74-11e2-8ff3-00144feab7de.html#axzz2VMtl9YjE

[6] Stephen Harner, “The Abe/Aso Government ‘’Three Arrows’’ Agenda for Economic Revival’’, Forbes, 2 martie 2013, http://www.forbes.com/sites/stephenharner/2013/02/03/the-abeaso-government-three-arrows-agenda-for-economic-revival/;

[7] Karim Raslan, “Japan is back — with Abenomics’’, The Star Online,  4 iunie 2013, http://thestar.com.my/columnists/story.asp?file=/2013/6/4/columnists/ceritalah/13192086;

[8] Rachel Cooper, “IMF gives cautious backing to ‘Abenomics’ ’’, The Telegraph, 31 mai 2013, http://www.telegraph.co.uk/finance/economics/10090695/IMF-gives-cautious-backing-to-Abenomics.html;

[9] Charels Riley, “Japan GDP trumps expectations under Abenomics’’, CNN Money, 16 mai 2013, http://money.cnn.com/2013/05/15/news/economy/japan-gdp-abenomics/index.html;

[10] ,,Abenomics fuel Japanese economic growth,’’ DW, 16 aprilie 2013, http://www.dw.de/abenomics-fuel-japanese-economic-growth/a-16817118;

[11] Paul Krugman, ,,What if Abenomics works?’’ Today Online, 15 ianuarie 2013, http://www.todayonline.com/commentary/what-if-abenomics-works;

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

sixteen + 14 =