Angela Merkel realeasă cancelar – la ce se aşteaptă europenii?

Recenta victorie în alegeri a Angelei Merkel readuce în discuţie o problematică mai veche referitoare la viitorul Uniunii Europene. Pentru că Germania este fără îndoială principalul factor decizional în interiorul Uniunii, votul germanilor din 22 septembrie a fost urmărit cu interes de milioane de oameni. Însă, în contextul în care multe economii se confruntă în continuare cu dificultăţi, iar neîncrederea în instituţiile europene atinge valori semnificative, ne punem următoarea întrebare: ce înseamnă realegerea Angelei Merkel în funcţia de cancelar al Germaniei pentru întreaga Europă?

Angela_MerkelScrutinul desfăşurat pe 22 septembrie  i-a adus Angelei Merkel şi Uniunii sale o victorie triumfală. Potrivit estimărilor, conservatorii au obţinut peste 41% [46] din voturile exprimate, ratând însă la o diferenţă mică formarea unei majorităţi absolute în Bundestag, o situaţie care de altfel nu s-a mai produs din anul 1957, atunci când creștin-democratul Konrad Adenauer a fost reales în funcţia de cancelar al Germaniei. Întrucât Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială a Bavariei (CSU) au pierdut în urma alegerilor un aliat, Partidul Liber-Democrat (FDP), următoarele săptămâni vor fi decisive pentru politica germană. Cele 4,8 procente [47] din sufragii nu asigură nici măcar un loc în Bundestag, liberalii părăsind Camera Inferioară a Parlamentului pentru prima oară de la reunificarea Germaniei. Dar amintindu-ne de evoluția acestui partid de la ultimele alegeri legislative, eşecul în acest scrutin nu este ceva neaşteptat. În opinia cetăţeanului german, fost susţinător al liberalilor, Partidul Liber-Democrat este inconsecvent în apărarea valorilor pe care le promovează. O imagine mai bună la nivel național au, însă, social-democrații, formațiune care a furnizat în această campanie electorală un contracandidat cu un puternic potențial, Peer Steinbrück, iar cele aproximativ 25 de procente [48] realizate de partidul său se transformă într-un număr important de drepturi de vot (192) [49] în Bundestag.

În pofida reorganizării din Bundestag, provocările pe care Angela Merkel va trebui să le confrunte la nivel european rămân, însă, la fel de dificile. Cum era de așteptat, agenda postelectorală a Berlinului nu va reflecta numai preocupări de ordin național, ci și interes în a soluționa, pe de o parte, problemele economice specific europene, iar, pe de altă parte, dorința de a consolida Uniunea Europeană. Dar în vreme ce la Berlin negocierile pentru formarea noului guvern continuă, se încearcă o prognoză privitoare la modul în care Angela Merkel va alege să acționeze în viitor. În acest sens, numeroși analiști sunt de părere că, odată cu depășirea momentului alegerilor, Angela Merkel  va fi dispusă să țintească pe termen lung spre obiective mai îndrăznețe, fără a fi nevoită să ia în considerare impactul electoral imediat.

Pentru început, situația economică a Greciei continuă să fie marcată de instabilități, în ciuda faptului că, potențialul turistic al țării este responsabil de încasări considerabile, conducând astfel la speranțe de creștere. Ce-i drept, se pare că depresiunea economică îndelungată se atenuează încetul cu încetul, chiar dacă numeroși economiști afirmă că țara de la Mediterană are nevoie de un al treilea bail-out din partea Fondului Monetar Internațional pentru a putea reveni pe o traiectorie economică sustenabilă. Vice-prim-ministrul grec, Evangelos Venizelos, nega aceste afirmații într-un interviu acordat Reuters [50] la puțin timp după realegerea Angelei Merkel. Dar impasul economic în care se află țara este foarte real, iar un nou împrumut din partea partenerilor zonei Euro ar elibera Grecia de povara unor datorii. Ce este însă problematic, este faptul că la vremea la care Grecia primea cel de-al doilea bailout, Merkel a exprimat convingerea că nu va mai exista încă o finanțare pentru Grecia, fapt contrazis ulterior, în timpul unei confruntări televizate cu contracandidatul, Peer Steinbrück [51]. Dar este adevărat că o schimbare de atitudine cu privire la această problemă nu ar fi atât de dificilă, în contextul în care social-democrații sunt favoriți pentru formarea noii coaliții de guvernare. Cunoscut a fi pro-european, Partidul Social-Democrat ar saluta decizia de a veni încă o dată în ajutorul Greciei, pe când fostul partener de guvernare al conservatorilor, Partidul Liber-Democrat ar îngreuna un astfel de proces, fiind, într-o oarecare măsură, eurosceptic.

Dincolo de ajutoarele financiare se pune și problema atitudinii pe care o va adopta noua coaliție de guvernare de la Berlin cu privire la politicile de austeritate. Creștin-democrații, majoritari în Bundestag, sunt inițiatorii programelor de acest fel impuse țărilor care au obținut finanțări prin Fondul Monetar Internațional. Dar care ar putea fi schimbările în cazul noii coaliții? Social-democrații, au criticat de-a lungul timpului foarte dur constrângerile economice severe, precum obligația de a reduce drastic cheltuielile publice sau de a crește nivelul taxelor în cazul țărilor care au cerut ajutor financiar. Celelalte partide propun o altfel de abordare, luând în considerare finanțarea prin Banca Centrală Europeană a datoriilor statelor cu probleme [52].  Pe de altă parte, nu trebuie uitat faptul că Uniunea Creștin-Democrată împreună cu Uniunea Creștin-Socială a Bavariei reprezintă majoritatea în Bundestag (41,5%), motiv pentru care o schimbare în atitudinea privind austeritatea nu este foarte posibilă, conservatorii fiind de părere că aceste măsuri vor readuce pe linia de plutire toate țările europene care încă se confruntă cu dificultăți de ordin economic.

Un alt program în care Germania s-a angajat este fondarea uniunii bancare în interiorul zonei Euro, o idee pe care conservatorii Angelei Merkel nu au acceptat-o inițial prea entuziast, întrucât, în opinia acestora, această unificare ar împovăra economia germană. În ciuda acestui fapt, o întâlnire a miniștrilor de finanțe este programată pentru jumătatea lunii aceasta [53]. Așadar, este foarte posibil ca procesul să fie îngreunat din cauza negocierilor pentru formarea noii coaliții, însă o schimbare radicală a perspectivei asupra uniunii bancare în interiorul zonei Euro nu este de așteptat.

Ce este cert, însă, este faptul că indiferent de următorul partener de guvernare al conservatorilor, Angela Merkel va întâlni multe provocări în această legislatură, deopotrivă la nivel european și național. După cum indică cele mai recente statistici, Germania se confruntă actualmente cu o scădere demografică importantă cauzată, în principal, de o rată a natalității foarte redusă [54]. Mai mult decât atât, numărul mare de imigranți din țară devine problematic, în măsura în care mulți străini reușesc cu greu sau chiar refuză să se integreze, formând astfel societăți paralele reticente la contactul cu germanii, fapt care a cauzat un curent anti-imigranți.

Un alt motiv de îngrijorare cel puțin pe teritoriu german îl reprezintă ascensiunea Partidului Alternativă pentru Germania (AfD), un partid care a promovat idei precum reintroducerea monedelor naționale și renunțarea la Euro și a exprimat critici referitoare la bailout-urile acordate Greciei [55]. Fondat în urmă cu doar câteva luni, acest partid a atras voturile a 4,7% [56] dintre germani, apropiindu-se de pragul electoral de 5% care i-ar fi permis intrarea în Bundestag. În consecinţă, putem afirma că nici în Germania euroscepticii nu lipsesc, fapt care de altfel a fost confirmat de numeroase investigaţii statistice realizate de la izbucnirea crizei economice. De asemenea, mulţi analişti afirmau în urma anunţării rezultatelor din acest scrutin că una dintre cele mai importante responsabilităţi ale cancelarului Angela Merkel va fi aceea de a atrage cât mai mulţi eurosceptici de cealaltă parte a baricadei.

În concluzie, trebuie subliniat faptul că victoria obţinută de Angela Merkel este mai mult decât un triumf personal, confirmând astfel că partidele ale căror eforturi se îndreaptă în parte şi către găsirea de soluţii constructive pentru probleme europene nu îşi pierd popularitatea.

Articolul face parte din numărul din octombrie al buletinului Politica sub lupa CEPE, disponibil aici.

Autor: Alexandra IANCUCenter for European Policy Evaluation

 

[46] Die Zeit, Union verfehlt knapp absolute Mehrheit, 23 septembrie 2013, http://www.zeit.de/politik/deutschland/2013-09/bundestagswahl-hochrechnung-ergebnis;

[47] Idem;

[48] Idem;

[49] The Economist, A new match for black, 28 septembrie 2013,

http://www.economist.com/news/europe/21586895-angela-merkel-wins-big-now-depends-opposition-form-government-new-match;

[50] Reuters, Greece does not need third bailout, seeks debt ‘reprofiling’, 26 septembrie 2006,

http://www.reuters.com/article/2013/09/26/us-greece-debt-idUSBRE98P00N20130926;

[51] YouTube, Tv-Duell: Merkel – Steinbrück, komplette Sendund, ARD, 2 septembrie 2013,

https://www.youtube.com/watch?v=FYXxBS6lOVc;

[52] Die Linke, Wahlprogramm zur Bundestagwahl 2013,

http://www.die-linke.de/wahlen/wahlprogramm2013/wahlprogramm2013/iidiekriseueberwindendemokratieundsozialstaatverteidigenhierundeuropaweit/fuereinengerechtenwegausderkrisekeinebankenrettungenaufkostenderbevoelkerung/;

[53] Eurozone Portal, http://eurozone.europa.eu/calendar;

[54] Die Welt, Deutschlands Bevölkerung wächst durch Migration, 27 august 2013,

http://www.welt.de/politik/deutschland/article119417885/Deutschlands-Bevoelkerung-waechst-durch-Migration.html

[55] Aternative für Deutschland, Wahlprgramm 2013,

 https://www.alternativefuer.de/partei/wahlprogramm/;

[56] Die Welt, AfD streitet über Aufnahme von rechten Überläufern, 6 octombrie 2013,

http://www.welt.de/politik/deutschland/article120669457/AfD-streitet-ueber-Aufnahme-von-rechten-Ueberlaeufern.html;

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

19 − twelve =