Euroscepticismul atinge niveluri record

Euroscepticism-EUÎn luna aprilie a acestui an, Eurobarometer a publicat rezultatele unui studiu realizat în luna noiembrie 2012 în 34 de țări europene. În principal, s-a urmărit măsurarea încrederii în Uniunea Europeană a actualilor sau viitorilor săi cetățeni. Condusă de către José Ignacio Torreblanca, președintele biroului din Madrid al Consiliului European pentru Relații Externe (engl. “European Council on Foreign Relations”) din însărcinarea Comisiei Europene, investigația a strâns date statistice clare care atestă o răspândire largă unui fenomen mai vechi, și anume euroscepticismul. Rezultatele îngrijorează comunitatea europeană, cu atât mai mult cu cât țări pro-europene ca Germania înregistrează și ele la rândul lor o diminuare a încrederii oamenilor în Uniune. Mai mult decât atât, studiul arată că, în comparație cu anul 2007, numărul celor care privesc cu pesimism viitorul Uniunii Europene s-a dublat.

José Ignacio Torreblanca a afirmat ulterior publicării datelor că euroscepticismul „este un virus care a infectat întregul continent” [1]. În anii care s-au scurs de la apariția primelor semne de instabilitate economică, cetățenii Europei au fost martori ai ajustărilor bugetare sau ai programelor de redresare a băncilor prin ajutorul financiar al statului. Fiecare din ei a privit aceste evenimente în calitate de debitor sau creditor în funcție de țara sa de proveniență. Toate acestea, împreună cu lipsa unor îmbunătățiri vizibile au cauzat un declin masiv al încrederii în Uniunea Europeană ca instituție și în capacitatea ei de a-și atinge scopurile fixate.

Pentru o mai bună reprezentare vizuală a situației descrise anterior, am rezumat datele statistice ale Eurobarometer în graficul de mai sus pentru șase state participante la studiu – Germania, Spania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie. Declinul încrederii publice în instituțiile europene exclusiv nu ar fi un motiv important de îngrijorare dacă nu am lua în considerare și faptul că fenomenul euroscepticismului s-a răspândit cu rapiditate în țări a căror populație cumulată depășește jumătate din numărul total al locuitorilor Uniunii. Astfel, în timp ce liderii europeni elaborează politici menite să amelioreze efectele crizei economice, cetățenii simpli încep să se îndoiască de legitimitatea Uniunii Europene și simt că au fost constrânși să accepte lucruri pe care nu și le doreau. Opoziția față de intervențiile externe în economia națională a țărilor membre sau chiar și a celor aflate încă în curs de aderare este o atitudine larg răspândită în rândul cetățenilor. În acest sens, José Ignacio Torreblanca afirma într-un interviu că „în acest moment cel mai mare pericol este să salvăm moneda Euro cu prețul pierderii propriilor cetățeni.” [2] Acest punct de vedere este însă împărtășit de numeroși germani, care consideră că țara lor ar trebui să renunțe la politicile salutare îndreptate către alte state și să se orienteze mai mult către proprii locuitori care consideră că resursele nu sunt utilizate în favoarea lor.

Cifrele colectate de studiul condus de Consiliul European pentru Relații Externe nu sunt deloc surprinzătoare și confirmă multe dintre temerile liderilor Uniunii și nu numai. De departe cea mai dramatică schimbare de percepție a avut loc în Spania, unde numărul persoanelor care tind să nu mai ofere încredere instituției Uniunii Europene s-a triplat într-un interval de cinci ani. Spaniolii au o părere predominant negativă în ceea ce privește Uniunea, însă această atitudine este în mare parte determinată și de situația economică generală a țării. Statisticile înregistrează pentru Spania un procent de 50% [3] al cetățenilor care tind să creadă că  în următoarele douăsprezece luni nivelul de trai va scădea simțitor ca urmare a creșterii șomajului și a inflației.

Imaginea Uniunii Europene a suferit modificări și în țări precum Italia, Franța sau Polonia, cu toate acestea diferențele procentuale sunt considerabil mai mici. De asemenea, Polonia este și singurul stat în care euroscepticii rămân încă în minoritate.

Marea Britanie a cunoscut și ea la rândul ei o creștere semnificativă a neîncrederii populației în instituția Uniunii Europene. În ciuda faptului că euroscepticismul atinge și aici niveluri record, procentul de 69% înregistrat de Eurobarometer nu reprezintă decât o nouă confirmare a poziției tradiționale a țării în raport cu Uniunea Europeană.

Interesant de investigat sunt pe de altă parte și motivele care au condus la acest fenomen. În interiorul Uniunii, temerile europenilor se leagă, spre exemplu, de fluctuațiile ratei șomajului și în general de insecuritatea economiei din statul de proveniență. După mai bine de cinci ani de la declanșarea crizei economice mondiale, europenii se simt victimele unor politici neechitabile, iar responsabilitatea acestei situații aparține în viziunea lor uniunii statale din care fac parte. Mai mult decât atât, nici guvernele autohtone nu se mai bucură de aceeași popularitate, fapt ce influențează mai departe negativ speranțele și așteptările pentru viitor.  Drept exemplu, un procent de 53% [4] din populația totală a Uniunii Europene este de părere că lucrurile merg momentan în direcția greșită.

Dincolo de rezultatele investigațiilor statistice desfășurate în Europa în ultimele luni, este de notat faptul că atitudinea preponderent negativă la adresa Uniunii Europene este un fenomen real, care crește constant în intensitate și este cel mai probabil prezent în mintea fiecărui cetățean. Insecuritatea resimțită în interiorul Uniunii Europene este într-adevăr o problemă care are efecte negative asupra imaginii acesteia; cu toate acestea, nu putem trece cu vederea faptul că de-a lungul anilor investigațiile Eurobarometer au adus la lumină rezultate care atrag atenția asupra unor alte lipsuri. În zonele est-europene, un procent deloc neglijabil de cetățeni afirmă că nu cunosc îndeaproape modul de funcționare a instituțiilor europene și atribuțiile acestora, în timp ce în Europa de Nord se întâlnește contrariul. Prin urmare, este foarte posibil ca și distribuția inegală a informației pe continent să aibă o pondere în actualul declin al încrederii în Uniunea Europeană.

 

Articolul face parte din ultimul număr din 2013 al buletinului Politica sub lupa CEPE, disponibil aici.

Autor: Alexandra IANCUCenter for European Policy Evaluation

Foto: wikipedia

 

[1] Nils Naumann, „Europäer misstrauen Europa”, 24 Aprilie 2013, http://www.dw.de/europ%C3%A4er-misstrauen-europa/a-16774395;

[2] Jan Traynor, „Crisis for Europe as truts hits record low”, The Guardian, 24 Aprilie 2013, http://www.guardian.co.uk/world/2013/apr/24/trust-eu-falls-record-low;

[3] Standard Eurobarometer 78, Public Opinion in the European Union, pag. 27, http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb78/eb78_en.htm;

[4] Standard Eurobarometer 78, Public Opinion in the European Union, pag. 41, http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb78/eb78_en.htm

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ten − three =