Noul acord Schengen și cetățenia europeană

schengen_2010Alături de Uniunea Economică și Monetară, cea mai importantă politică a Uniunii Europene, și de Politica Externă și de Securitate Comună, domeniul Justiției și Afacerilor Interne a evoluat în ultimele două decenii cu scopul de a reglementa aspecte importante ale cooperării dintre statele membre. Probleme ca: migrația, azilul politic, fraude internaționale, cooperare judiciară și polițienească, crime organizate, combaterea terorismului au sporit necesitatea creării unor instrumente și politici operaționale, funcționale care să ajute la menținerea nivelului de securitate și stabilitate al Uniunii. Sistemul Schengen a fost creat în anul 1985 pentru a pune în practică ideea de liberă circulație a persoanelor, fără a neglija, însă, pericolele ce decurgeau din implementarea sa. Ceea ce reprezintă una dintre valorile fundamentale ale Uniunii a devenit, în timp, subiect al dezbaterilor aprinse între decidenții politici, în special după ultimele două valuri ale extinderii. România se află în prim-planul acestor dezbateri după tentativele multiple, nereușite de aderare la spațiul Schengen. În ce măsură sunt cetățenii români și cetățeni europeni în acest context?

Numeroase argumente au stat la baza creării spațiului Schengen. Fenomenele observate de către liderii europeni au urgentat semnarea unui acord care să reglementeze circulația bunurilor și a persoanelor în acest spațiu. Alături de intensificarea circulației în Vestul Europei, migrarea forței de muncă, crima organizată transfrontalieră și creșterea aplicațiilor pentru azil politic, impactul nedorit asupra economiei a întârzierilor la granițe, dorința de a consolida Piața Unică au constituit principalele motive pentru aderarea la spațiul Schengen [39].

Tentativele de aderare a României la spațiul Schengen au avut influențe benefice asupra instituțiilor de securitate internaționale și asupra politicii interne. România s-a pregătit pentru a spori stabilitatea internă, pentru a lupta împotriva corupției, pentru a securiza frontiera de est a UE și și-a dezvoltat în timp mecanisme care să îi permită să devină un membru al acordului.

În ciuda eforturilor realizate în ultimii ani, în luna martie a acestui an i s-a respins României cererea de aderare la spațiul Schengen. Liderii politici din Germania, Finlanda și Olanda au considerat că românii nu au făcut suficiente progrese în ceea ce privește combaterea corupției, asta deși s-au îndeplinit toate cerințele de ordin tehnic [40]. Mai mult decât atât, finlandezii au considerat “prematură” aderarea României la spațiul Schengen. La sfârșitul lunii mai s-au purtat discuții asupra unui nou acord Schengen care are în vedere posibilitatea introducerii controlului la granițe în situații “excepționale” [41]. Această măsură, deși gândită ca fiind o soluție temporară deturnează obiectivele inițiale ale acordului. Autoritățile europene garantează că vor fi organizate controale spontane pentru a verifica dacă acest control nu este impus în mod abuziv, încălcându-se, astfel, principiile Uniunii. Spațiul Schengen este un element simbolic al UE, chiar dacă trei dintre membri nu fac parte din Uniune, semn al unității și încrederii pe care unii membri o investesc în ceilalți. Într-o anumită măsură, cetățenii europeni se identificau cu posibilitatea de a călători liber, de a lucra într-un alt stat european, de a avea drepturile și libertățile protejate într-un alt stat membru al Uniunii. Pentru aceste avantaje se luptă și România, iar aderarea la spațiul Schengen a devenit o miză foarte mare în ultimii ani. Rămâne de văzut în ce măsură identitatea europeană, care a avut de suferit în urma crizei economice, se va consolida sau va fi periclitată de aceste schimbări. Deși este o măsură prin care se dorește sporirea securității în interiorul și la frontierele UE, decizia liderilor europeni afectează unitatea membrilor europeni și ridică semne de întrebare asupra viitorului acordului. Vor fi îndeplinite scopurile care au stat la baza creării sale?

 

Articolul face parte din ultimul număr din 2013 al buletinului Politica sub lupa CEPE, disponibil aici.

Autor: Monalisa GiugleaCenter for European Policy Evaluation

Foto: wikipedia

 

[39] Uçarer, Emek M., Justice and Home Affairs in European Union politics, edited by Michelle Cini, Oxford University Press, 2007, p. 305;

[40] Nikolaj Nielsen, „Bulgaria and Romania to be denied passport-free travel”, EUobserver.com, 7 martie 2013, http://euobserver.com/justice/119312;

[41] „New EU Agreement on to boost Schengen border accord”, BBC News, 30 mai 2013,  http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-22721077;

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *