SPECIAL
ANALIZĂ – Membrii fondatori UE rămân la conducerea Consiliului UE: Olanda preia președinția rotativă UE de la Luxemburg la 1 ianuarie 2016: Cum a devenit JAI cel mai important Consiliu
Published
9 years agoon

de Robert Lupițu
Țara care s-a opus în dese rânduri intrării României în Schengen și care de curând a avertizat asupra modificării reglementărilor din acest spațiu și posibilității penalizării statelor care refuză cote obligatorii de migranți – Olanda – va prelua în câteva săptâmâni președinția rotativă și semestrială a Consiliului.
Astfel, de la 1 ianuarie 2016 va deveni statul responsabil cu gestionarea și impulsionarea agendei europene din perspectiva statelor membre ale Uniunii.
Amsterdam preia mandatul de la statul vecin și alături de care este unul dintre cei șase membri fondatori UE – Luxemburg – într-un moment cheie pentru viitorul Uniunii Europene. De fapt, orice preluare de președinție din ultimii ani a stat sub acest semn critic, însă atunci când președinția urmează a fi continuată încă șase luni de un stat membru fondator, așteptările sunt mari.
Mai mult decât atât, dezbaterile politice generate de incapacitatea gestionării fluxului de migranți au poposit în zona viitorului spațiului Schengen, un subiect în cadrul căruia Olanda are întotdeauna multe de zis, având în vedere și opoziția față de accederea României sau propunerile recente de creare a unei zone Schengen mai mici, dar cu păstrarea acestui spațiu de liberă circulație.
La acestea pot fi adăugate avertismentele recente ale premierului olandez, Mark Rutte, potrivit cărora statele membre care nu acceptă cotele obligatorii ale solicitanților de azil vor primi penalități financiare. Aceste cote au fost deja votate la Consiliul JAI din luna septembrie, când România a făcut parte din grupul statelor ce au votat împotrivă.
Aceste declarații precursoare preluării președinției au potențialul de a menține animozitățile și contradicțiile dintre statele membre cu privire la redistribuirea celor 40.000, respectiv 120.000 de solicitanță de azil.
Ce și-a asumat, însă, Olanda pe ”foaia de parcurs”?
Dincolo de problemele și provocările ad-hoc, o președinție rotativă a Uniunii Europene deține priorități care cuprind deopotrivă viziunea și preocupările statului membru respectiv, pasaje din prioritățile asumate de precedentul leadership (pentru a asigura continuitate) și priorități convergente cu planul de lucru al Comisiei Europene și propunerile legislative aflate în negociere în cadrul actului legislativ coordonat de Parlament și Consiliu.
Potrivit EU Watcher, trei dimensiuni prioritare are, în acest caz, Olanda: O Europă mai concentrată și dedicată aspectelor esențiale privind buna reglementare, legislație și gestionare a rolurilor instituționale; o Uniune inovativă îndreptată spre creștere economică și locuri de muncă; o mai bună conectare între instituțiile de la Bruxelles și cei 500 de milioane de cetățeni.
Conexiunea UE-cetățeni: punct ochit, punct …
1. Prima prioritate, coincidență sau nu, reprezintă portofoliul pe care Frans Timmermans îl are în cadrul Colegiului comisarilor europeni. Totodată, aceasta reprezintă o chestiune asumată de întreaga Comisie Juncker, și anume simplificarea legislației, reducerea propunerilor legislative și promovarea celor cu adevărat esențiale.
2. O Uniune a inovației este, probabil, cel mai frumos vis european în domeniul creșterii economice. Planul Juncker, fonduri strategice de investiții, O Piață Unică Digitală și strategii în domenii cheie pentru Europa (Strategia din domeniul aviației, de pildă) sau accelerarea TTIP, sunt câteva dintre marile proiecte europene în refacerea statutului economic global. Olanda își asumă un rol acest sens în contextul în care Fondul European pentru Investiții Strategice de 315 miliarde de euro va fi operațional în cadrul președinției sale, Uniunea Piețelor de Capital va căpăta un rol stimulativ pentru economie, iar șomajul în rândul tinerilor necesită o abordare adecvată, având în vedere că rămâne la 9.3% la nivelul UE.
3. O Europă mai conectată? Deși îmbracă forma unui deziderat aparent mai intangibil, aceasta este o chintesență a programului olandez. În primul rând, deoarece bunăstarea cetățenilor europeni constituie una dintre valorile intrinseci ale proiectului integraționist european. În al doilea rând, capitalul câștigat de extremiștii de stânga și de dreapta atât pe fondul lipsei de soluții europene la problemele întâmpinate pe întreg teritoriul Uniunii, cât și ca urmare a crizei refugiaților și amenințării teroriste. Orice gestionare necorespunzătoare a acestor crize va determina distanțarea și amplificarea neîncrederii europenilor în capacitatea instituțională a UE de a genera răspunsuri cu efecte pozitive.
Cât de puternică este, de fapt, președinția rotativă UE?
Olanda a deținut ultima dată președinția UE în 2004, când cadrul instituțional era semnificativ diferit. Atunci, țara ce avea acest mandat era responsabilă și de componenta de politică externă și reprezentare externă, în pofida deja instituitei funcții de Înalt Reprezentant (ocupate de Javier Solana).
Instituționalizarea Consiliului European și a președintelui acestei formațiuni și permanentizarea președinției Înaltului Reprezentant în dimensiunea Consiliului Afaceri Externe au slăbit din influența statului aflat la cârma leadership-ului rotativ al Consiliului asupra acțiunii externe a Uniunii Europene.
Cu toate acestea, este de așteptat ca președinția olandeză să producă efecte în acest domeniu, având în vedere că provocările curente (instabilitate în Orientul Mijlociu cu efecte migraționiste și teroriste în Europa) vor fi influențate de deciziile luate la nivelul Consiliului Justiției și Afaceri Interne (registrul pasagerilor, noi planuri anti-teroriste, politica migrației, viitorul Schengen). Cu alte cuvinte, efectele interne produse de provocări externe vor genera o poziționare internă a statelor membre, sub incidența JAI, care vor contribui, inevitabil, la derularea acțiunii externe a UE.
Ce rămâne după Luxemburg?
Prioritățile președinției luxemburgheze s-au axat pe următoarele: stimularea investițiilor pentru a genera creștere economică și angajabilitate, aprofundarea dimensiunii sociale a UE, gestionarea migrației și combinarea libertății, justiției și a securității, revitalizarea pieței unice cu accent pe dimensiunea digitală, plasarea competitivității europene într-un cadru global și transparent, promovarea dezvoltării sustenabile și consolidarea prezenței UE la nivel global.
Dincolo de arhi-dezbătuta problemă a migrației și votul asupra cotelor obligatorii care au pus la zid unitatea europeană, președinția luxemburgheză a avut de gestionat, împreună cu Parlamentul European, adoptarea bugetului UE pentru 2016.
Consiliul UE a aprobat în unanimitate acordul de buget UE pe 2016 la finalul lunii noiembrie, după ce acordul fusese dezbătut în Comitetul de conciliere la 14 noiembrie, după ce Consiliul și Parlamentul nu ajunseseră la un acord în lecturile stabilitate de procedura legislativă ordinară.
Bugetul UE pe 2016 prevede 155 miliarde € în totalul angajamentelor. Aceasta lasă o marjă de 2,3 miliarde € sub plafonul de cheltuieli din cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, care să permită UE să reacționeze la nevoile neprevăzute. Nivelul plăților totale este stabilit la 143.89 miliarde €. Aceasta este o creștere de 1,8% față de bugetul UE pe 2015, având în vedere cele opt bugete rectificative.
Totodată, președinția luxemburgheză, aflată pe final de mandat a repurtat un succes în agrearea unui acord provizoriu cu Parlamentul European în ceea ce privește securitatea cibernetică europeană.
Companiile de transporturi și cele energetice vor trebui să se asigure că infrastructura digitală pe care o folosesc pentru a furniza servicii, precum controlul traficului sau managerierea rețelei energetice este suficient de solidă pentru a face față atacurilor cibernetice, în conformitate cu aceste noi reguli adoptate.
Potrivit acestui acord, platforme precum eBay sau Amazon, dar și motoarele de căutare Google, Opera, Bing etc. vor trebui să se asigure că infrastructura lor este securizată.
Mizele relațiilor româno-olandeze: Ce poate face România sub președinția olandeză?
Aflată între primii zece parteneri comerciali ai României (La 31 decembrie 2013, valoarea totală a schimburilor comerciale româno-olandeze a fost de 3.573,93 milioane €, în creştere cu 11,77% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, exportul fiind de 1.538,06 milioane € (+20,17%), iar importul de 2.035,87 milioane € (+6,17%) ) și cu o misiune diplomatică activă care a criticat în dese rânduri derapajele de corupție și actele politice ce au adus prejudicii statului de drept, Olanda are ”antecedente” ce la București sunt adesea percepute ca acțiuni neprietenoase și malițioase.
Olanda ocupă primul loc în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, la 31 decembrie 2013 fiind înregistrate 4.441 companii cu participare olandeză la capitalul social (2,33% din total), valoarea capitalului social subscris fiind de 7,300 miliarde euro (20,58% din total). În anul 2014, Olanda avea 23,6% din soldul ISD (investiții străine directe), considerații important de subliniat în contextul unei relații bilaterale care în următoarele șase luni se va derula și sub auspiciile acestei președinții.
Totodată, ca un element de culoare, România și-a încheiat oficial negocierile de aderare la UE pe 17 decembrie 2004, în timpul președinției olandeze a Consiliului UE.
Ceea ce rămâne cert este că Amsterdam va deține această președinție, pe care și România și-o va asuma peste 3 ani și jumătate. La fel de adevărat este că România, la nivelul JAI (care pare a deveni ”motorul”) are de recuperat un decalaj de solidaritate cu restul statelor membre. De fapt, România este obligată, pentru propria-i reputație, să contribuie la crearea unui consens în această speță a cotelor obligatorii.
Aderarea României la spațiul Schengen sub președinția olandeză este un subiect, care indiferent de gradul său de incertitudine, trebuie gestionat, inclusiv de partea română, din perspectiva unui subiect secundar, deoarece în această clipă reala negociere politică este ”Schengen da, Schengen ba”.
—
Președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare șase luni. În cursul semestrului respectiv, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.
Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.
Trioul actual este alcătuit din președințiile Italiei, Letoniei și Luxemburgului. Noul trio va fi început de Olanda și mai este compus din Slovacia și Malta.
Olanda a mai deținut președinția Consiliului UE (inclusiv cel al Comunităților Europene) în 1960, 1963, 1966, 1969, 1972, 1976, 1981, 1986, 1991, 1997 și 2004 (de 11 ori). Un aspect interesant, conferit de normele existente privind președinția Consiliului UE, este că Olanda și Luxemburg au fost întotdeauna cuplate consecutiv la cârma acestei instituții.
Președințiile din 1991 și 1997 au fost importante, mai ales că acestea fie au precedat negocierea și semnarea unui tratat de funcționare ale UE (Maastricht – 1991), fie au deținut mandatul în cadrul unei noi adoptări de tratat (Amsterdam – 1997).
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană
Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale
Autoritățile olandeze depun toate eforturile în vederea soluționării cu celeritate a cazului privind artefactele furate, l-a asigurat ministrul Justiției din Olanda pe omologul român Radu Marinescu
Consiliul informal JAI: Miniștrii de interne au discutat despre securitatea UE în domeniile migrației, protecției civile și prevenirii criminalității
Impozitarea întreprinderilor: María José Garde a fost realeasă în funcția de președinte al grupului de lucru pentru Codul de conduită
Consiliul UE a discutat “situația statului de drept în Ungaria, Portugalia, România și Slovenia” în cadrul dialogului anual privind statul de drept
4 Comments
Leave a Reply
Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
Published
3 days agoon
February 10, 2025
Multipolarizare. Acesta este cuvântul cu care demarează săptămâna geopolitică a cărei linie de finish este la München, sub auspiciile prestigioasei Conferințe de Securitate, și care caută să încapsuleze actuala stare de fapt a relațiilor internaționale, aflate la intersecția dintre politica “Maga Carta” a celei de-a doua administrații Trump care a abdicat de la marea strategie ce a servit drept fundament al “Pax Americana”, viziunile de rivieră în Orientul Mijlociu și de “acaparare de teritorii” prin care SUA nu mai sunt percepute drept “ancoră de stabilitate, ci un risc”, intrarea în cel de-al patrulea an al războiului din Ucraina purtat de “Rusia țarului”, furtuna polară a Europei către competitivitate și autonomie în securitate și apărare în timp ce pedala tarifelor americane și contra-tarifelor europene nu a fost apăsată puternic deocamdată, ascensiunea Chinei și rolul din ce în ce mai influent al giganților din sfera tehnologiilor. Faptul că lumea devine din ce în ce mai “multipolară” a devenit un truism al dezbaterilor privind politica externă. Deși măsura în care lumea de astăzi este deja multipolară este discutabilă, “multipolarizarea” lumii este un fapt: pe de o parte, puterea se transferă către un număr mai mare de actori care au capacitatea de a influența principalele probleme globale. Pe de altă parte, lumea se confruntă cu o polarizare crescândă atât între state, cât și în interiorul acestora, ceea ce îngreunează abordarea comună a crizelor și amenințărilor globale.
Acesta este șapoul cu care raportul anual al Conferinței de Securitate de la München (MSC) prefațează reuniunea din acest an prestigiosului for al securității transatlantice și internaționale ce are loc la în perioada 14-16 februarie la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei. Intitulat suplu “Multipolarizare”, raportul pune în balanță cazuistica politicii internaționale, cu marile sale teme, cu definirea conceptuală a lumii în care trăim. Deși nu trage concluzia sfârșitului ordinii internaționale bazate pe reguli, documentul care va ghida discuțiile dintre liderii lumii, îndeosebi cei europeni și transatlantici, observă în mod clar o schimbare continuă a puterii către un număr mai mare de state care concurează pentru influență. Astfel, multipolarizarea devine termenul ce explică această transformare a puterii într-o epocă pe care mulți lideri deja au denumit-o una a hiper-competiției globale.
🌐 The #MSCreport 2025 is out now!
Multipolarization
[ˌmʌltiˌpoʊlərəˈzeɪʃən]
nounA rise of new power poles coupled with increased polarization of domestic and international politics.
Read the Munich Security Report 2025 here: https://t.co/RFLT3fyKRU pic.twitter.com/V1GhBFWzO2
— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 10, 2025
Primul descălecat în Europa al noii administrații Trump și reprezentare stelară a Uniunii Europene
În ajunul împlinirii a trei ani și intrării în al patrulea de conflict ruso-ucrainean, MSC va coincide și “cu primul descălecat” în Europa al noii administrații americane a republicanului Donald Trump, pe scena Conferinței fiind așteptați vicepreședintele J.D. Vance – fiind o tradiție ca omul numărul doi de la Casa Albă să onoreze acest forum remarcabil pentru relația transatlantică – secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, dar și trimisul special al președintelui SUA pentru războiul Rusiei în Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg. Uniunea Europeană va avea o reprezentare stelară prin președinții Consiliului European (Antonio Costa), Comisiei Europene (Ursula von der Leyen), Parlamentului European (Roberta Metsola), prin Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate (Kaja Kallas) și prin primul comisar european pentru apărare (Andrius Kubilius). Mark Rutte va participa în premieră la MSC din postura de secretar general al NATO. Conferința va fi deschisă de președintele federal german Frank-Walter Steinmeier, cu nouă zile înainte ca Germania să meargă la urne pentru scrutinul legislativ anticipat în care formațiunile tradiționale de centru-dreapta și centru-stânga sunt amenințate de creșterea extremismului de dreapta și de stânga. Alte țări G7 și NATO influente precum Canada, Franța și Italia vor fi prezent la nivelul miniștrilor de externe. România va fi reprezentată de ministrul de externe Emil Hurezeanu, fost ambasador al țării în Germania, și de ministrul apărării naționale Angel Tîlvăr. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la München, în timp ce pentru al treilea an consecutiv Rusia nu a fost invitată să participe.
Per total, la ediția din acest an a Conferinței sunt așteptați să participe aproximativ 60 de șefi de stat și de guvern, 150 de miniștri și lideri ai principalelor organizații internaționale.
Multipolarizare #1 sau cei “4 C”: Contestarea din interior și exterior a ordinii liberale vs. coexistență, concurență și ciocnire între mai multe modele de ordine
În timp ce sistemul internațional actual prezintă elemente de unipolaritate, bipolaritate, multipolaritate și non-polaritate, multipolarizarea devine evidentă în ceea ce privește difuzarea puterii materiale și în faptul că lumea a devenit mai polarizată ideologic.
După rapoartele din 2020 – “Westlessness“, din 2021 – “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, din 2022 – “Turning the Tide – Unlearning Helplessness“, din 2023 – “Re:vision”, din 2024 – “Lose-Lose?”, raportul din 2025 – “Multipolarization” – constată cum liberalismul politic și economic, care a modelat perioada unipolară de după Războiul Rece, nu mai este “singurul joc în oraș”, modelul fiind din ce în ce mai contestat din interior, după cum o demonstrează creșterea populismului naționalist în multe democrații liberale. El este contestat din exterior, după cum o demonstrează o bifurcație ideologică tot mai mare între democrații și autocrații, precum și apariția unei lumi în care coexistă, concurează sau se ciocnesc mai multe modele de ordine.
În întreaga lume, această multipolarizare generează sentimente contradictorii, iar raportul MSC pune în balanță formele optimiste și pesimiste care ghidează această stare.
Perspectiva optimistă evidențiază oportunități pentru o guvernanță globală mai incluzivă și constrângeri mai mari asupra Washingtonului, considerat de mulți drept o putere prea dominantă. În viziunea pesimistă, multipolarizarea crește riscul de dezordine și conflict și subminează cooperarea eficientă.
Multipolarizare #2: Maga Carta sau abdicarea lui Trump de la “Pax Americana”
Victoria prezidențială a lui Donald Trump a îngropat consensul privind politica externă a SUA de după Războiul Rece, conform căruia o mare strategie a internaționalismului liberal ar servi cel mai bine interesele SUA.
Pentru Trump și mulți dintre susținătorii săi, ordinea internațională creată de SUA constituie o afacere proastă. În consecință, este posibil ca SUA să abdice de la rolul său istoric de garant al securității Europei – cu consecințe semnificative pentru Ucraina.
Politica externă a SUA în următorii ani va fi probabil modelată de competiția bipolară a Washingtonului cu Beijingul. Totuși, acest lucru ar putea accelera multipolarizarea sistemului internațional.
Raportul mai indică faptul că în timp ce alegerea lui Donald Trump poate semnala sfârșitul Pax Americana, care a debutat după al Doilea Război Mondial și și-a confirmat vigoarea în timpul și după Războiul Rece, și poate duce la o redefinire a rolului global al SUA de gardian al ordinii internaționale, nimic nu sugerează că Washingtonul va renunța la poziția sa de “fruntaș” în viitorul apropiat.
Cu toate acestea, raportul MSC arată că analiștii optimiști nu mai percep Washingtonul drept “o ancoră de stabilitate, ci mai degrabă un risc care trebuie acoperit” din cauza “acaparărilor de teritorii” cu care Donald Trump a amenințat recent Canada, Groenlanda și Panama.
Multipolarizare #3: China în pole-position
China este cel mai proeminent și mai puternic susținător al unei ordini multipolare din lume, prezentându-se ca un avocat al țărilor din așa-numitul Sud Global. Cu toate acestea, mulți occidentali consideră pledoaria Beijingului pentru multipolaritate drept o acoperire retorică pentru urmărirea unei competiții de mare putere cu SUA. În ciuda succesului considerabil al Chinei de a mobiliza nemulțumirile față de actuala ordine globală, progresul economic și militar al țării se confruntă cu o serie de obstacole interne. În plus, sub președinția lui Trump, eforturile SUA de a împiedica China se vor intensifica probabil – dar Beijingul ar putea beneficia, de asemenea, de retragerea SUA din angajamentele internaționale sau de îndepărtarea de către Washington a partenerilor de lungă durată.
Multipolarizare #4: O furtună polară perfectă
Pentru UE, care întruchipează ordinea internațională liberală, contestarea crescândă a elementelor fundamentale ale ordinii reprezintă o provocare deosebit de gravă. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ascensiunea populismului naționalist în multe societăți europene, printre altele, pun în pericol elemente-cheie ale viziunii liberale a UE, care e confruntă cu vânturi potrivnice de ceva timp, iar aceste vânturi s-au transformat acum într-o furtună perfectă.
Realegerea lui Donald Trump ar putea intensifica aceste provocări și ar putea relansa dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internațională. Dar ar putea, de asemenea, să încurajeze mișcările populiste care adâncesc diviziunile interne ale Europei și subminează capacitatea UE de a aborda crizele cu care se confruntă.
Multipolarizare #5: Rusia și sacrificarea pieselor de șah de către țar
În acest secol, niciun stat nu a depus eforturi mai mari decât Rusia pentru a răsturna ordinea internațională. Moscova are în vedere o ordine mondială multipolară formată din „state civilizaționale”, așa cum se percepe Rusia însăși. Țările mai mici – pentru Rusia, Ucraina se numără printre acestea – intră în sfera de influență a unui stat civilizațional. În ciuda discrepanțelor dintre imaginea de sine a Moscovei și baza sa reală de putere, Rusia perturbă cu succes eforturile de stabilizare a ordinii internaționale. În același timp, se confruntă cu probleme economice din ce în ce mai mari și cu consecințele suprasolicitării imperiale. Faptul că țara își poate pune în aplicare viziunea privind sferele de influență multipolare va depinde de reacția celorlalți.
Multipolarizare #6: Sudul global, cu accent pe Africa de Sud și Brazilia, Asia-Pacific, cu accent pe India și Japonia
Raportul MSC se apleacă și asupra modului în care multipolarizarea lumii este percepută de alte puteri emergente precum Africa de Sud, Brazilia și India (care fac parte din grupul BRICS) și de Japonia, o putere regională care întruchipează ordinea internațională bazată pe reguli.
Criticile liderilor indieni la adresa ordinii internaționale existente și îmbrățișarea noțiunii de multipolaritate sunt inseparabil legate de încercarea Indiei de a obține un loc în rândul principalelor puteri ale lumii. Liderii brazilieni consideră că apariția unei ordini multipolare reprezintă o oportunitate de a reforma structurile de putere învechite și de a oferi țărilor din Sudul Global o voce mai puternică. Adoptarea de către Africa de Sud a noțiunii de multipolaritate nu poate fi separată de critica sa la adresa ordinii internaționale existente, în special a instituțiilor internaționale nereprezentative.
În ceea ce o privește, Japonia este prin excelență o putere a status quo-ului, profund bazată pe internaționalismul liberal și pe preeminența SUA. Japonia este deosebit de tulburată de sfârșitul momentului unipolar, de ascensiunea Chinei și de perspectiva unei noi ordini multipolare.
Raportul arată că viziunile despre multipolaritate sunt, de asemenea, polarizate. Acest lucru face din ce în ce mai dificilă adaptarea pe cale pașnică a ordinii existente, evitarea noilor curse ale înarmărilor, prevenirea conflictelor violente în interiorul și între state, permiterea unei creșteri economice mai favorabile incluziunii și abordarea în comun a amenințărilor comune, precum schimbările climatice. Deoarece marile și mai puțin marile puteri nu pot face față singure acestor provocări, cooperarea lor va fi esențială. Dar pentru ca această cooperare să se materializeze, lumea ar putea avea nevoie de o “depolarizare”. Anul 2025 va arăta dacă acest lucru este posibil – sau dacă lumea va deveni și mai divizată decât este.
Conferința de Securitate de la München reprezintă cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale și a devenit, de la înființarea sa în 1963, o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.
CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al optulea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021, aici corespondența virtuală din 2022, aici corespondența de la ediția din 2023, aici corespondența din 2024 și aici corespondența din 2025).
SPECIAL
Retrospectivă 2024: Despărțirea de secolul XX al democrațiilor liberale euro-atlantice, pacea prin forță, cea mai mare resuscitare politică din istoria SUA. Succesele României, încremenite în ingerințe și decizii fără precedent
Published
2 months agoon
December 30, 2024
2024 își numără ultimele ceasuri înainte de a intra în istorie. Dar nu putem păși în 2025 fără să înțelegem implicațiile anului ce stă să se încheie. Retrospectiva care acompaniază anul 2024 este un veritabil roller-coaster pentru viitorul libertății, democrației și securității în spațiul euro-atlantic. Demarat acum 366 de zile sub dilema – “Anul în care punctul de cotitură ia o turnură. Se va încheia concordia transatlantică sau democrațiile liberale vor primi un respiro echivalent cu câștigarea deceniului?” – anul ce galopează spre următorul a marcat a) o salvare (temporară) democrației liberale ce a stat la baza fundației Uniunii Europene cu un recul determinat de ascensiunea forțelor extremiste, b) o gripare a motorului economic european de fabricație franco-germană prin crize politice simultane, c) o despărțire glorioasă de secolul al XX-lea întruchipat de marele lider transatlantic Joe Biden, d) o revenire parțială a retrospectivei din 2016 prin noul triumf al lui Donald Trump în cursa pentru Casa Albă și perspectiva resetării relațiilor internaționale, inclusiv a securității euro-atlantice și a războiului Rusiei în Ucraina, e) un entuziasm pro-european în Republica Moldova înscris ca obiectiv strategic în Constituție în pofida ingerințelor Rusiei și care suscită amintirea “euroforiei” românești din urmă două decenii și, în cele din urmă, f) a reliefat un contrast puternic în care România este încremenită.
În anul care-și trage cortina cu înfăptuirea integrării depline în UE, prin aderarea completă la spațiul Schengen, cu ancorarea fermă a Republicii Moldova pe calea europeană și cu implicări semnificative în securitatea euro-atlantică prin acordul bilateral Ucraina, candidatura președintelui Iohannis la șefia NATO și donarea către Ucraina a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot, România a fost cobaiul unei operațiuni hibride speciale culminate cu o premieră istorică – anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională ca urmare a afectării și influențării integrității procesului democratic electoral pe modelul ingerințelor de inspirație rusească – și cu îngrijorări profunde din partea aliaților și partenerilor occidentali că România ar putea aluneca spre extremism, iliberalism și autocrație.
În mod cert, în 2024 acel punct de cotitură/ moment de răscruce/ inflection point/ Zeitenwende a luat o turnură. De aceea, deși cronica evenimentelor din ultimul an reprezintă în aparență un letopiseț, esența lor stă în efectele pe care le propagă deciziile din 2024.
“Cum necum, 2024 este anul în care alimentează mai multe frici concomitente generate de momentele electorale care transformă acest an într-un super maraton a cărui linie de finish va echivala cu transformarea destinelor. 2024 este anul care va schimba lumea așa cum a fost 1917 în Rusia, 1933 în Germania, 1989 în Europa și așa mai departe”. Acesta este un extras din editorialul de prognoză și tendințe publicat la începutul anului.
Cum necum, la 35 de ani de la Revoluția anti-comunistă din Decembrie 1989, România este atât în nucleul, cât și unul dintre reperele transformărilor ce însoțesc deciziile adoptate în 2024.
CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului și a evenimentelor care domină această cronologie.
Ianuarie: Anul începe cu discursuri occidentale privind trecerea la economie de război și capacitate de luptă. Marea Britanie, primul aliat NATO care semnează un pact de securitate cu Ucraina. România și Ucraina încep negocierile pentru propriul acord bilateral de securitate
1 ianuarie: Belgia, stat fondator al Uniunii Europene, preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, un mandat marcat de alegerile europene din vara anului 2024, dar și de un raport major privind viitorul pieței unice.
1 ianuarie: Începe o nouă eră a taxării odată cu intrarea în vigoare a “directivei istorice” a impozitării cu 15% a multinaționalelor care activează în țările UE.
1 ianuarie: Italia preia președinția anuală a G7, iar Brazilia președinția G20, în timp ce Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite aderă la BRICS.
1 ianuarie: Marea Britanie preia conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO. În context, Ministerul Apărării de la Londra anunță că Regatul Unit va disloca aproape 20.000 de soldați în Europa de Est pentru a-și uni forțele cu aliații NATO în cadrul unor exerciții militare de amploare, în timp ce Germania confirmă că pregătește scenarii privind amenințarea rusă, inclusiv cel al “Apărării Alianței 2025” în cazul în care președintele rus Vladimir Putin ar ataca NATO.
9 ianuarie: Președintele Franței Emmanuel Macron îl numește în funcția de prim-ministru pe Gabriel Attal. Datorită vârstei sale de 34 de ani, el devine cel mai tânăr șef de guvern din istoria modernă a Franței.
11 ianuarie: Premieră pentru aliații NATO de la Marea Neagră. Turcia, România și Bulgaria semnează, la Istanbul, acordul pentru înființarea grupului operativ pentru combaterea minelor marine.

© Volodimir Zelenski/ Twitter
12 ianuarie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Rishi Sunak au semnat, la Kiev, un “acord de securitate fără precedent”, primul din seria angajamente de securitate G7 și care va rămâne în vigoare până când Ucraina va adera la NATO.
14 ianuarie: În Danemarca, regina Margareta a II-a abdică de la tron, după 52 de ani de domnie. Pe tron urcă fiul ei Frederic, devenit Frederic al X-lea al Danemarcei.
14 ianuarie: România și Ucraina au început, la Davos, negocierile pentru un acord bilateral de securitate. România, a noua țară din lume după statele G7 și Olanda care a inițiat astfel de tratative cu Kievul.
16 ianuarie: După preluarea guvernării de către partidul premierului polonez Donald Tusk, miniștrii de externe ai Franței și Poloniei anunță relansarea Triunghiului de la Weimar, un format de cooperare din care face parte din Germania și care nu a funcționat fiabil în perioada în care la Varșovia se aflau la putere conservatorii eurosceptici.

© Emmanuel Macron/ X
17-19 ianuarie: În discursul său tradițional către forțele militare franceze la începutul fiecărui an, președintele Emmanuel Macron cere industriei franceze de apărare să grăbească trecerea la “economie de război”, deoarece o victorie a Rusiei ar fi sfârșitul securității europene. În același timp, președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a cerut o “transformare” a Alianței Nord-Atlantice “în ceea ce privește capacitatea de luptă”, într-un mesaj care alimentează scenariile discutate în capitale aliate precum Londra și Berlin cu privire la riscul unui conflict armat ca urmare a invaziei militare a Rusiei în Ucraina.
22 ianuarie: Președintele francez Emmanuel Macron efectuează o vizită la Berlin în contextul marcării a 61 de ani de la reconcilierea franco-germană, prin semnarea Tratatului de la Élysée, și a cinci ani de la Tratatul de la Aachen privind cooperarea europeană franco-germană, deplasarea fiind prilejuită și de un moment de evocare și omagiere a personalității lui Wolfgang Schäuble, mare om de stat german decedat la finele anului 2023.
23 ianuarie: Parlamentul Turciei a ratificat aderarea Suediei la NATO, Ungaria rămânând singura care țară care mai bloca extinderea Alianței Nord-Atlantice.
Februarie: Ucraina semnează acorduri de securitate cu Germania, Franța, Italia și Canada. Disidentul rus Navalnîi moare în închisoare. Bogdan Aurescu depune jurământul de judecător al Curții Internaționale de Justiție. Președintele Klaus Iohannis se adresează Parlamentului European
1 februarie: Cel mai rapid acord din istoria UE? În doar nouă minute de summit, liderii UE au aprobat în unanimitate sprijinul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, deblocând veto-ul premierului maghiar Viktor Orban. Într-un Bruxelles blocat de tractoare ale fermierilor care protestau, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene demaraseră o nouă rundă de negocieri privind rectificarea bugetului multianual al UE și sprijinul financiar pe termen lung pentru Ucraina, acord ținut prizonier de veto-ul premierul maghiar Viktor Orban.
6 februarie: Moment istoric la Haga. Primul judecător din România ales membru al Curții Internaționale de Justiție, Bogdan Aurescu, a depus jurământul de membru, evocând responsabilitatea de a face “pace prin drept” și marcând pentru prima dată în istoria CIJ când un judecător din Rusia nu a fost ales, el fiind învins de candidatul României.

© European Union 2024 – Source : EP
7 februarie: Președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene. România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”. Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”. Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el. Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație. “Vrem Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest în Uniune? Atunci să-i primim“, a spus el. Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare. Apoi, în cadrul dezbaterilor cu eurodeputații, președintele a făcut un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa. În contextul protestelor de la nivel european ale fermierilor, Klaus Iohannis a avertizat că Pactul Verde European va fi “un eșec” dacă nu duce la creștere economică și nu implică pe toată lumea, în timp ce a subliniat că România susține lupta împotriva schimbărilor climatice. El s-a pronunțat și pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat.

© Administrația Prezidențială
11 februarie: Susținător al unui “NATO mai european” și al Ucrainei, fostul prim-ministru Alexander Stubb este ales președinte al Finlandei, țară care aderase la Alianța Nord-Atlantică în urmă cu zece luni.
14 februarie: În premieră după 1992, Germania alocă 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO, conform unui anunț al cancelarului Olaf Scholz, optsprezece state membre ale NATO urmând să atingă în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare.
15 februarie: Germania a devenit a treia economie mondială, după ce Japonia a intrat în mod neașteptat în recesiune. Produsul intern brut nominal al Japoniei pentru 2023 se situa la 4200 de miliarde de dolari. Așadar, cu un PIB de 4500 de miliarde de dolari, Germania se situează acum în urma Statelor Unite și a Chinei în ceea ce privește puterea economică și devansează la mică distanță Japonia.
15 februarie: România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat, punând bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări.

© Munich Security Conference
16-18 februarie: Cea de-a 60-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, are loc la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice, simpozionul desfășurându-se sub semnul unei lumi ce a intrat într-o epocă a gândirii de “sumă zero”, cu NATO și UE care ar trebui să scoată Europa de Est din “zona gri” dintre Occident și Rusia pe fondul a doi ani de război între Rusia și Ucraina, conflict care intra în cel de-al treilea an al ostilităților. Invitatul de marcă al Conferinței a fost, indubitabil, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar pe scena MSC au mai urcat vicepreședinta SUA Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, dar și prim-miniștrii Țărilor de Jos, Mark Rutte, și Estoniei, Kaja Kallas, ultimii doi urmând să ocupe poziții cheie occidentale la finalul anului. Laburiștii, favoriți la câștigarea alegerilor din Marea Britanie, își manifestă intenția pentru un pact de securitate UE – Regatul Unit care să funcționeze în paralel cu NATO, anunțul fiind făcut de David Lammy, viitor ministru de externe. Cea mai puternică afirmație făcută la München a fost a ministrului german al apărării, Boris Pistorius, care a precizat că “descurajarea” Rusiei este “asigurarea noastră de viață”, anticipând “decenii de divizare între Europa democratică și Rusia belicoasă”. Pe scena conferinței a urcat și un senator republican, pe numele său J.D. Vance, care a afirmat că “Putin nu este o amenințare existențială pentru Europa” și că “Rusia, Ucraina, UE și SUA se pot așeza la masa negocierilor”. La 20 ianuarie 2025 acesta va deveni vicepreședinte al Statelor Unite.
16 februarie: În ajunul Conferinței de Securitate de la München, penitenciarul în care Aleksei Navalnîi, opozantul Krmelinului, era încarcerat anunță decesul disidentului rus (47 de ani), generând noi critici și noi condamnări la adresa regimului președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Un moment istoric apăsător a avut loc apoi la München, cu soția îndoliată a lui Navalnîi care a urcat pe scena Conferinței de Securitate imediat după discursul vicepreședintei SUA Kamala Harris, cerând lumii să lupte împotriva “regimului oribil” din Rusia.
16 februarie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cancelarul german Olaf Scholz au semnat, la Berlin, un acord bilateral de securitate între Ucraina și Germania, asigurând un semnal puternic de susținere pe termen lung, în timp ce Kievul încearcă să consolideze sprijinul occidental la aproape doi ani după ce Rusia a lansat un război la scară largă.

© President of Ukraine Official Website
16 februarie: În aceeași zi, președinții Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski au semnat, la Paris, un acord de securitate franco-ucrainean pe zece ani, cu liderul francez făcând apel la o “renaștere” europeană în fața amenințării Rusiei.

© President of Ukraine Official Website
24 februarie: Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Belgiei Alexander de Croo (țară care deține președinția Consiliului UE), premierul Italiei Giorgia Meloni (țară care deține președinția G) și cel al Canadei Justin Trudeau comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski. Meloni și Trudeau încheie acorduri de securitate bilaterale Italia – Ucraina și Canada – Ucraina pe zece ani.
26 februarie: Parlamentul Ungariei a ratificat într-un final aderarea Suediei la NATO, care devine al 32-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice.
Martie: Suedia aderă, într-un final, la NATO. Vladimir Putin este reales președinte al Rusiei. România marchează 20 de ani de la aderarea la NATO prin anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia Alianței. România și Bulgaria aderă cu frontierele aeriene și maritime la Schengen
1 martie: La Harkov, pe linia frontului și la 40 de km de granița cu Rusia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul Țărilor de Jos Mark Rutte au semnat un acord de securitate între Ucraina și Olanda

© NATO/ Flickr
7 martie: După două secole de neutralitate, Suedia a devenit cel de-al 32-lea aliat NATO. De acum, Alianța protejează 96% din cetățenii UE, iar Marea Baltică devine “lac NATO”. Suedia și Finlanda au abandonat decenii de nealiniere militară după ce președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să invadeze Ucraina în februarie 2022, căutând protecție sub umbrela de securitate a NATO. Finlanda și Suedia au semnat la data de 5 iulie 2022 protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid din 29-30 iunie 2022 după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. Cele două țări scandinave au depus cererea de aderare la NATO la data de 14 mai 2022. Cele două țări ar fi trebuit să adere concomitent la NATO, dar Ankara a fost convinsă să accepte doar accederea Finlandei la Alianță. Astfel, Finlanda a aderat la 4 aprilie 2023, în mod oficial, la Alianța Nord-Atlantică, devenind cel de-al 31-lea stat membru al NATO și punând capăt unui proces de extindere care a durat mai puțin de un an și în urma căruia teritoriul Alianței și-a dublat granița terestră cu Rusia, devenită între timp cea mai mare amenințare la adresa securității euro-atlantice după invadarea Ucrainei.
7 martie: Președintele francez Emmanuel Macron și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au semnat, la Paris, un acord de cooperare în domeniul apărării care prevede deschiderea unei misiuni de apărare a Franței la Chișinău.
7 martie: Cu 90 de zile înainte de alegerile europene, Congresul PPE de la București a votat-o pe Ursula von der Leyen drept candidat pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene.
8 martie: La ultimul său discurs privind Starea Națiunii, președintele american Joe Biden a întrebuințat trei momente cardinale ale predecesorilor săi – discursul lui Franklin Roosevelt înainte de intrarea Americii în cel de-al Doilea Război Mondial, apelul lui Ronald Reagan către Mihail Gorbaciov pentru dărâmarea zidului Berlinului și lupta pentru libertate și democrație din timpul lui Abraham Lincoln și a Războiului Civil – pentru a-l ataca pe rivalul său, fostul președinte Donald Trump, acuzându-l că îi este “supus” lui Vladimir Putin şi spunând că libertatea şi democraţia sunt “atacate” în America.

© The White House
12 martie: Președintele Klaus Iohannis a anunțat că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. Principalul favorit este considerat premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte, poziție pentru care acesta părea să fi primit deja aprobarea Washingtonului, Londrei, Parisului și Berlinului.
12 martie: Președintele american Joe Biden, omologul său polonez Andrzej Duda și prim-ministrul polonez Donald Tusk au marcat, la Casa Albă, 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO, printr-o vizită pe care liderul de la Washington a calificat-o drept “istorică” și în cadrul căreia liderii de la Varșovia, rivali politici acasă, au pledat pentru sprijinirea Ucrainei și creșterea bugetelor pentru apărare ale țărilor NATO.

© The White House
15-17 martie: Rusia organizează în perioada 15-17 martie alegeri prezidenţiale pe care preşedintele Vladimir Putin le-a câștigat, acest lucru oferindu-i celui mai longeviv lider al Kremlinului de la Iosif Stalin încoace încă un mandat de şase ani la putere. Scrutinul prezidențial din 2024 este primul după modificările constituţionale aprobate prin referendum în 2020, care i-au permit lui Putin să candideze pentru un al cincilea mandat și al treilea consecutiv de șase ani care îl va menține la putere până în 2030, moment în care îl va detrona pe Stalin, dictatorul sovietic care a condus URSS din 1924 până în 1953. Putin, devenit președinte interimar la 31 decembrie 1999, a câștigat primul mandat de președinte în mai 2000 și a condus Rusia timp de două mandate consecutive până în 2008. La acel moment, Constituția nu îi permitea liderului rus să fie președinte mai mult de două mandate consecutive, astfel că președinte al Rusiei a fost ales Dmitri Medvedev pentru mandatul 2008-2012, perioadă în care Vladimir Putin a fost prim-ministru. Odată cu modificările constituționale care au extins mandatul prezidențial de la 4 la 6 ani, Putin a candidat și a câștigat alegerile prezidențiale din 2012 și 2018. Schimbările la legea fundamentală din 2020 îi permit acum lui Putin să candideze și în 2030 pentru un al șaselea mandat și al patrulea consecutiv care l-ar ține la putere până în 2036, când dictatorul rus ar avea 83 de ani. Alegerile au fost marcate în special de războiul în curs de desfăşurare împotriva Ucrainei, un pretext pentru Putin de a-şi înăspri conducerea autoritară, dar şi de moartea lui Aleksei Navalnîi. Certitudinea victoriei lui Putin a fost comentată sarcastic de președintele Consiliului European, care l-a felicitat ironic în prima zi a scrutinului “pentru victoria zdrobitoare”.
21-22 martie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc pentru Consiliul European de primăvară, unde au cerut adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la Republicii Moldova și a Ucrainei la UE, au decis deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia şi Herţegovina și au cerut instituțiilor UE să avanseze “rapid și fără întârziere” sporirea capabilităților de apărare și bazei industriale de apărare europeană.
29 martie: România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia și republicile baltice – Estonia, Letonia și Lituania – aniversează 20 de ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Statele Unite, în calitate de depozitar al Tratatului NATO, au felicitat aliații est-europeni pentru borna atinsă, subliniind că “de la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată“.
31 martie: România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată. La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni.

© Guvernul României
Aprilie: NATO marchează 75 de ani de la înființare. Iranul lansează primul său atac împotriva Israelului. Raportul privind viitorul pieței unice a UE cere un nou pact pentru competitivitate și aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen
3-4 aprilie: Miniștrii de externe ai celor 32 de state membre ale NATO se întrunesc la Bruxelles pentru a pregăti summitul de la Washington, dar și pentru a celebra 75 de ani de la înființarea Alianței și împlinirea a 25, 20, respectiv 15 ani de aderarea a 12 state, inclusiv România, stat membru NATO de două decenii. Pentru a marca solemnul moment, istoricul Tratat de la Washington, care a creat NATO, a părăsit pentru prima dată SUA și a ajuns în Europa pentru a marca 75 de ani de la înființarea Alianței.

© Calea Europeană
13 aprilie: Iranul a lansat 200 de drone, rachete de croazieră și rachete balistice împotriva Israelului, fiind primul atac direct al Teheranului împotriva Israelului. Atacul care a durat aproximativ cinci ore a venit ca răspuns la o lovitură israeliană împotriva consulatului iranian din Damasc, însă majoritatea dronelor și rachetelor au fost interceptate în afara frontierelor israeliene de către sistemul de apărare Iron Dome. Comunitatea democratică internațională, în frunte cu SUA, UE și națiunile G7 au condamnat atacul iranian, iar pe 19 aprilie Israelul efectuează lovituri aeriene împotriva Iranului, ca răspuns la atacul iranian.
17-18 aprilie: Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029 și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Totodată, raportul cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră. În context, liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii.
20 aprilie: Camera Reprezentanților din SUA a adoptat, cu un larg sprijin bipartizan, un pachet legislativ de 95 de miliarde de dolari care oferă o asistență de securitate Ucrainei, Israelului și Taiwanului, în ciuda obiecțiilor acerbe ale republicanilor de linie dură. Pachetul mult așteptat include 61 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia. La câteva zile, pachetul a fost adoptat și de către Senat și promulgat rapid de președintele Joe Biden.

© Emmanuel Macron/ Instagram
25 aprilie: “Sorbona 2.0”. Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA, mesajul fiind rostit cu ocazia unui discurs susținut la prestigioasa universitate Sorbona, într-o reeditare a unui discurs similar din 2018.
30 aprilie: Țările membre G7 au ajuns la un acord pentru închiderea centralelor de cărbuni până în anii 2030–2035.
Mai: Două decenii de la extinderea “Big Bang” a UE. Klaus Iohannis, laureat la Washington pentru rolul său de lider transatlantic. Republica Moldova, prima țară cu care UE semnează un pact de securitate. Macron, vizită de stat în Germania. Donald Trump, primul președinte american din istorie condamnat pentru infracțiune.
1 mai: Se împlinesc două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”. UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune – Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia. Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora, inclusiv președinta malteză a Parlamentului European, Roberta Metsola, au marcat, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând mesajul “#20YearsTogether” sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.

© Administrația Prezidențială
7-8 mai: Candidat la funcția de secretar general al NATO, președintele român Klaus Iohannis este primit la Casa Albă de președintele american Joe Biden pentru a marca douăzeci de ani de la aderarea României la NATO, context în care șeful statului a fost distins cu premiul Distinguished International Leadership al prestigiosului think tank Atlantic Council pentru rolul său de lider european și transatlantic.

© Administrația Prezidențială
9 mai: Ziua Europei. UE aniversează 74 de ani de la începuturile integrării europene consfințite prin Declarația Schuman, marcând și startul campaniei pentru alegerile europene din 6-9 iunie. În ajunul Zilei Europei, țările UE au ajuns la un acord ca veniturile din activele înghețate ale Rusiei să fie direcționate către apărarea militară a Ucrainei.
14 mai: Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele Uniunii Europene și ale Statelor Unite, în timp ce protestele pro-occidentale din Tbilisi iau amploare.
15 mai: Premierul Slovaciei Robert Fico este grav rănit în urma unei tentative de asasinat. Acesta a fost împușcat de mai multe ori, suferind răni care i-au pus viața în pericol și care au necesitat mai mult de trei ore de intervenție chirurgicală. Atacul a avut loc după o ședință de guvern în orașul Handlova, situat la aproximativ 180 km de capitala Bratislava.
16 mai: De la Beijing, Xi Jinping și Vladimir Putin evocă “parteneriatul strategic” și faptul că Rusia și China vor “apăra dreptatea în lume”. China și Rusia au declarat un parteneriat “fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul înainte de a trimite zeci de mii de trupe în Ucraina, declanșând cel mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
20 mai: Preşedintele iranian Ebrahim Raisi şi ministrul său de externe, Hossein Amirabdollahian, şi-au pierdut viaţa în prăbuşirea elicopterului care îi transporta, într-o zonă muntoasă şi pe o vreme foarte rece.

© European Union, 2024
21 mai: Republica Moldova a devenit prima țară care a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu Uniunea Europeană, noul parteneriat de securitate cu Bruxelles-ul având ca scop creșterea implicării Republicii Moldova în misiunile de apărare ale UE, inclusiv în exercițiile militare reale, și integrarea acesteia în inițiativele industriei de apărare, cum ar fi achizițiile comune. Potrivit propunerii, Moldova și UE vor extinde și ridica nivelul de clasificare a informațiilor partajate. În plus, parteneriatul urmărește să consolideze cooperarea dintre agențiile moldovenești și europene pentru a se apăra împotriva manipulării străine, a amenințărilor cibernetice și teroriste.

© Bundespraesident.de
27-28 mai: Președintele francez Emmanuel Macron a efectuat o vizită de stat în Germania, pledând pentru impulsionarea relației franco-germane împotriva “autoritarismului și dorinței imperialiste în Europa”. Primul preşedinte francez aflat într-o vizită de stat în estul Germaniei după Francois Mitterrand în 1989, Macron a susținut și un discurs la Dresda, unde a făcut un apel la europeni să se mobilizeze împotriva “fascinației pentru regimuri autoritare” și a “momentului iliberal pe care îl trăim”. El a fost laureat cu Premiul Internaţional pentru Pace din Westfalia, la Munster, pentru “angajamentul său faţă de Europa”, după care s-a întâlnit cu cancelarul Olaf Scholz la Meseberg, lângă Berlin, pentru un consiliu de miniştri franco-german.
30 mai: Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, este găsit vinovat de un juriu pentru toate cele 34 de capete de acuzare legate de falsificarea unor registre de afaceri, devenind primul președinte american care este condamnat pentru o infracțiune.
30-31 mai: SUA și Germania au autorizat Ucraina să atace cu arme americane și germane “ținte militare legitime” din Rusia, dând startul unor mișcări similare din partea aliaților și dezlegând mâinile Kievului pentru a se apăra
Iunie: Joe Biden “debarcă” de două ori în Europa la 80 de ani de la eliberarea Europei. Forțele pro-europene rămân majoritare în Parlamentul European după alegerile de la nivelul UE, dar cu fisuri extremiste în statele fondatoare. SUA încheie un acord de securitate cu Ucraina. România donează Ucrainei un sistem de rachete Patriot. Mark Rutte este ales secretar general al NATO. Republica Moldova și Ucraina încep oficial negocierile de aderare la UE. Sunt aleși noii lideri ai instituțiilor UE

© The White House
6-9 iunie: Ziua Z/ Debarcarea aliată în Normandia. Se împlinesc 80 de ani de când, în zorii zilei de 6 iunie 1944, a început eliberarea Europei și au fost puse primele baze ale alianței transatlantice. Operaţiunea cu nume de cod “Overlord” comandată de generalul american Dwight Eisenhower, viitor prim comandant al forțelor NATO și viitor președinte al SUA, era declanșată de la Portsmouth, Marea Britanie, unde 150.000 de militari aliați, dintre care 73.000 americani, s-au îmbarcat cu destinația Normandia pentru a elibera Franța de sub ocupație nazistă și, mai departe, Europa de Vest. Unul dintre cele mai importante momente din istoria omenirii, care nu a fost niciodat egalat ca amploare de un alt asalt amfibiu, debarcarea aliată din Normandia (Ziua Z/ D-Day) avea să schimbe radical soarta celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, cu eliberarea Europei Occidentale și înfrângerea Germaniei hitleriste. 80 de ani mai târziu, într-o epocă în care Rusia moștenitoare a Uniunii Sovietice poartă un război în toată regula în Ucraina, liderii lumii libere se întrunesc pe plajele Omaha și Utah din Normandia pentru a comemora solemnul capitol, cunoscut drept “cea mai mare operațiune amfibie din istorie”. Pe 6 iunie 2024, cu președintele francez Emmanuel Macron ca amfitrion, cu președintele american Joe Biden, cu regele britanic Charles al III-lea și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski prezenți, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și aliații comemorează acest moment istoric cu gândul la prezentul și la viitorul marcat de prima invazie militară postbelică, agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, declanșată în zorii zilei de 24 februarie 2022. Evenimentele din 6 iunie au fost precedate de o ceremonie britanică, organizată cu o zi înainte, la Portsmouth, unde Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a elogiat curajul militarilor care “au înlocuit tirania cu libertatea”, deschizând calea eliberării Europei de sub dominație nazistă.
6-9 iunie: Președintele american Joe Biden efectuează cu ocazia împlinirii a opt decenii de la debarcarea în Normandia o vizită de stat în Franța, care coincide cu perioada alegerilor europene. Biden a fost Normandia în calitate de al 12-lea și, cu siguranță, ultimul președinte american care a fost în viață în acea zi din 1944, când 73.000 de soldați americani, dintr-un total de 150.000 militari aliați, au condus cea mai mare operațiune amfibie din istoria omenirii, accelerând înfrângerea Germaniei naziste și eliberarea Europei de sub dominația hitleristă. Pe 7 iunie, din vârful legendarei stânci de la Pointe du Hoc pe care au escaladat-o în urmă cu 80 de ani, în Ziua Z, rangerii armatei americane, președintele Joe Biden a comparat vamenințările reprezentate de Germania nazistă cu cele cu care se confruntă lumea de astăzi din cauza dictatorilor și a autoritarismului și i-a îndemnat pe americani să reziste izolaționismului.
6-9 iunie: “Întâlnirea europenilor cu democrația” sau “sărbătoarea democrației”. Așa sunt cunoscute alegerile pentru Parlamentul European care au debutat joi, 6 iunie, și s-au încheiat duminică, 9 iunie, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, unde 373 de milioane de cetățeni sunt așteptați la urne pentru a alege 720 de membri ai legislativului european pentru cea de-a 10-a legislatură a UE. Anul acesta, alegerile europene vor avea loc la 45 de ani de la primul scrutin organizat pentru Parlamentul European, singura instituție transnațională aleasă prin vot direct de către cetățeni. În zorii acestui scrutin decisiv pentru viitorul Europei, organizat într-un context diametral diferit față de acum cinci ani, dezbaterea europeană pendulează între prevalarea democrației și alunecarea spre extremism, între democrație liberală, moderată și centristă și îmbrățișarea suveranismului, acompaniate de tacticile hibride și acțiunile de dezinformare orchestrate de Rusia și de campaniile electorale în care pro-europenii au mobilizat un discurs axat pe unitate și pe importanța participării la vot pentru ca rezultatele să nu reflecte voința unei prezențe scăzute la urne.

© European Parliament
9 iunie: Seism politic în Europa fondatoare a Uniunii Europene cu fisuri compensate de Germania, Spania, Polonia și România. Alegerile europene din 2024, încheiate cu votul a 185 de milioane de cetățeni reprezentând în jur de 51% dintre europenii cu drept de vot, cu formațiunile pro-europene reconfirmându-și statutul de principalele forțe politice de la nivelul Uniunii Europene care pot forma o majoritate pro-UE, dar care vor resimți o presiune mai puternică din partea unei drepte suveraniste și extremiste în creștere, câștigătoare în două dintre primele trei cele mai mari țări din UE – Franța și Italia și în top 2 în Germania, Olanda și Belgia.
La nivel european, Partidul Popular European (PPE) și Socialiștii Europeni (S&D) și-au păstrat statutul de cele mai mari familii politice din UE, însă rezultatele scrutinului au pus în scena politică de la Bruxelles și de la Strasbourg o nouă balanță a puterii în care pro-europenii vor trebui să formeze un cordon sanitar în fața avansului extremei drepte. Candidată pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, prezentându-se ca o ancoră de stabilitate și un “bastion” împotriva extremelor.
Un nou grup politic intitulat “Patrioți pentru Europa” și coagulat în jurul prim-ministrului maghiar Viktor Orban și și grupul Conservatorilor au devenit a treia respectiv a patra forță politică din Parlamentul European, devansându-i pe liberalii președintelui francez Emmanuel Macron. În premieră, euroscepticii și extrema-dreaptă au mai multe mandate decât social-democrații europeni.
În Germania, CDU, partidul Ursulei von der Leyen, învinge extrema-dreaptă la alegerile europene din Germania, obținând 30,5% din voturi. Social-democrații cancelarului Scholz și celelalte două partide de la putere aflate în coaliția Semafor – Verzii și Liberalii, au fost devansați de AfD.
În Franța, la ultimele alegerile europene din epoca Macron, extrema-dreaptă câștigă, devenind al doilea cel mai mare partid național din UE, iar președintele francez a convocat alegeri anticipate.
În România, unde au avut loc și alegeri locale, alianța coaliției de guvernare PSD-PNL (aproximativ 50%) a câștigat alegerile europarlamentare după cea mai mare prezență la vot de la aderarea la UE, urmată de formațiunea de extremă-dreapta AUR și de Alianța Dreapta Unită. România trimite 25 eurodeputați în grupurile politice pro-UE, iar 8 merg în zona eurosceptică.

© G7/ Flickr

© G7/ Flickr
13-15 iunie: Liderii celor mai puternice și industrializate democrații ale lumii se reunesc pentru summitul G7 din Italia, condus de prim-ministrul Giorgia Meloni. Este primul summit din istorie la care participă un suveran pontif, respectiv Papa Francisc. Liderii statelor din G7 au ajuns la un “acord politic” asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, în vreme ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat elaborarea unui Plan Marshall pentru reconstrucția țării sale. În marja summit-ului, președintele american Joe Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate SUA – Ucraina pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO, iar liderul ucrainean a semnat un acord similar și cu Japonia, primul încheiat de Kiev cu o țară non-NATO și din Asia-Pacific.
16 iunie: Are loc summitul global pentru pace în Ucraina, unde 80 de țări ale lumii solicită ca “integritatea teritorială” a Ucrainei să fie baza oricărui acord de pace cu Rusia.
17 iunie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se întrunesc la Bruxelles pentru primul summit după alegerile europene, însă lasă la “marinat” decizia privind funcțiile de conducere pentru summitul Consiliului European de vară, fiind nemulțumiți că negocierile s-au purtat în formate restrânse și solicitând un “program” al candidaților pentru funcțiile de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
20 iunie: Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că România va dona Ucrainei un sistem de rachete Patriot, devenind al treilea aliat NATO după SUA și Germania care acordă un astfel de sprijin. Subiectul fusese abordat de președintele Klaus Iohannis pe 7 mai, la Casa Albă, cu președintele american Joe Biden, dar și într-o convorbire telefonică ulterioară cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Decizia României a mai fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, de consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan și de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. CSAT s-a întrunit pentru a adopta obiectivele României pentru summitul NATO de la Washington, context în care Klaus Iohannis și-a retras candidatura la șefia NATO, iar Consiliul s-a pronunțat în favoarea susținerii de către România a candidaturii lui Mark Rutte.
20-21 iunie: Reuniți la Washington pentru a celebra două decenii de la aderarea României la NATO, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul român al afacerilor externe, Luminița Odobescu, au semnat un memorandum de înțelegere pentru consolidarea cooperării dintre Statele Unite și România privind combaterea manipulării informațiilor de către un stat străin.
25 iunie: Uniunea Europeană a organizat prima conferință interguvernamentală la nivel ministerial pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, marcând debutul oficial al tratativelor pe care președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene l-a calificat drept o “etapă cardinală” pe calea aderării țării la UE. În aceeași zi, UE a lansat și negocierile de aderare cu Ucraina.
26 iunie: Consiliul Nord-Atlantic, care reunește toți cei 32 de ambasadori ai statelor membre ale NATO, a decis să îl numească pe prim-ministrul olandez Mark Rutte în funcția de viitor secretar general al NATO, succedându-i lui Jens Stoltenberg la 1 octombrie 2024, după zece ani ai norvegianului la conducerea Alianței.
27 iunie: Ucraina și Uniunea Europeană au semnat, la Bruxelles, un acord comun de securitate. În același cadru, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat acorduri de securitate cu Lituania și Estonia
27-28 iunie: Fum alb la Bruxelles. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord, adoptat cu majoritate, privind următoarea garnitură de lideri ai instituțiilor Uniunii Europene, nominalizând-o pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene, alegându-l pe fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa în funcția de președinte al Consiliului European și numind-o pe Kaja Kallas, premierul Estoniei, în funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Întruniți la Bruxelles pentru un summit cu mize echivalente cu direcția în viitor a Uniunii Europene, cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE au adoptat și Agenda Strategică pentru perioada 2024-2029, aceasta fiind una dintre cele patru decizii majore adoptate, alături de foaia de parcurs pentru reforma internă a Uniunii în perspectiva extinderii, pachetul de numiri în funcțiile cheie de la vârful UE și un acord comun de securitate UE – Ucraina.
Bazată pe trei piloni – o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă – agenda adoptată de liderii europeni consacră prioritățile pe care Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană vor trebui să le pună în practică în cursul următorului ciclu instituțional.
28 iunie: Are loc o primă dezbatere prezidențială a campaniei electorale americane din 2024, când președintele Joe Biden și fostul președinte Donald Trump s-au confruntat, făcând schimb de remarci tăioase pe teme care variază de la imigrație la politica externă, vârsta și starea de sănătate a lui Biden fiind analizate în mod special. Prima confruntare pe scenă dintre un președinte în exercițiu și un fost președinte avea să rămână și ultima, deoarece prestația lui Biden și vârsta, considerată călcâiul lui Ahile, au determinat retragerea sa din cursă.
30 iunie – 7 iulie: Primul tur al alegerilor legislative din Franța este câștigat de Partidul Adunarea Națională, urmat de Noul Front Popular și Cetățenii Împreună. Turul al doilea al alegerilor legislative din Franța este câștigat de Noul Front Popular, alianța partidelor de stânga, care obține aproximativ 177 mandate, iar Cetățenii Împreună, partidul liberal de centru al președintelui Emmanuel Macron, obține 152 mandate în legislativul francez. Formațiunea de extremă dreapta Partidul Adunarea Națională pierde alegerile, obținând 138 mandate. Premierul francez Gabriel Attal și-a anunțat demisia după victoria socialiștilor francezi.
Iulie: Ungaria eurosceptică preia președinția Consiliului UE sub semnul căreia Orban vizitează Moscova și Beijing. Laburiștii revin la putere în Regatul Unit. Găzduiți de Joe Biden la Washington, aliații nord-atlantici marchează 75 de ani de la înființarea NATO. România și Ucraina semnează în capitala SUA un acord bilateral de securitate. Donald Trump supraviețuiește unei tentative de asasinat, iar Joe Biden se retrage din cursa pentru Casa Albă

© European Union, 2024 – Source: EP
1 iulie: Ungaria eurosceptică preia președinția semestrială a Consiliului UE, debutul fiind marcat de vizitele premierului Viktor Orban la Kiev, la Moscova și la Beijing. În timp ce prima vizită a făcut parte dintr-o cutumă a liderilor UE odată cu invazia Rusiei în Ucraina pe care Orban a respectat-o în mod surprinzător, având în vedere opoziția față de sprijinul pentru Kiev, celelalte două deplasări au stârnit furia diplomatică a liderilor UE. Intitulate de premierul maghiar drept “misiuni de pace”, vizitele la Moscova și Beijing au fost urmate de comunicări fără echivoc din partea mai multor lideri europeni și NATO, care au precizat că premierul maghiar nu a reprezentat Uniunea și Alianța la discuții.

© Simon Dawson / No 10 Downing Street
4 iulie: La primele alegeri legislative după Brexit, Marea Britanie a virat spre centru-stânga, iar laburiștii pun capăt celor 14 de ani de putere ai Partidului Conservator. Keir Starmer, liderul partidului cu 411 mandate în noul Parlament, este numit prim-ministru pe 5 iulie, ca urmare a demisiei premierului conservator Rishi Sunak. Partidul Conservator, care a guvernat timp 14 ani, a obținut doar 121 mandate, cu 244 mai puține.
6 iulie: Republica Moldova, România și Ucraina au semnat, la Chișinău, la nivel de miniștri de externe, un memorandum pentru combaterea manipulării informaționale și ingerințelor străine.
9-11 iulie: Reuniți în Statele Unite ale Americii, la 75 de ani de la crearea NATO și cu privirile spre istoria fondatoare a comunității transatlantice, liderii celor 32 de state membre ale NATO, ghidați de veteranul președinte american Joe Biden și de longevivul secretar general aliat Jens Stoltenberg, au adoptat declarația finală a summitului de la Washington în conținutul căreia au proclamat sprijinul lor pentru “calea ireversibilă” a Ucrainei “către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, o transformare diplomatică superioară a declarațiilor de la București din 2008 și de la Vilnius din 2023. Reafirmând, în conformitate cu Conceptul Strategic de la Madrid din 2022, că Rusia rămâne “cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților”, șefii de stat și de guvern euro-atlantici și-au asumat încă din debutul comunicatului final angajamentul “de neclintit de a ne apăra reciproc și fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment, astfel cum este consacrat în articolul 5 din Tratatul de la Washington“. În documentul adoptat, Joe Biden, Emmanuel Macron, Keir Starmer, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici afirmă că nu pot exclude “posibilitatea unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a aliaților”, drept pentru care au consolidat postura de descurajare și apărare “pentru a preveni orice posibilitate de agresiune din partea oricărui potențial adversar” prin cea mai mare consolidare a apărării colective după finalul Războiului Rece (500.000 de soldați), prin planurile regionale de apărare de nouă generație, prin desfășurarea de forțe pregătite de luptă pe întreg flancul estic și printr-o apărare antiaeriană integrată. La Washington, liderii au decis să adapteze structura de comandă a NATO, să îmbunătățească sistemele de apărare antirachetă integrată și să echipeze planurile de apărare cu capabilitățile necesare. Pornind de la faptul că 23 de state aliate, inclusiv România, îndeplinesc criteriul de alocare a minim 2% din PIB pentru apărare, liderii Alianței au convenit asupra angajamentului NATO de extindere a capacității industriale. Atestând competiția strategică globală, liderii aliați încadrează în continuare China la statutul de “provocare sistemică pentru securitatea euro-atlantică” și afirmă că Beijingul a devenit un “facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei prin așa-numitul său parteneriat “fără limite” cu Moscova și prin sprijinul său pe scară largă pentru baza industrială de apărare a Rusiei, în ceea ce reprezintă cea mai dură linie politico-diplomatică adoptată vreodată de NATO la adresa Chinei. De asemenea, liderii NATO au aprobat planurile secretarului general Jens Stoltenberg privind înființarea misiunii NATO de asistență de securitate și instruire pentru Ucraina, prin care NATO preia coordonarea sprijinului aliaților pentru Kiev inclusiv printr-o structură găzduită de România, alături de un angajament financiar de 40 de miliarde de euro pentru anul următor și decizia de a înființa o poziție de Înalt Reprezentant al NATO pentru Ucraina. La ultimul summit NATO din epoca prezidențială a lui Klaus Iohannis, liderii aliați au reconfirmat importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și au salutat eforturile Republicii Moldova de a continua reformele sale democratice pe măsură ce avansează cu integrarea sa europeană, angajându-se să sprijine capacitățile acestei țări de securitate și apărare și să consolideze capacitatea Chișinăului de a contracara amenințările hibride.

© NATO
9-11 iulie: Deciziile istorice ale summitului de la Washington au fost precedate de momente simbolice cu aceleași rezonanțe istorice. Președintele american Joe Biden l-a decorat, la Andrew Mellon Auditorium, amfiteatrul unde a fost semnat tratatul fondator al NATO, pe secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria de 75 de ani a organizației nord-atlantice, cu Medalia Prezidențială a Libertății. Andrew Mellon Auditorium este amfiteatrul istoric unde Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat în 1949 și unde în 1999, la 50 de ani de la crearea Alianței, liderii NATO se întâlneau într-un alt summit la Washington unde au adoptat un nou Concept Strategic al Alianței. Într-un discurs cât pentru o istorie de 75 de ani la locul fondării NATO, Jens Stoltenberg a făcut o incursiune în istorie, subliniind că Alianța nu a fost, nu este și nu va fi un dat, dar că extinderea NATO a unificat Europa și a pavat calea integrării europene.

© NATO
11 iulie: Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat, la summitul NATO de la Washington, acordul bilateral România – Ucraina privind cooperarea în domeniul securității pentru următorii zece ani, cu scopul de a consolida capacitatea Kievului de a se apăra și de a combate agresiunea rusă. După semnarea acordului, președintele Iohannis a subliniat că România va continua ferm pe calea susținerii Ucrainei pentru apărare și câștigarea războiului, iar președintele Zelenski a arătat că România va sprijini Ucraina cu un sistem Patriot și va facilita tranzitul rapid pe teritoriul său a sprijinului militar. Înainte de semnarea acestui acord, președinții SUA și României s-au numărat printre semnatarii unei declarații comune privind furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Ucrainei, iar din amfiteatrul fondării NATO, Joe Biden a anunțat o “donație istorică” a SUA, României, Germaniei, Italiei și Olandei pentru apărarea aeriană a Ucrainei.

© Administrația Prezidențială

© Donald Trump/ Facebook
13 iulie: La un miting electoral organizat lângă orașul Butler din Pennsylvania, fostul președinte american Donald Trump este rănit la urechea dreaptă după ce este împușcat pe durata discursului. Autorul tentativei de asasinat este împușcat mortal, iar liderii lumii. condamnă ferm atacul asupra vieții fostului lider de la Casa Albă. Într-un discurs predominat de un sentiment de urgență și rostit către națiune din Biroul Oval, președintele american în funcție Joe Biden a făcut apel la unitate națională și la respingerea violenței politice în urma tentativei de asasinat asupra fostului președinte Donald Trump, contracandidatul său republican în cursa pentru Casa Albă.
15 iulie: La două zile după tentativa de asasinat asupra sa, Donald Trump este desemnat oficial drept candidat al Partidului Republican pentru alegerile prezidențiale. El îl nominalizează pentru postul de vicepreședinte pe James David Vance.

© European Union 2024 – Source : EP
18 iulie: Ursula von der Leyen va conduce Comisia Europeană și în următorii cinci ani după ce a fost realeasă de membrii Parlamentului European, reuniți la Strasbourg cu o majoritate de 401 de voturi pentru, 284 împotrivă și 15 de abțineri. În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, Ursula von der Leyen a promis că nu va permite ca “polarizarea” și “extremiștii” să distrugă UE. De asemenea, ea a propus o “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”, și bazată pe o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”. Șefa Comisiei Europene s-a referit și la structura viitorului executiv european, precizând că va crea portofolii de comisari pentru reducerea birocrației, locuințe și Mediterană. În planul politicilor, ea a punctat că principala prioritate va fi reprezentată de “prosperitate și competitivitate”, motiv pentru care va promova un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate, precum și o strategie de securitate economică drept pilon al politicii externe, deoarece cursa cu rivalii sistemici a început, iar Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică. În discursul său, șefa Comisiei Europene a promis fermierilor ”venituri corecte”, bazate pe o nouă strategie europeană pentru sectorul agricol și alimentar, a mai propus crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei, și a evocat nevoia de o schimbare a tratatului, deoarece reformele interne devin indispensabile pentru extinderea UE.
18 iulie: În Oxfordshire, la vest de Londra, peste 45 de lideri europeni, inclusiv președinții României, Republicii Moldova și Ucrainei, se reunesc pentru summitul Comunității Politice Europene la Palatul Blenheim, locul de naștere și casa părintească a fostului prim-ministru conservator Sir Winston Churchill, care a jucat un rol central în lupta împotriva agresiunii și tiraniei în Europa și în favoarea unității europene, cu al său discurs privind Statele Unite ale Europei.

@ Official White House Photo by Adam Schultz
21 iulie: Afectat de critici privind starea de sănătate și în urma unei prestații slabe în singura confruntare electorală cu Donald Trump, președintele american Joe Biden și-a anunțat retragerea din cursa alegerilor prezidențiale din SUA printr-o scrisoare publică, în care a precizat că “este în cel mai bun interes al partidului și a țării”. Mai mulți lideri internaționali au reacționat la decizia președintelui american Joe Biden de a se retrage din cursa pentru un nou mandat la Casa Albă, elogiind și omagiind cariera unui mare lider, în timp ce politicienii americani au omagiat gestul unui mare patriot și a unuia dintre cei mai mari președinți din istoria Statelor Unite. În timpul mandatului său, Statele Unite au fost națiunea-lider occidentală a sprijinului pentru Ucraina după invazia ilegală a Rusiei împotriva acestei țări și au susținut ferm extinderea NATO, prin cooptarea Finlandei și a Suediei în Alianța Nord-Atlantică. Joe Biden, care a explicat retragerea sa din cursa pentru un nou mandat la Casa Albă, auto-intitulându-se un “președinte de tranziție”, a fost înlocuit în calitate de candidat la Partidului Democrat de către vicepreședinta Kamala Harris.
August: SUA și Rusia participă la cel mai mare schimb de prizonieri după Războiul Rece. Ucraina lansează o ofensivă pe teritoriul Rusiei. UE boicotează reuniuni ale președinției maghiare la Consiliul UE
1 august: “O ispravă a diplomației”. SUA și Rusia, precum și alte țări, participă la cel mai mare schimb de prizonieri de la sfârșitul Războiului Rece, într-o mediere diplomatică coordonată de Turcia.
11 august: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat ofensiva militară surpriză în regiunea rusă Kursk, după mai multe zile de tăcere, subliniind Ucraina dovedește că poate împinge războiul pe teritoriul agresorului. Moscova a evacuat 76.000 de persoane din regiunea frontalieră Kursk după incursiunea forțelor armate ucrainene pe teritoriul Rusiei.
20 august: Ovaționat de Convenția Democrată, președintele american Joe Biden predă torța succesiunii spre Casa Albă către Kamala Harris. “Am făcut o mulțime de greșeli, dar am dat Americii tot ce am avut mai bun timp de 50 de ani”, a afirmat el.
29-30 august: Reuniunile informale ale miniștrilor de externe și apărare din UE de tip Gymnich au fost mutate de la Budapesta, capitala țării care deține președinția Consiliului UE, la Bruxelles, în semn de boicot față de vizita premierului maghiar Orban la Moscova. Acțiunile aventuriste ale premierului maghiar nu au rămas fără consecințe, iar Comisia Europeană a luat măsuri în acest sens, anunțând că nu-şi va trimite comisarii la reuniunile informale organizate de preşedinţia ungară.
Septembrie: Raportul lui Mario Draghi constată deficiențele Europei cu gândul la stoparea declinului economic al bătrânului continent. România primește pentru prima dată o poziție de conducere în Comisia Europeană. Zelenski prezintă planul său de victorie împotriva Rusiei. Ultimul discurs al lui Biden la tribuna ONU
1 septembrie: Liderii Poloniei au marcat 85 de ani de la invazia nazistă la fatidica oră 04:45 când a fost declanșat cel de-al Doilea Război Mondial.
1 septembrie: Extrema-dreaptă câștigă alegerile într-un land german pentru prima dată după căderea nazismului, fiind vorba despre landul Turingia din fosta Germanie de Est.

© European Union, 2024 Source: EC – Audiovisual Service
9 septembrie: Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”. În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale. Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.
10 septembrie: Fostul președinte republican Trump și vicepreședintele democrat Harris s-au confruntat în prima lor dezbatere prezidențială, unde și-au prezentat viziunea despre politica externă, avort, migrație, democrația americană. Un sondaj arătat că vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, este percepută mai favorabil decât fostul președinte Donald Trump după dezbatere.

© European Union, 2024 Source: EP
17 septembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, la Strasbourg, componența viitoarei Comisii Europene și portofoliile alocate comisarilor propuși de statele membre în cadrul Colegiului Comisarilor Europeni pentru mandatul 2024-2029, un executiv european în care România se va afla, în premieră de la aderarea la UE, în conducerea politică a instituției. Comisarul european propus de România, Roxana Mînzatu, va primi rolul de vicepreședinte executiv în viitoarea Comisie Europeană, a anunțat Ursula von der Leyen, precizând că Mînzatu va asigura rolul de vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză.
17-20 septembrie: Treizeci și două de persoane sunt ucise și peste 3.200 sunt rănite după ce pagere și walkie-talkies utilizate de militanții Hezbollah și de medici explodează în două atacuri cibernetice masive, Israelul fiind considerat presupusul făptaș. De asemenea, Israelul îl asasinează pe liderul Hezbollah, Ibrahim Aqil, și pe alți zece lideri de rang înalt la Beirut, în urma intensificării luptelor dintre Israel și Hezbollah ca urmare a exploziilor de pager care au avut loc la începutul săptămânii.

© United Nations
24 septembrie: Președintele american Joe Biden a rostit ultimul său discurs în fața Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, încheind unul dintre ultimele sale discursuri pe scena mondială în calitate de președinte cu un ton optimist în contextul crizelor mondiale. Într-un discurs cât pentru o moștenire de cinci decenii în arena globală, Joe Biden a spus că oamenii sunt mai importanți decât a rămâne la putere și a evidențiat că ne aflăm într-un alt punct de cotitură în istoria lumii.
26 septembrie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a prezentat, la Washington, președintelui american Joe Biden și vicepreședintei Kamala Harris, candidată democrată la președinție, planul său pentru victoria în războiul cu Rusia. Aflat de duminică în SUA pentru a prezenta planurile sale, inclusiv la nivelul ONU, Zelenski a discutat și cu membrii Congresului american și s-a întâlnit cu fostul președinte Donald Trump, candidat din partea republicanilor la un nou mandat.
29 septembrie: Austria, singura țară care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, a virat spre dreapta, în cadrul unor alegeri decisive, când Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, a obținut victoria în scrutinul legislativ național. Este pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreaptă și cu rădăcini în ideologia nazistă câştigă alegerile parlamentare în Austria.
30 septembrie: “Sfârșitul unei ere” de 142 de ani. Regatul Unit devine prima țară G7 care renunță la energia produsă pe bază de cărbune, închizând ultima centrală de acest tip.
Octombrie: Mark Rutte preia ștafeta la cârma NATO. Republica Moldova decide înscrierea ca obiectiv strategic în Constituție a integrării în UE.
1 octombrie: România îndeplinește oficial toate criteriile tehnice pentru aderarea la Visa Waiver, programul de scutire a vizelor pentru Statele Unite.
1 octombrie: Mark Rutte a preluat mandatul de secretar general al NATO, devenind al 14-lea lider din istorie ierarhiei civile a Alianței, având ca priorități apărarea Alianței, asigurarea sprijinului pentru Ucraina și medierea discuțiile dintre aliați privind creșterea bugetelor militare, în timp ce s-a declarat un susținător convins al solidității relației transatlantice indiferent de cine va câștiga cursa pentru Casa Albă din luna noiembrie. Rutte, fost premier olandez, a preluat ștafeta la cârma Alianței de la norvegianul Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general al Alianței, după un alt olandez, Joseph Luns. Stoltenberg a condus NATO în ultimii zece ani.

© NATO
1 octombrie: Forțele militare israeliene declanșează operațiuni terestre și aeriene limitate împotriva forțelor Hezbollah din sudul Libanului, iar Iran a atacat Israel cu 180 de drone, rachete balistice și rachete hipersonice, drept ripostă pentru ofensiva din sudul Libanului.
4 octombrie: Comisia Europeană a reușit să obțină sprijinul țărilor membre UE de a impune taxe vamale suplimentare de până la 35,3% asupra importurilor de mașini electrice din China.
10 octombrie: În ajunul referendumului pentru aderarea la UE, Comisia Europeană adoptă un plan financiar de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, cel mai mare de la independența țării, iar anunțul este făcut de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o vizită la Chișinău.
16 octombrie: Președintele Volodimir Zelenski prezintă, în premieră, în Parlamentul de la Kiev, elemente din planul său de victorie împotriva Rusiei agresoare. Cu un plan dominat și de anexe secrete, președintele Ucrainei a făcut presiuni asupra aliaților pentru mai mult sprijin, spunând că va încerca să pună capăt războiului până la sfârșitul anului 2025. Prima etapă a planului este o invitație imediată și necondiționată pentru aderarea la NATO, urmată de livrări mai mari de arme și permisiunea de a utiliza pe teritoriul Rusiei, de un pachet de măsuri de descurajare a Rusiei pe care Zelenski nu le-a detaliat, de acorduri comerciale cu SUA și UE și la final de o ofertă de înlocuire a trupelor americane din Europa cu unități ucrainene care au dobândit o experiență reală în războiul modern, în utilizarea armelor occidentale și în cooperarea cu trupele NATO.
17 octombrie: Israelul l-a ucis pe Yahya Sinwar, liderul Hamas și creierul atacurilor din 7 octombrie 2023 considerate cea mai mortală zi pentru poporul evreu de la Holocaust încoace, a anunțat armata israeliană, moment urmat de reacții de la Washington și din întreg Occidentul.
17-18 octombrie: Liderii celor 27 de state membre ale UE, în frunte cu Klaus Iohannis, au subliniat sprijinul lor ferm și al întregii Uniuni Europene pentru Republica Moldova și pentru procesul său de aderare. Reuniți în cadrul Consiliului European de toamnă, șefii de stat sau de guvern au discutat, la solicitarea României și a președintelui Klaus Iohannis, situația din Republica Moldova în contextul ingerințelor electorale ale Rusiei în raport cu alegerile prezidențiale de duminică și a referendumului constituțional pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
18 octombrie: Ultimul președinte transatlantic al SUA? Joe Biden, decorat cu cea mai înaltă distincție a Germaniei pentru că s-a dedicat “alianței transatlantice” timp de jumătate de secol, inclusiv în “cel mai periculos moment pentru Europa”.

© Bundespraesident.de
20 octombrie: Maia Sandu câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, în timp ce țara a ales calea europeană după ce 50,39% dintre cetățeni au votat înscrierea integrării în UE în Constituție la referendumul constituțional republican desfășurat concomitent cu primul tur de scrutin prezidențial, ambele marcate de tentative de destabilizare din partea Rusiei, încercări condamnate de Occident. Inserarea în Constituție a integrării în UE ca obiectiv strategic a fost salutată de liderii instituțiilor Uniunii Europene și liderii statelor membre, în frunte cu președinții României și Franței, cu cancelarul Germaniei și cu premierul Poloniei.

© European Union, 2023 – Source: EP
26 octombrie: Au loc alegeri parlamentare în Georgia, unde partidul de guvernământ revendică victoria, în timp ce opoziția pro-europeană acuză că rezultatele au fost ”falsificate” și că țara se va îndepărta de UE.
28 octombrie: NATO confirmă prezența trupelor nord-coreene în Rusia, avertizând că o cooperare militară dintre Moscova și Phenian constituie o amenințare pentru securitatea euro-atlantică și indo-pacifică.
30 octombrie: Un nou raport-semnal de alarmă în UE întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinisto propune un sistem mai eficient de schimb de informații între statele UE, crearea de stocuri strategice în domeniul sănătății și alocarea a 20% din buget pentru apărare, securitate și pregătirea pentru situații de criză.
Noiembrie: Maia Sandu realeasă președintă a Republicii Moldova. Donald Trump câștigă alegerile prezidențiale și revine la Casa Albă. Coaliția din Germania se prăbușește. A doua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, votată în Parlamentul European. Acord final pentru integrarea deplină a României în Schengen. România primește și confirmarea îndeplinirii criteriilor de ridicare a vizelor pentru SUA. Șoc în România: un candidat anti-NATO și anti-UE câștigă surprinzător primul tur al cursei pentru Cotroceni
1 noiembrie: Uniunea Europeană și Japonia încheie un parteneriat de apărare și securitate, primul de acest fel al Uniunii în regiunea Indo-Pacifică.

© Maia Sandu/ Facebook
3 noiembrie: “Moldova, ești o învingătoare!” – Maia Sandu a câștigat un nou mandat de președinte, cu peste 55% din voturi, după un scrutin marcat de “un atac fără precedent în istoria întregii Europe”, și anume atacurile hibride ale Federației Ruse. Un raport prezentat o lună mai târziu de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a relevat cum Moscova a avut ca ”obiectiv primordial” compromiterea referendumului și a scrutinului prezidențial.

© Donald Trump/ Facebook
5 noiembrie: Donald Trump a fost ales cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite într-o resuscitare politică uimitoare, care a provocat o undă de șoc în America și în întreaga lume, învingând-o pe democrata Kamala Harris. Cel de-al 45-lea președinte al SUA și candidatul republican la președinție, Donald Trump, și-a revendicat o victorie “nemaivăzută” în cursa prezidențială pentru Casa Albă în mandatul 2025-2029 și a promis să aducă o “epocă de aur” în Statele Unite, la patru ani distanță după ce a fost înfrânt de democratul Joe Biden. Trump devine primul condamnat penal care câștigă Casa Albă. La 78 de ani, el este, de asemenea, cea mai în vârstă persoană aleasă vreodată pentru această funcție, devansându-l pe Joe Biden. “Pacea prin forță” a fost expresia-cheie din felicitările liderilor europeni, în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, cel ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO Mark Rutte, pentru victoria lui Donald Trump, considerată “cea mai mare revenire din istoria politică a SUA” de către premierul maghiar Viktor Orban.
6 noiembrie: Seism politic în Germania: Coaliția “Semafor” a cancelarului social-democrat Olaf Scholz cu Verzii și cu Liberalii s-a prăbușit, după ce ministrul liberal al finanțelor a fost demis de Scholz, deschizând calea pentru un vot de încredere asupra cabinetului, dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate.
7 noiembrie: Liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, României și Regatului Unit, alături de președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene, și-au reiterat sprijinul ferm pentru Republica Moldova în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la summitul Comunității Politice Europene, desfășurat la Budapesta, alături de președinta Maia Sandu. Într-o declarație comună adoptată de Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Giorgia Meloni, Donald Tusk, Klaus Iohannis, Keir Starmer, Charles Michel și Ursula von der Leyen, liderii au felicitat poporul moldovean pentru angajamentul față de democrație, libertate și statul de drept, manifestat prin organizarea cu succes a unor alegeri prezidențiale libere și corecte. Maia Sandu a fost realeasă pentru un al doilea mandat, cu o rată ridicată de participare. De asemenea, liderii europeni au salutat rezultatul referendumului care a înscris aderarea la Uniunea Europeană în legea fundamentală a Moldovei.
8 noiembrie: Cu revenirea lui Donald Trump în umbra lor, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat Declarația de la Budapesta a unui nou pact european pentru competitivitate pentru a asigura suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE.
15 noiembrie: România va achiziționa 32 de avioane F-35 după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea achiziției de la SUA a aeronavelor de luptă de ultimă generație.
17 noiembrie: Statele Unite, Marea Britanie și Franța au dat undă verde Ucrainei să folosească rachete cu rază mai lungă de acțiune pentru a lovi obiective militare legitime în teritoriul Rusiei.
19 noiembrie: Parlamentul European a organizat o sesiune plenară extraordinară cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, marcând 1000 de zile de la invazia militar a Rusiei, iar majoritatea liderilor europeni, inclusiv președintele României, au transmis mesaje de sprijin pentru Ucraina.
21 noiembrie: Marea Britanie și Republica Moldova au semnat, la Chișinău, un parteneriat de securitate, în cadrul unui format trilateral în premieră al miniștrilor de externe ai Regatului Unit, României și Moldovei.
21 noiembrie: Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant pentru ”crime împotriva umanității și crime de război” în Gaza.
22 noiembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România, la nivelul miniștrilor de interne, privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre, prin ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024. România a fost reprezentată de ministrul de interne Cătălin Predoiu. Reuniunea de la Budapesta a avut loc în ajunul primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Potrivit acordului prezentat de Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

© HU2024EU/ Flickr
24 noiembrie: Cutremur la alegerile prezidențiale din România. Ultranaționalistul anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu se impune în primul tur al scrutinului, într-o adevărată surpriză de proporții. “Șoc în România”, a titrat presa internațională după ce Călin Georgescu a produs “un cutremur”, câștigând primul tur al prezidențialelor în fața candidatei USR Elena Lasconi, a premierului social-democrat Marcel Ciolacu, a fostului premier liberal Nicolae Ciucă și a fostului secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană, toți considerați pro-europeni.
27 noiembrie: Parlamentul European a aprobat, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană pentru mandatul 2024-2029, condusă de Ursula von der Leyen și în care, pentru prima dată de la aderarea la UE, România va avea un comisar european în poziții de conducere la nivelul Comisiei Europene. Comisia von der Leyen 2 a fost validată cu 370 de voturi, 282 împotrivă, 36 abțineri, urmând a-și începe mandatul la 1 decembrie. Ursula von der Leyen și-a început discursul evocând curajul generației care a redat libertate și democrație în Europa, referindu-se la evenimentele din 1989 și evocând curajul românilor din Timișoara, care s-au ridicat pentru libertatea lor. “Încep cu aceste amintiri, pentru că ele întruchipează lupta și sacrificiul etern al Europei pentru libertate și democrație. Pentru că lupta pentru libertate ne leagă ca europeni. (…) Pentru că eu cred că generația noastră de europeni trebuie să lupte din nou pentru libertate și suveranitate”, a spus aceasta. Vorbind despre priorități, ea a precizat că prima mare iniţiativă a noi Comisii va fi o “busolă a competitivităţii”, care va reprezenta cadrul pentru restul mandatului. Această busolă va fi axată pe trei piloni ai raportului Draghi, urmând a pune inovarea în centrul economiei europene. Tot sub semnul busolei competitivității, noua Comisie va implementa un plan comun pentru decarbonizare, axat pe consolidarea independenței energetice și sprijinul pentru industrii și IMM-uri. Nu în ultimul rând, von der Leyen a promis că, în primele 100 de zile, Comisia Europeană va prezenta o carte albă privind viitorul apărării europene pentru că “avem nevoie de o piață unică pentru apărare”. În același registru, Ursula von der Leyen îi va încredința comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”.

© Ursula von der Leyen/ X
27 noiembrie: Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au agreat aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, iar Departamentul de Stat al SUA a anunțat că România îndeplinește criteriul ratei de refuz din Visa Waiver, urmând ca “românii să poată călători fără vize în SUA din 2025”.

© Administrația Prezidențială
28 noiembrie: În România continuă incertitudinea asupra integrității procesului electoral. Președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru a analiza riscuri la adresa securității naționale generate de actori statali și non-statali în context electoral, după ce au apărut avertismente privind riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în favoarea candidatului suveranist și ultranaționalist Călin Georgescu, independentul surpriză care i-a devansat pe toți contracandidații și a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial. La finalul reuniunii, CSAT a constatat căîn perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale “au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de “o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”. Concluziile CSAT au subliniat și faptul că România a fost ținta unor atacuri cibernetice, devenind o prioritate a acțiunilor ostile ale Rusiei. Situația de la București continuă să fie în atenția presei internaționale, care titrează: “Se clatină România, un pilon al stabilității pro-occidentale într-o regiune umbrită de Putin și un aliat stabil al Ucrainei”.
28 noiembrie: Georgia virează puternic spre Rusia, cu guvernul care a decis suspendarea procesului de aderare la UE, în timp ce mii de cetățeni pro-UE au protestat în stradă. Decizia a venit după ce o rezoluție adoptată de Parlamentul European a solicitat ca UE să impună sancțiuni politicienilor de vârf ai Partidului Visul Georgian. Între timp, Statele Unite au luat decizia suspendării Parteneriatului Stratregic cu Georgia, ca răspuns la acțiunile guvernului de la Tbilisi.
Decembrie: Într-o decizie fără precedent, Curtea Constituțională a României anulează alegerile prezidențiale pe fondul ingerințelor externe în procesul electoral. Solidaritatea aliaților și partenerilor occidentali cu România. Țările UE aprobă aderarea deplină a Bulgariei și a României la Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Regimul Assad se prăbușește în Siria. Guvernul german este demis, parlamentul dizolvat, iar alegerile anticipate sunt programate pentru 23 februarie 2025
1 decembrie: Cu cea mai mare prezență la vot din ultimele două decenii la un scrutin legislativ, cetățenii români și-au ales noul Parlament pentru următorii patru ani. În cadrul unui scrutin crucial pentru viitorul democratic, european și euro-atlantic al României, care a coincis și cu celebrarea Zilei Naționale și împlinirii a 106 ani de la Marea Unire, forțele democratice pro-europene (PSD, PNL, USR, UDMR și minorități) au peste 60% din mandate, iar extremismul (AUR, SOS și POT) crește la peste 30%. Alegerile legislative din 1 decembrie s-au desfășurat cu România aflându-se în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism, după victoria unui candidat anti-NATO și anti-UE la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, ale cărui rezultate au fost renumărate în baza unei decizii fără precedent a Curții Constituționale a României.
4 decembrie: La solicitarea mai multor organizații, președintele Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie, care au reliefat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal (Rusia), evidențiind și o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului lui Călin Georgescu. Rețeaua TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu la funcția de președinte. Într-o reacție la aceste desecretizări, principalul partener strategic al României, Statele Unite, au avertizat că îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității.
4 decembrie: Franța calcă pe urmele Germaniei și intră într-o nouă criză politică. Guvernul a fost demis de Parlament, Michel Barnier devenind premierul cu cel mai scurt mandat din istoria celei de-a 5-a republici.

© CCR
6 decembrie: România traversează o situație fără precedent în istoria sa post-decembristă. Curtea Constituțională a anulat, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral. De asemenea, decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”. În expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, CCR a invocat și articolul 83 aliniatul 2 din Constituția României, prin care actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul. Cel de-al doilea mandat al președintelui Iohannis, și ultimul conform prevederilor constituționale, ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.
7 decembrie: Principalul partener al României, Statele Unite, și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța Lituania, Cehia, Portugalia și Spania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale. Și președinția G7, asigurată de Italia, s-a declarat “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.

© President of Ukraine Official Website
7 decembrie: Președintele ales al SUA, Donald Trump, președintele francez Emmanuel Macron și liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski, au purtat discuții la Paris, reuniți în cadrul unei ceremonii grandioase pentru a marca redeschiderea Catedralei Notre-Dame, restaurată la cinci ani după ce aceasta a fost devastată de un incendiu. Trump s-a aflat în prima sa călătorie în străinătate de când a câștigat alegerile prezidențiale de luna trecută, iar vizita la Paris a fost considerată ca oferindu-i lui Macron o oportunitate timpurie de a juca rolul de mediator între Europa și viitorul președinte, un rol pe care liderul francez l-a apreciat în trecut. Președintele Zelenski și liderii europeni sunt îngrijorați de faptul că Trump, care își va prelua funcția luna viitoare, ar putea retrage ajutorul militar al SUA pentru Ucraina într-un moment crucial al luptei Kievului de a respinge Rusia. În urma întâlnirii, Zelenski a subliniat că pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina. Trump, care și-a afirmat constant hotărârea pentru a pune capăt ostilităților, a apreciat că Ucraina ar dori să încheie un acord de pace, cerându-i lui Vladimir Putin să acționeze și făcând apel la China să sprijine acest efort. Fidel planului său de victorie care cuprinde garanții de securitate, Zelenski s-a arătat favorabil unei aderări la NATO pe model german în care apartenența la Alianță s-ar putea aplica inițial teritoriului controlat de Kiev, cu extinderi după ce alte zone ar fi recuperate de la Rusia.
8 decembrie: Rebelii sirieni au anunţat că au eliberat Damascul şi că au răsturnat regimul de 24 de ani a lui Bashar al-Assad care pune capăt unei perioade de 53 de ani a regimului al-Assad care a început în 1971, sub conducerea lui Hafez al-Assad. Rebelii au precizat că toţi deţinuţii politici au fost eliberaţi, în timp ce preşedintele sirian Bashar al-Assad a fugit din țară, primind azil politic la Moscova din partea regimului președintelui rus Vladimir Putin, protectorul său.
12 decembrie: Reuniți la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Tot la 1 ianuarie 2015, România și Bulgaria marchează 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

© European Union 2024
13 decembrie: Este adoptată Declarația de la Berlin prin care șefii diplomaţiilor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei şi Regatului Unit și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au reafirmat susţinerea pentru Ucraina pe calea sa “ireversibilă” către aderarea la NATO şi au promis Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanţii de securitate post-conflict.
14 decembrie: Parlamentul Coreei de Sud a votat pentru suspendarea președintelui Yoon Suk Yeol, după ce acesta a refuzat să demisioneze în urma unei tentative controversate de a institui legea marțială. Criza politică a escaladat pe 3 decembrie, când Yoon a decretat legea marțială și a trimis militari să blocheze accesul în parlament. Legea a fost respinsă de legislatori, iar gestul președintelui a provocat indignare publică. Yoon și-a apărat decizia, acuzând opoziția de activități “anti-statale” și justificând măsura ca fiind necesară pentru depășirea blocajului politic din parlament.
14 decembrie: Parlamentarii georgieni îl aleg președinte pe fostul fotbalist Mihail Kavelașvili, aliat al partidului de guvernământ pro-rus Visul Georgian. Actuala președintă, Salome Zurabișvili, a denunțat alegerile ca fiind ilegitime.
16 decembrie: Cancelarul Germaniei Olaf Scholz pierde un vot de încredere în Parlament, deschizând calea pentru alegeri anticipate pe 23 februarie 2025, o premieră în ultimii 20 de ani.

© Administrația Prezidențială
18-19 decembrie: Are loc Consiliul European de iarnă, unde liderii celor 27 de state membre ale UE au “condamnat ferm” campania hibridă, atacurile și ingerințele Rusiei la adresa democrației europene și a statelor UE. Reunit la Bruxelles, Consiliul European a adoptat, la solicitarea României, o poziție pe tema combaterii interferențelor și activităților hibride ale Rusiei.
23 decembrie: Noul Parlament al României a votat învestirea unui nou guvern pro-european, condus tot de premierul Marcel Ciolacu în fruntea unei coaliții pro-europene PSD – PNL – UDMR. “Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa”, a fost și mesajul cu care președintele Klaus Iohannis a pus capăt ceremoniei de depunere a jurământului, subliniind că prioritățile sunt adoptarea bugetului pentru anul 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale.

© presedinte.md
24 decembrie: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a depus jurământul pentru un nou mandat de președinte, subliniind că “moștenirea noastră este aspirația noastră – Moldova în Uniunea Europeană”.
27 decembrie: Estonia, Finlanda, Uniunea Europeană și NATO acuză Rusia de un nou act de sabotaj după ce cablul EstLink 2 care leagă Estonia și Finlanda a fost rupt probabil de către un petrolier care venea dintr-un port rusesc. Drept urmare, NATO a anunțat o”consolidare a prezenţei militare” la Marea Baltică, iar UE pregătește noi sancțiuni împotriva Moscovei.
27 decembrie: Președintele federal al Germaniei Frank-Walter Steinmeier a dizolvat Parlamentul, marcând ultima etapă procedurală spre scrutinul anticipat din 23 februarie 2025. În discursul care a marcat decizia, Steinmeier a evocat influența externă în alegerile prezidențiale din România pentru a avertiza asupra acestei amenințări la adresa democrației în Europa. Alături de România, care va trebui să repete scrutinul prezidențial în anul 2025, vor mai avea loc alegeri federale anticipate în Germania, cea mai mare economie din UE, alegeri prezidențiale în Polonia, țara care va asigura președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2025, dar și alegeri parlamentare în Republica Moldova, țara care și-a înscris obiectivul strategic de integrare în UE în Constituție în cadrul unui referendum și a unor alegeri prezidențiale în care a trebuit să facă față tentativelor de destabilizare din partea Rusiei.
29 decembrie: S-a stins din viață Jimmy Carter, al 39-lea președinte al SUA. Deși a avut un singur mandat la Casa Albă (1977-1981) și a fost învins categoric de Ronald Reagan la alegerile 1981, Jimmy Carter, democrat din Georgia, a fost cel mai longeviv președinte din istoria SUA, trăind puțin peste un secol și marcând centenarul vieții sale la 1 octombrie 2024. Carter a trăit mai mult după terminarea mandatului său decât oricare alt președinte al SUA. De-a lungul timpului, și-a câștigat reputația de fost președinte mai bun decât a fost președinte. În 2002 a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Pace. Președinția sa de un mandat între 1977-1981 a fost marcată de acordurile de la Camp David din 1978 dintre Israel și Egipt, care au adus o oarecare stabilitate în Orientul Mijlociu, dar și de o economie în recesiune, de prestigiul alterat de criza ostaticilor din Iran, care i-a consumat ultimele 444 de zile de mandat.
SPECIAL
VIDEO “Discreditarea”: Cum depistăm și contracarăm manipularea online (Campanie Google susținută de CaleaEuropeană.ro pentru protejarea integrității la alegerile din UE)
Published
9 months agoon
June 3, 2024
În epoca transformării digitale și a vitezei cu care informația, veridică sau falsă, circulă, manipularea online a devenit o sursă majoră de preocupare. Atunci când un moment electoral precum alegerile europene și locale se apropie, îngrijorările privind riscurile generate de manipularea online capătă și mai multă amploare. O tehnică frecvent utilizată pentru a distorsiona realitatea și a influența opinia publică este discreditarea. Aceasta implică atacarea caracterului sau reputației unei persoane sau a unui grup, adesea fără dovezi concrete, pentru a submina credibilitatea acestora.
Ca parte a efortului de a combate acest fenomen, Google, în parteneriat cu Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, a lansat recent o campanie menită să combată dezinformarea online, iar CaleaEuropeană.ro s-a alăturat acestei inițiative, subliniind importanța educării publicului pentru a recunoaște și a contracara astfel de practici manipulative.
Derulată prin intermediul unei platforme dedicate, disponibilă la www.prebunking.withgoogle.com/ro, campania explică în detaliu cele mai uzuale tehnici de manipulare folosite în comunicarea online, explică modul şi de ce funcţionează, prezintă exemple concrete de mesaje şi situaţii manipulatoare, iar la final oferă oamenilor soluţii de cum să reacţioneze şi cum să respingă o asemenea manipulare.
Combaterea dezinformării prin “prebunking”
Practic, combaterea dezinformării folosește metoda “prebunking”, o tehnică ce presupune crearea de “anticorpi mentali” pentru manipulare și o abordare care precedă metoda de “debunking”. În timp ce “debunking-ul” presupune corectarea unor informații false specifice ce acestea au fost răspândite, prebunking-ul are un efect preventiv, oferind o oportunitate de a combate proactiv dezinformarea înainte ca aceasta să se răspândească.
Cele mai frecvente 3 tehnici de manipulare – scoaterea din context, discreditarea şi găsirea unui ţap ispăşitor – au fost exemplificate în video-uri animate, pentru un impact mai mare la nivelul publicului.
Discreditarea – Prebunking with Google
În materialul de astăzi, CaleaEuropeană.ro vă prezintă primul filmuleț realizat de Google și care vizează discreditarea.
“În prezent, cu toții suntem expuși riscului de manipulare online. Una dintre tacticile folosite pentru a manipula opinia este discreditarea. Poți identifica semnele?”, întreabă Google.
Un exemplu tipic de discreditare ar putea fi un mesaj viral care afirmă: “Nu o să-ți vină să crezi! Am descoperit că veterinarul tău local este nepoliticos și agresiv cu clienții. Crede-mă pe cuvânt”.
Această afirmație atacă direct caracterul unei persoane, fără a oferi dovezi concrete.
Ce este discreditarea, cum funcționează și cum o depistăm?
Discreditarea este o metodă prin care se încearcă să se reducă încrederea într-o persoană sau organizație prin atacuri la persoană sau la acțiunile acestora. Acest tip de manipulare se bazează pe distragerea atenției de la argumentele reale și pe crearea unei imagini negative despre ținta atacului.
Această tehnică se manifestă prin:
- Atacuri la persoană sau grup (caracterul acestora): În loc să se confrunte argumentele unei persoane, atacurile se concentrează pe aspecte personale, insinuând că acestea sunt nepoliticoase, agresive sau necalificate.
- Ignorarea argumentelor: Argumentele și dovezile prezentate de persoana discreditată sunt trecute cu vederea sau respinse fără o analiză obiectivă.
- Subminarea credibilității: Se fac afirmații fără dovezi solide, care au scopul de a distruge reputația țintei.
Pentru a depista și a contracara discreditarea, este important să fim atenți la anumite semne:
- Caracterizări negative: Persoana sau grupul vizat este descris într-un mod extrem de negativ, fără dovezi clare care să susțină aceste afirmații.
- Lipsa dovezilor: Atacurile nu sunt susținute de dovezi concrete și se bazează pe zvonuri sau speculații.
- Ignorarea argumentelor reale: În loc să se abordeze argumentele sau punctele de vedere prezentate, se schimbă subiectul către defectele percepute ale persoanei.
Cum putem opri răspândirea discreditării?
Educația și vigilența sunt cheile pentru a combate dezinformarea online și tehnicile de manipulare. Prin acestea, poate fi realizată o informare corectă și pot fi identificate semnele de manipulare, reușind astfel să fie prevenită răspândirea dezinformării.
Campania de prebunking lansată în România este parte a unui iniţiative ample a Google în Europa, care are ca obiectiv protejarea integrităţii electorale în perspectiva alegerilor din Uniunea Europeană, şi continuă eforturile pe termen lung ale companiei de educaţie în domeniul media.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale

Informații ”otrăvite pe calea undelor radio”. UE demontează dezinformarea Rusiei: Posturile pro-Kremlin transformă acțiunile legitime ale țărilor membre în presupuse agresiuni occidentale

Direcția Generală Anticorupție, prezentă la Viena la reuniunea Comitetului Director al GlobE. Reprezentanți din 15 state au stabilit direcțiile pentru 2025

Ministrul Cseke Attila: Prin lansarea Programului ”Eficiență energetică și energie regenerabilă” sprijinim protejarea mediului

Premierul Marcel Ciolacu amenință cu demiteri în rândul miniștrilor care nu pot ține ritmul cu reformele din PNRR

SUA: Trump semnează un ordin executiv pentru o politică externă „unitară”, cu accent pe prioritizarea agendei „America First”

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: România trebuie să fie parte activă în construirea unei Europe mai competitive. Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu rămâne în urmă

Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ3 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA1 week ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- EDITORIALE3 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- NATO1 week ago
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo
- ROMÂNIA3 days ago
Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”
Pingback: INFOGRAFIC: Țara care va fi în fruntea UE în primele șase luni ale anului. Prima reuniune a Comisiei Europene pe 2016, la Amsterdam | caleaeuropeana.ro
Pingback: LIVE VIDEO 11 ianuarie, 10.00. Reprezentanța CE în România găzduiește lansarea președinției olandeze la UE | caleaeuropeana.ro
Pingback: Mesajul președinției olandeze a Uniunii Europene pentru situația din Polonia: Suntem aprigi susținători ai statului de drept! | caleaeuropeana.ro
Pingback: Ministrul Petre Tobă s-a întâlnit cu ambasadorul Republicii Slovace la București | caleaeuropeana.ro