Analiza „The Jamestown Foundation” – Patruşev la Bucureşti: Rusia îşi resetează relaţiile cu România?

„Resetarea” relaţiilor SUA cu Rusia în primul mandat al Administraţiei Obama a pus în mişcare un curent în Europa”, se arata intr-o analiza a lui Vladimir Socol, publicata pe site-ul „The Jamestown Foundation”. Redam, in continuare, traducerea integrala a acestei analize:

”O serie de guverne europene au adaptat modelul „resetării” Rusia-SUA la situaţiile lor specifice, iniţiind procese similare în plan bilateral cu Rusia. În Europa Occidentală, astfel de iniţiative uneori au ignorat sau încălcat politicile şi solidaritatea Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Ţările din Europa Centrală şi de Est, însă, nu pot face acest lucru decât în dauna lor. Pentru aceste ţări, a strânge rândurile alături de aliaţii lor este singura premisă posibilă pentru relaţii îmbunătăţite cu Rusia.

basescuiputinUn demers „în întâmpinare” de „resetare” a relaţiilor este un slab fundament pentru a aborda Rusia. Guvernul care are o astfel de iniţiativă acceptă implicit responsabilitatea pentru stadiul nesatisfăcător al relaţiilor sale cu Moscova. În virtutea aceleiaşi logici, iniţiatorul va purta principala responsabilitate de a face resetarea să meargă în sensul aşteptat. Mai mult decât atât, ţara care are iniţiativa semnalizează prin însuşi acest fapt că are nevoie de Rusia mai mult decât are Rusia nevoie de ea. Acest lucru subliniază un dezechilibru de interese chiar de la începutul acestui proces, afectând în favoarea Rusiei desfăşurarea sa viitoare.

În Europa Centrală şi de Est mai ales, acest dezechilibru de interese se va adăuga la dezechilibrele de resurse dintre Rusia şi ţara care a iniţiat resetarea. De obicei, un astfel de stat va căuta să obţină furnizări de resurse energetice sau acces pe piaţa din Rusia. De cele mai multe ori, ruşii vor condiţiona răspunsul lor de acordarea posibilităţii de a domina anumite sectoare economice din ţările solicitante. Moscova va folosi acest proces pentru a construi, în aceste ţări, grupuri de interese economice şi politice, investite cu relaţii speciale cu Rusia, care sunt adesea incompatibile cu politicile sau normele occidentale. Acest lucru ridică riscuri mai ales pentru ţările din Europa Centrală şi de Est cu instituţii vulnerabile. Aici, capacitatea de a gestiona această provocare diferă foarte mult de la o ţară la alta, şi chiar de la un partid de guvernământ la altul din acelaşi stat.

Pe 17 iunie, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, a avut o întrevedere cu preşedintele român Traian Băsescu la Bucureşti, fără îndoială la cererea preşedintelui Vladimir Putin (Adevărul, 18 iunie). Este posibil ca această vizită să se dovedească a fi întâlnirea bilaterală cu cel mai mare impact după 22 de ani de relaţii reci, în care contactele româno-ruse la cel mai înalt nivel au fost excepţional de rare, iar relaţiile în general au fost dificile. Vizita lui Patruşev în sine demonstrează gestionarea abilă de către Băsescu a acestei relaţii deloc uşoare.

În primul rând, Băsescu a evitat greşeala de a iniţia o „resetare” în relaţiile româno-ruse. În schimb, a aşteptat răbdător până când Moscova însăşi a făcut prima mişcare, dacă nu de „resetare”, atunci măcar de dezgheţare a relaţiilor.

În al doilea rând, Băsescu s-a angajat în acest exerciţiu ca preşedinte dovedit pro-SUA, reflectând un consens public solid asupra strângerii relaţiilor cu Washingtonul. Acceptând o deschidere rusă, Bucureştiul ţine în mână cartea unui parteneriat bilateral strategic cu Statele Unite, care funcţionează eficient în cazul României.

În al treilea rând, preşedintele a stabilizat cu succes situaţia internă după criza politică din 2012. Partidul Social-Democrat, care domină puterea, a învăţat să coabiteze cu Băsescu. Moscova a încercat să instige înlăturarea lui Băsescu din funcţie în timpul respectivei crize, atacându-l prin acuzaţii de servitute în faţa Occidentului (vezi Vladimir Socor, „Vocea Rusiei face campanie pentru înlăturarea preşedintelui Băsescu al României”, Fundaţia Jamestown – Seria subiecte fierbinţi, 20.08.2012, şi EDM, 10.09.2012).

Vizita lui Patruşev arată că Moscova a ajuns la concluzia că trebuie să întindă o mână către actuala conducere a României. Nu este niciun secret pentru nimeni în România faptul că eficienta conlucrare a lui Băsescu cu serviciile de informaţii a făcut posibilă protejarea ordinii constituţionale în 2012 şi stabilizarea situaţiei interne, menţinând totodată neutralitatea politică a serviciilor.

Pe 18 iunie, la o zi după vizita lui Patruşev, John Brennan, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), s-a întâlnit la Bucureşti cu Băsescu şi cu şefii serviciilor intern şi extern de informaţii. Brenann a făcut o inedită declaraţie publică de apreciere pentru „profesionalismul, competenţa, hotărârea, motivarea, integritatea şi curajul” serviciilor române de informaţii. „Atât SIE, cât şi SRI (serviciul extern şi, respectiv, intern) sunt cu adevărat remarcabile, şi le apreciem” (Evenimentul zilei, 19 iunie).

Consilierul de securitate naţională al lui Băsescu, Iulian Fota, a spus pentru presă că vizitele lui Brennan şi Patruşev nu sunt sub nicio formă echivalente. „Vizita lui Brennan este aceea a unui aliat. Nu punem semnul egalităţii între SUA şi Rusia; să nu-şi imagineze nimeni aşa ceva” (Ziare.ro, 19 iunie).

Patruşev şi Fota au semnat un memorandul de cooperare între Consiliul de Securitate al Rusiei şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din România. Potrivit unui rezumat făcut pentru media româneşti, documentul prevede cooperarea împotriva terorismului, a criminalităţii transfrontaliere şi a diverselor forme de trafic ilicit, spălarea de bani şi criminalitatea cibernetică.

Într-o conferinţă de presă la palatul prezidenţial după vizita lui Patruşev, Băsescu a declarat că nu poate înţelege obiecţiile Rusiei împotriva sistemului antirachetă al SUA, elemente ale căruia sunt în curs de instalare în sud-vestul României. Băsescu a trebuit să explice din nou pentru Patruşev că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei, este intrinsec defensiv şi nu asigură prevederea unor garanţii de tipul celor pe care le doreşte Rusia. „Ceea ce putem face este să arătăm ce este scris în acordul nostru cu SUA”.

Băsescu a adus în discuţia cu Patruşev subiectul conflictului din Transnistria. „Nu am putut să nu discutăm o problemă atât de importantă pentru securitatea României. Republica Moldova trebuie să fie întregită, cu un guvern de la Chişinău care să exercite autoritatea în totalitate asupra întregului teritoriul al ţării”.

Preşedintele şi-a exprimat speranţa că vizita lui Patruşev va fi urmată de contacte politice şi schimburi economice mai active. Băsescu şi-a exprimat disponibilitatea de a efectua o vizită în Rusia „dacă va fi invitat” (Evenimentul zilei, 18 iunie).

O astfel de invitaţie pare puţin probabilă în perioada care a mai rămas din mandatul lui Băsescu, până la încheierea sa la finele lui 2014. Însă ministrul de Externe, Titus Corlăţean, se pare că este invitat în Rusia în cursul acestui an, iar premierul Victor Ponta se aşteaptă să efectueze o vizită în Rusia în 2014. Contacte anterioare la aceste niveluri au avut loc în 2004 şi, respectiv, 2009. Bucureştiul a căutat să aibă schimburi mai frecvente de astfel de vizite. Moscova a refuzat, indicându-şi neplăcerea faţă de politicile externe ale României, însă relevând totodată şi nivelul relativ redus de prioritate al acestei relaţii pentru ambele părţi.

În general relaţiile româno-ruse sunt marcate de indiferenţă din partea Rusiei şi indiferenţă dublată de precauţie şi neîncredere din partea României. Dincolo de experienţa istorică negativă, punctul de vedere al României ia la ora actuală în considerare lecţiile învăţate din presiunile brutale exercitate de Rusia asupra Republicii Moldova, preţurile exorbitante ale monopolistului Gazprom impuse României şi propaganda Moscovei împotriva scutului antirachetă din România – un proiect care, pentru români, înseamnă prezenţă militară americană pe teren şi angajament faţă de securitatea ţării în viitor. Mai mult decât oricare alt stat din regiune, România sprijină proiectele cu partenerii occidentali de diversificare a livrărilor de resurse energetice.

Aceste divergenţe, deşi nu sunt dramatice, nu au până în prezent nimic pozitiv în contrapondere în relaţiile ruso-române. Investiţiile industriale ruseşti din România sunt relativ modeste, iar balanţa comercială bilaterală este puternic înclinată în favoarea Rusiei datorită gazelor naturale. În plus, Rusia şi România nu au prea multe a-şi oferi una celeilalte. Cele două state înţeleg, în general, acest lucru şi prin urmare nu sunt mânate de un sentiment de nevoie urgentă în extinderea relaţiilor lor bilaterale. Până acum, poate că „puterea soft” rusească finanţată cu petrodolari se extinde asupra altor state, însă nu şi asupra României într-un grad semnificativ.

Pentru moment, se pare că Moscova învaţă să coabiteze cu opţiunile strategice pro-occidentale ale Bucureştiului în politica externă şi cea de securitate. Băsescu a ajutat la instituţionalizarea fermă a acestor politici din anul 2005, când a devenit preşedinte. În cazul României, Moscova este cea care se pare că iniţiază o „resetare” a relaţiilor, sperând probabil să schimbe în timp fundamentul lor”.

Sursa: „The Jamestown Foundation”.

Autor: Vladimir Socor

Share daca ti-a placut articolul:

One Response to Analiza „The Jamestown Foundation” – Patruşev la Bucureşti: Rusia îşi resetează relaţiile cu România?

  1. marian 27/01/2014 at 20:09

    …se aduna toate curvele la un loc….
    Le urez distractie placuta!!!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *