Analiză | Trei viziuni, o singură direcție. Viitorul Uniunii Europene, trasat de Juncker, Merkel și Macron

Centrul European de Strategie Politică (EPSC), think-tankul Comisiei Europene, a publicat marți o analiză comparativă a viziunilor prezentate de președintele CE Jean-Claude Juncker, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron asupra agendei politice europene. Tot marți, liderii Franței și Germaniei și președintele executivului european au avut o întrevedere în vederea pregătirii Consiliului European ce se va desfășura săptămâna viitoare la Bruxelles. În urma discuțiilor privind viitorul Uniunii Europene, un subiect tot mai discutat în contextul ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar, a fost conturată o viziune mai clară asupra modului în care ar trebuie să arate o Uniune reformată. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel, a cărei poziție politică este slăbită urmare a divergențelor din cadrul coaliției de guvernare, au anunțat că deschid „un nou capitol” pentru aprofundarea integrării în cadrul Uniunii Europene.

Să reparăm acoperişul Europei atunci când soarele străluceşte” sau ”să reconstruim” Europa? 

În timp ce președintele Jean-Claude Juncker a transmis că „timpul potrivit pentru a repara acoperişul Europei este atunci când soarele străluceşte pe cer”, Emmanuel Macron a prezentat propria sa viziune asupra modului de reconstrucție a casei europene. Cancelarul Merkel pare să fi ales calea unui compromis. Însă deși există diferențe, ele se referă mai degrabă la mijloacele de atingere a obiectivului, decât la obiectivul propriu-zis. Toți cei trei lideri manifestă un angajament comun pentru abordarea domeniilor de importanță critică pentru viitorul Europei, transmite EPSC.

Comerț – „Europa este deschisă pentru afaceri” 

„Îmi doresc doresc să ne consolidăm agenda comercială europeană (…) Da Europa este deschisă pentru afaceri”, transmite Juncker pe această temă. Președintele executivului european solicită mai multă transparență (publicarea tuturor mandatelor de negociere), reciprocitate și apărarea intereselor strategice ale Uniunii Europene. La rândul său, Macron pledează pentru apărarea intereselor strategice și , în plus, solicită înființarea unui procuror comercial european. Merkel cere o Organiație Mondială a Comerțului puternică și acorduri comerciale bilaterale echitabile. 

Climă, energie și dezvoltare sustenabilă – un punct comun de convergență

În acest domeniu, există o convergență completă a obiectivelor celor trei lideri. Suplimentar, președintele Macron  propune o reformă a Politicii Agricole Comune, cu un accent mai puternic pe siguranța alimentară și ecologizare, iar cancelarul Merkel subliniază că durabilitatea nu poate fi realizată împotriva unor mari părți ale societății, subliniind necesitatea unor măsuri de sprijin active pentru cei afectați negativ de tranziția Europei către emisii reduse de carbon.

Securitate și justiție – Consolidarea Europol vs crearea unei noi instituții 

Cei trei lideri recunosc importanța consolidării cooperării UE în domeniul schimbului de informații și securitate. Președintele Juncker dorește să facă acest lucru prin consolidarea unei agenții existente, Europol, în timp ce președintele Macron solicită crearea unei noi instituții și extinderea competențelor procurorului european în combaterea terorismului și a crimei organizate. Cancelarul Merkel subliniază necesitatea unei abordări strategice comune globale care să cuprindă analiza și acțiunile de securitate. 

Extinderea Uniunii Europene. Criteriile-cheie: Respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției

Statele din Balcanii de Vest „au o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, pentru aderarea la UE sunt necesare unele reforme, cum ar fi statul de drept. O eventuală extindere a UE în regiune trebuie să se bazeze pe reguli. Condițiile trebuie îndeplinite”, este de părere cancelarul german, care s-a ferit să ofere un termen realist de aderare. Comisia Europeană a avansat data de 2025 ca o dată-țintă potențială. Liderul francez susține că „este clar că Uniunea Europeană va trebui să se deschidă către Balcani, odată ce respectă pe deplin acquis-ul comunitar și cerințele democratice”.

Reforma sistemului Dublin, consolidarea frontierelor externe ale Europei și crearea unor căi legale de migrație în UE

Toți cei trei lideri doresc o reformă a sistemului Dublin, consolidarea frontierelor externe ale Europei și crearea unor căi legale de migrație în UE

În ceea ce privește Africa, există o suprapunere semnificativă: toți insistă asupra investițiilor mai mari în Africa, cu unele nuanțe: Juncker invită statele membre să manifeste solidaritate acum prin alinierea fondurilor pentru Fondul fiduciar UE-Africa; Președintele Macron sugerează o nouă sursă de venit (taxa pe tranzacțiile financiare); Cancelarul Merkel solicită un plan Marshall (adică bazat pe credite pentru investiții).

Înființarea unui birou european pentru azil a fost deja propusă de Comisia Europeană în pachetul său privind migrația din iunie 2016. Interoperabilitatea bazelor de date relevante în materie de securitate este, de asemenea, în curs de desfășurare ca parte a Agendei europene privind securitatea.

Comisia Europeană susține aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen

„Trebuie să deschidem imediat spațiul Schengen de liberă circulație pentru Bulgaria și România. De asemenea, ar trebui să permitem Croației să devină membru cu drepturi depline, odată ce îndeplinește toate criteriile”, a transmis preșdintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Atât președintele Macron, cât și cancelarul Merkel, propun crearea unei forțe europene de poliție de frontieră. În funcție de faptul dacă aceasta se referă la consolidarea actualei granițe europene și a pazei de coastă sau dacă intenția este de a dezvolta o poliție europeană de frontieră deplină cu personal european, aceasta din urmă ar putea necesita o modificare a tratatelor europene.

Apărarea europeană 

Cancelarul Merkel sprijină ideea unei forțe europene de intervenție în cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) și a acțiunilor finanțate de Fondul de Apărare. În plus, dorește să creeze un Consiliu european de securitate care să permită Europei să acționeze mai rapid împreună.

Propunerile președintelui Macron implică dezvoltarea unei forțe comune, susținută de un buget comun în domeniul apărării. Într-o notă similară, Comisia Europeană și Consiliul European au subliniat necesitatea de a lua măsuri pentru a asigura detașabilitatea grupurilor de luptă ale UE (aceste forțe multinaționale de reacție rapidă din UE funcționează încă din ianuarie 2007, dar nu au fost niciodată dislocate) – articolul 42 alineatul (2) din TUE permite crearea unei forțe comune de intervenție – înțeleasă ca o „apărare comună” – prin unanimitatea Consiliului European. Cu toate acestea, articolul 41 alineatul (2) din TUE exclude în prezent cheltuielile generate de operațiunile care au implicații militare sau de apărare achitate din bugetul UE. Dacă acest buget comun de apărare va face parte din bugetul UE, ar fi necesară schimbarea tratatului.

Propunerile președintelui Macron pentru a permite găzduirea soldaților în statele membre ar putea fi realizate printr-o decizie comună privind politica de securitate și apărare.

În ceea ce privește forța de protecție civilă, UE are deja un mecanism european de protecție civilă care încurajează cooperarea între autoritățile naționale de protecție civilă din Europa.

Moneda euro, „menită să fie moneda unică a întregii Uniuni Europene”

„Dacă vrem ca euro să se unească mai degrabă decât să ne  dividă continentul, atunci ar trebui să fie mai mult decât moneda unui anumit grup de țări. Euro este menită să fie moneda unică a întregii Uniuni Europene”, susține Juncker, care propune facilitarea accesului în zona euro tuturor statele membre, prin intermediul unui instrument de aderare la euro, oferind asistență tehnică și chiar financiară. 

„Moneda euro este moneda unică a Uniunii Europene în ansamblu. Este necesar să facem zona euro mai eficientă și mai atractivă. Este o chestiune de unitate”, este de părere Macron, susținând astfel ideea propusă de Juncker, la care sea daugă crearea unui buget separat pentru zona euro. Totodată, președinții Juncker și Macron vorbesc despre un ministru al Economiei și Finanțelor, pe care cancelarul Merkel nu îl menționează.

În timp ce Macron nu face nicio referire la Fondul Monetar European sau la realizarea Uniunii bancare, cancelarul Merkel subliniază importanța lor. Cancelarul Merkel preferă, de asemenea, un Fond Monetar European pe bază interguvernamentală, cu responsabilitate față de parlamentele naționale, nu în fața Parlamentului European, în vreme ce propunerea Comisiei Europene este integrarea acestei noi instituții în cadrul UE.

O Uniune Europeană mai democratică

Cei trei lideri sprijină democratizarea alegerilor europene prin continuarea procesului Spitzenkandidaten. Cu toate acestea, Merkel subliniază faptul că familia politică a persoanei desemnate de un stat membru ar trebui să reflecte, de regulă, familia politică aflată la guvrenare în acel stat membru.

Cu toții menționează listele transnaționale pentru alegerile pentru Parlamentul European, președintele Juncker fiind mai precaut în declarații, exprimând doar „simpatie” și recunoscând că unii eurodeputați nu sunt de acord cu această idee. Cu toate acestea, președintele Macron solicită în mod explicit ca astfel de liste să fie prezentate chiar începând cu alegerile din 2019.

Atât președintele Macron, cât și cancelarul Merkel sunt în favoarea unui colegiu mai mic de comisari – așa cum se prevede deja în Tratatul de la Lisabona, însă obiectivul propus de președintele Macron de 15 membri ar necesita o modificare a articolului 17 din TUE.

 

Documentul integral realizat de EPSC poate fi consultat aici

 

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.