ANALIZĂ UE către bănci: Eu v-am salvat, eu vă falimentez!

Problemele cu care se confruntă băncile vor declanşa o nouă criză a creditării, sunt de părere cei de la Adevarul.ro.

Ieri a fost prezentat marele plan pentru consolidarea sistemului bancar european şi evitarea unor falimente-domino. Cel puţin asta susţin oficialii europeni. În paralel, aceiaşi politicieni au anunţat că vor forţa băncile să accepte pierderi de 50% pentru împrumuturile pe care le-au acordat Greciei, decizie ce ar putea arunca în colaps instituţii de credit din întreaga UE.

Mult-aşteptatul plan de salvare a zonei euro a venit ieri pe bucăţele, scrie adevarul.ro.

Dimineaţa, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunţat înăsprirea cerinţelor de capital pentru bănci (chipurile, pentru a le ajuta să facă faţă unei noi crize).

După-amiaza, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a prezentat în faţa Parlamentului European planul pentru recapitalizarea băncilor. Strategia anunţată de Barroso este bazată, în mare parte, pe „majorarea temporară a cerinţelor de capital“. Chiar dacă nu au fost prezentate cifre şi procente, toată lumea ştia că preşedintele CE vorbea de fapt despre regulile anunţate în acea dimineaţă de EBA. Singurul nor de pe cerul de la Bruxelles – refuzul parlamentului slovac de a aproba suplimentarea fondului de urgenţă al UE – s-a risipit până seara. Totul părea bine, investitorii optimişti, bursele creşteau, euro se aprecia.

Toate acestea până ce, în aceeaşi seară, au apărut primele informaţii privind forţarea băncilor comerciale (cele pentru a căror salvare tocmai ce fusese prezentat un plan cu doar câteva ore înainte) să suporte pierderi semnificativ mai mari pentru împrumuturile pe care le-au acordat Greciei. Practic, dacă până acum se vorbea de pierderi de 21% din valoarea împrumuturilor, acum aceasta a crescut la 50% – o lovitură mult mai puternică decât ar fi nevoie pentru destabilizarea fragilului sector bancar.

În dimineaţa aceasta, tot optimismul generat ieri de plan a fost înlocuit cu prognoze dintre cele mai sumbre: băncile vor stopa creditarea către populaţie şi companii decât să se apuce să strângă capital.

Reacţiile negative la adresa planului Comisiei nu au fost limitate la nivelul sectorului prvat. Astăzi, Banca Centrală Europeană (care, în mod bizar, nu a fost implicată deloc în strategia prezentată ieri de Barroso) a emis cel mai puternic avertisment din istoria instituţiei privind pericolul implicării forţate a băncilor în planurile pentru salvarea de urgenţă a statelor. BCE este îngrijorată de pierderile pe care băncile vor fi obligate de către politicieni (în frunte cu cei nemţi) să le suporte. Astfel de mişcări „ar putea pune în pericol stabilitatea financiară a zonei euro ca întreg“ şi ar putea declanşa nevoia de recapitalizare „la scară largă“.

„Se pare că noul capital va fi băgat în sistem, indiferent dacă o anumită bancă are sau nu nevoie de capital adiţional“, a spus Rainer Skierka, analist financiar la Sarasin. O astfel de mişcare va însemna că guvernele vor prelua participaţii în cadrul băncilor recapitalizate, iar asta va duce la „diluarea masivă a pachetelor de acţiuni“, a arătat analistul.

Pieţele probabil că vor reacţiona negativ şi vor ajunge la concluzia că s-a pierdut încă o oportunitate de a rezolva problema. Nu credem că un plan general de recapitalizare a băncilor este o idee bună. Unele bănci, precum cele elene, au nevoie de consolidare, în timp ce altele sunt suficient de solide pentru a face faţă oricăror altor pierderi“, arată acesta într-o notă obţinută de CNBC. „Chiar dacă, în trecut, autorităţile de reglementare au ercapitalizat băncile pentru a le pregăti în faţa unei recesiuni, nicio injecţie de capital, indiferent cât de ridicată, nu poate pregăti sectorul bancar pentru un faliment suveran“, continuă acesta.

Directorul general al grupului bancar Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a declarat astăzi că obligarea creditorilor privaţi să accepte pierderi mai mari la sumele pe care le-au împrumutat Greciei ar putea cauza izbucnirea unei noi crize de creditare. Situaţia este cu atât mai gravă în contextul noilor cerinţe de capital anunţate ieri de Autoritatea Bancară Europeană, care vor forţa instituţiile să facă rost de până la 275 miliarde de euro pentru a se recapitaliza.

„Rămâne întrebarea dacă băncile vor fi capabile să ofere finanţare, în contextul în care potenţialele pierderi cauzate de datoriile din zona euro şi noile cerinţe de capital le forţează practic să devină restrictive“, a spus Ackermann. Înainte de a lua în considerare măsuri pentru stabilizarea zonei euro, politicienii şi autorităţile de reglementare ar trebui să ia în calcul impactul cumulat al propunerilor precum recapitalizarea forţată, taxa pe tranzacţii financiare şi majorarea pierderilor suportate de bănci pentru obligaţiunile guvernamentale pe care le deţin, a continuat acesta (Deutsche Bank nu se numără printre băncile care au nevoie de recapitalizare).

„Trebuie să găsim echilibrul între înăsprirea reglementărilor din sectorul financiar şi impactul pe care această decizie îl va avea asupra economiei ca întreg“, a mai spus bancherul.

În plus, Ackermann nu crede că planul de recapitalizare va soluţiona criza din zona euro.Nu rezervele de capital sunt problema, ci faptul că obligaţiunile suverane şi-au pierdut statutul de active cu risc zero. Cheia este în mâinile guvernelor, care trebuie să recâştige încrederea faţă de soliditatea finanţelor naţionale“.

Mai multe grupuri bancare europene mari au declarat că mai degrabă sunt dispuse să vândă active şi să-şi restrângă operaţiunile decât să se îmbarce în anevoiosul şi mai ales scumpul proces de recapitalizare impus ieri de UE.

Companiile europene îşi obţin aproximativ 80% din finanţare prin împrumuturi bancare, în timp ce finanţarea companiilor americane depinde de bănci numai în proporţie de 30%.

Cu toate că Barroso nu a precizat clar noile criterii, mai mulţi oficiali au declarat că acestea au fost transmise indirect prin intermediul noilor cerinţe impuse de Autoritatea Bancară Europeană în aceeaşi zi.

Prin restrângerea operaţiunilor, multe bănci cred că vor reuşi să atingă ţintele fără a fi nevoite să vină cu bani de acasă. În ultimele săptămâni, atât BNP Paribas cât şi Société Générale au semnalat că vor să vândă active riscante în valoare de 150 de miliarde de euro. Banca italiană Unicredit şi cea germană Commerzbank se vor afla în situaţii similare, au declarat bancherii.

Există însă şi multe voci care aprobă planul UE pentru recapitalizarea băncilor, chiar dacă rezultatul va fi sugrumarea creditării.

Articolul integral de pe adevarul.ro poate fi accesat aici.

Sursa foto: telegraph.co.uk


Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

1 × 5 =