Andreea Paul: Cum poate deveni Transilvania model de comportament european pentru România?

Prim-Vicepreședintele PDL, Andreea PAUL, consideră că  investiţiile din Regiunea de Nord-Vest pot fi o sursă de inspirație pentru România.

andreea paulRedăm declarația de presă semnată de Andreea Paul privitoare la  investiţiile din Regiunea de Nord-Vest:

<< 1. Ce investiții ar fi prioritare pentru Regiunea de Nord-Vest ?
Investițiile în regiunea de Nord-Vest trebuie să aibă patru direcții esențiale: infrastructură, turism, dezvoltarea de centre de afaceri și educație. Ca deputat, un punct de pornire pentru Țara Oașului este lansarea în august anul acesta a albumului turistic și a site-ului Țării Oașului.

Pentru a ajunge să investești sau să admiri natura sau oamenii îți trebuie infrastructură modernă. Este necesară conectarea infrastructurii Transilvaniei la cea națională și europeană. Este inadmisibil să ajungi mai repede din Transilvania în celalalt capăt al Europei decât în București sau în Constanța. De aceea, investițiile prioritare în infrastructură sunt:
• Finalizarea Autostrăzii Transilvania. De la rezilierea contractului cu Bechtel, cei 64 de kilometri de la Suplacu de Barcău la Borș au rămas fără constructor. Finalizarea lucrărilor este esențială cu atât mai mult cu cât Drumul Național 1 este una dintre arterele de circulație cu cel mai intens trafic. La momentul actual, mai sunt contractate lucrări numai pe tronsonul de 8,7 kilometri al Autostrăzii Transilvania, 3A1 Gilău – Nădășel, dar CNADNR a anunțat amânarea proiectului pentru anul 2014.
• Reabilitarea DN19 între Livada-Sighetul Marmației, a DN18 între Baia Mare și Sighetul Marmației și reînceperea lucrărilor de reabilitare a DJ109L, cunoscut și ca „Autostrada Țării Oașului” intră în categoria proiectelor de investiții urgente.
• Acestora le adaug mulțimea de drumuri județene impracticabile, nereabilitate de ani de zile, care împiedică buna desfășurare a activităților economice.

Turismul înseamnă natură, tradiții și oameni. Investițiile sunt necesare pentru:
• Promovarea eco-turismului și includerea gospodăriilor tradiționale în circuitul turistic al regiunii, după proiectul similar din judeţul Sălaj.
• Realizarea circuitului turistic al bisericilor din lemn din județul Maramureș.
• Dezvoltarea turismului balnear. Județul Satu-Mare a fost odată un important obiectiv balnear. Astăzi, Centrul turistic Tășnad are nevoie de investiții; fostele centre balneare din Satu Mare sunt în paragină. În județul Maramureș, turismul balnear la Ocna Șugatag așteaptă să fie promovat.
• De continuarea investițiilor au nevoie și proiectele de dezvoltare a stațiunilor turistice montane precum Borșa, Băișoara, Stâna de Vale, Colibița.
• Finalizarea pârtiei de schi de la Luna Şes.

Centrele de afaceri înseamnă atragerea investitorilor străini prin forță de muncă bine calificată, centre urbane – centre ale industriilor creative și poli de telecomunicații.
• Dezvoltarea de parcuri industriale și funcționarea la capacitate maximă a celor deja existente este esențială. Asociația Cluj IT Cluster a lansat proiectul de dezvoltare urbană Cluj Innovation City dedicat dezvoltării proiectelor și tehnologiilor în domeniul IT. În 20 de ani, Clujul va fi un pol important al IT-ului mondial şi va avea 20.000 de locuri de muncă noi. Proiecte de aceste gen trebuie multiplicate. De pildă, municipiul Baia Mare nu are în prezent un parc industrial. Parcul industrial din Satu Mare sau cel din Jibou sunt mai mult goale.
• Realizarea centrelor de colectare a legumelor și fructelor pentru agricultorii din fiecare județ.

Toate problemele noastre au o rădăcină comună a răului: sistemul bolnav al educației, rămas mult în urmă, care produce oameni care nu se pricep la nimic și în care se bagatelizează educarea valorilor umane. Partea cea mai nocivă în sistemul educațional românesc este agresiunea de proporții la adresa copilului și a adolescentului. Vorba profesorului Solomon Marcus: „se comit crime la adresa drepturilor copilului și ale adolescentului în învățământul românesc”. Asistăm la fenomene grave de semi-analfabetism în spațiul public, preluate și promovate de mass-media. Violența verbală și fizică manifestată în școală, pe stradă, în presă și la televiziuni, de prea multe ori chiar și în familie, răfuielile politice lipsite de conținut, toate manifestă o miopie gravă față de cancerul societății românești: educația. Dacă nu rezolvăm problema educației, vom rămâne mereu în sărăcie, iar scrutinele electorale vor duce la votul în necunoștință de cauză. Insulele de performanță, de bună-voință și de bună-credință în învățământ nu salvează nici măcar aparențele.
De aceea, este necesară:
• Reabilitarea centrelor de învățământ. În județul Bihor au fost începute 107 lucrări de construcţie, reparaţii capitale şi reabilitare ale unor şcoli din judeţ în anii 2007 – 2008. Dintre acestea, 30 de proiecte au fost finalizate, dar lucrările nu au putut fi decontate. Alte 77 de proiecte sunt în curs de finalizare, însă sunt oprite momentan din cauza lipsei de finanţare.
• Achiziția de imobile pentru desfășurarea în condiții normale a activității didactice. Biblioteca Județeană din Satu Mare și 11 școli își desfășoară activitatea în imobile pentru care plătesc chirie. Astfel de situații anormale nu mai sunt permise. Biblioteca Județeană achită o chirie anuală de 138.000 euro, fără TVA. Chiria celor 11 școli se ridică la peste 354.000 euro anual.
În activitatea parlamentară pe care am desfășurat-o până în prezent, 11 întrebări și interpelări au vizat direct zona pe care o reprezint. Amintesc aici principalele teme: reabilitarea drumurilor, atenționarea în privința erorilor care mi-au fost semnalate la Registrul Agricol din Negrești Oaș și la Primăria Păulești, promovarea culturii Țării Oașului, lipsa unei spălătorii moderne în spitalul din Negrești Oaș, reducerea mortalității infantile, rezolvarea problemei Bibliotecii Județene, rezolvarea situației celor 11 unități de învățământ din Satu Mare pentru care Consiliul Județean plătește chirie, insuficienta valorificare a stațiunii turistice Tășnad.
Am depus 84 de amendamente la Legea Bugetului pentru anul 2014. Dintre acestea, 52 vizează județul Satu Mare.

2. Ce-i unește și ce-i desparte pe locuitorii din Regiunea de Nord-Vest?
Ce-i unește? Hărnicia; este cuvântul de ordine în Transilvania și în Regiunea de Nord-Vest. Rar mai găsești așa oameni harnici și cu poftă de muncă.
Ce-i desparte? Strategiile locale de dezvoltare fragmentate. Nu se întâlnesc drumurile europene, care se opresc în granița țării, cu drumurile naționale; nici drumurile județene între ele nu se intersectează de prea multe ori.
Și încă ceva: ceea ce îi unește și îi și desparte este administrația locală fără ținte precise. Ar trebui luat modelul Clujului pentru Regiunea Nord-Vest și a municipiului Alba pentru Regiunea Centru. Cum este să ai atâta putere în rândul Consiliilor Județene, toți din aceeași formațiune politică a USL, încât s-o folosești ca să nu faci nimic esențial? Să trăiești într-un miracol uman, istoric și natural și tu, USL, periodic, să te înstrăinezi de el?

3. Ce merită Transilvania ?
Transilvania merită o strategie de dezvoltare regională integrată și cu viziune pe 20-30 de ani. Transilvania merită să fie modelul de comportament european pentru România. Se poate porni de la redarea circuitului turistic a cetăților refăcute din Sibiu, Brașov, Sighișoara. Turismul a stimulat spiritul întreprinzător al localnicilor. Iar în acest „joc” economic au intrat și investitorii străini. Libertatea capitalului dă măsura spiritului Transilvaniei. Asta înseamnă business și cultură: clasa de mijloc pe care societatea românească o tot caută și n-o găsește.>>

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *