Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas au prezentat miercuri, la Bruxelles, o carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe” care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

“Era beneficiilor păcii a apus de mult. Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat nu mai poate fi considerată de la sine înțeleasă. Europa este pregătită să facă un pas înainte. Trebuie să investim în apărare, să ne consolidăm capacitățile și să adoptăm o abordare proactivă a securității. Luăm măsuri decisive, prezentând o foaie de parcurs pentru „Readiness 2030”, cu cheltuieli sporite pentru apărare, investiții importante în capacitățile industriale europene de apărare. Trebuie să cumpărăm mai mult european. Pentru că asta înseamnă consolidarea bazei tehnologice și industriale europene de apărare. Aceasta înseamnă stimularea inovării. Și asta înseamnă crearea unei piețe la nivelul UE pentru echipamentele de apărare”, a declarat von der Leyen, citată într-un comunicat al Comisiei Europene, la o zi după ce șefa executivului european a prefațat strategia “Readiness 2030” într-un discurs rostit la Academia Regală Militară a Danemarcei.

Potrivit sursei citate, În timp ce Planul ReArm Europe/Readiness 2030 consolidează capacitățile paneuropene de apărare cu noi mijloace financiare, Cartea albă definește o nouă abordare a apărării și identifică nevoile de investiții. Scopul acestor măsuri este de a răspunde urgenței pe termen scurt de a sprijini Ucraina, dar și de a răspunde nevoii presante pe termen lung de a consolida securitatea și apărarea Europei.

Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030 (Pregătirea pentru 2030)

După cum a anunțat președinta von der Leyen în orientările politice ale noii Comisii, ultimii ani au scos în evidență subinvestițiile cronice și lipsa de eficiență a cheltuielilor în capacitățile militare ale Europei.

Pentru a încadra noua abordare și pentru a identifica nevoile de investiții ale Europei, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o carte albă pentru apărarea europeană – Pregătirea pentru 2030.

Cartea albă prezintă soluții pentru a acoperi lacunele critice în materie de capacități și pentru a construi o bază industrială de apărare puternică. Ea propune modalități prin care statele membre să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

Comisia subliniază că acest lucru este esențial pentru securitatea Europei, UE și statele membre trebuind să investească în securitatea și apărarea continentului, continuând în același timp să sprijine Ucraina pentru a se apăra de agresiunea Rusiei. Pentru a aborda în mod eficient aceste provocări, Cartea albă prezintă o serie de linii de acțiune cheie:

– Eliminarea lacunelor în materie de capacități, cu accent pe capacitățile critice identificate de statele membre.

– Sprijinirea industriei europene de apărare prin cererea agregată și creșterea achizițiilor în colaborare.

– Sprijinirea Ucrainei prin creșterea asistenței militare și integrarea mai profundă a industriilor de apărare europeană și ucraineană.

– Aprofundarea pieței de apărare la nivelul UE, inclusiv prin simplificarea reglementărilor.

– Accelerarea transformării apărării prin inovații perturbatoare, cum ar fi inteligența artificială și tehnologia cuantică.

– Sporirea pregătirii europene pentru cele mai nefavorabile scenarii, prin îmbunătățirea mobilității militare, stocarea și consolidarea frontierelor externe, în special a frontierei terestre cu Rusia și Belarus.

– Consolidarea parteneriatului cu țările din întreaga lume care împărtășesc aceleași idei.

Planul ReArm Europe/Readiness 2030

După cum a anunțat președintele von der Leyen, Planul ReArm Europe/Readiness 2030 permite cheltuieli de peste 800 de miliarde de euro, structurat în jurul următorilor piloni:

1. Eliberarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național

Comisia Europeană a invitat statele membre să activeze clauza națională de derogare din Pactul de stabilitate și creștere, care le va oferi spațiu bugetar suplimentar pentru a-și crește cheltuielile de apărare, în conformitate cu normele fiscale ale UE.

Pentru a garanta sustenabilitatea fiscală, abaterea va fi limitată la:

• Creșterea doar a cheltuielilor pentru apărare, luând ca punct de plecare categoria statistică „apărare” din clasificarea funcțiilor guvernamentale (COFOG);
• Până la un maxim de 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei de salvgardare națională;
• Pentru o perioadă de patru ani.

2. Un nou instrument dedicat acțiunilor de securitate pentru Europa – SAFE

Având în vedere circumstanțele excepționale actuale, Comisia Europeană va mobiliza până la 150 de miliarde de euro pe piețele de capital, bazându-se pe abordarea sa bine stabilită de finanțare unificată pentru a ajuta statele membre ale UE să crească rapid și substanțial investițiile în capacitățile de apărare ale Europei. Aceste fonduri vor fi vărsate statelor membre interesate la cerere, pe baza planurilor naționale.

Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, la prețuri competitive și structurate atractiv, care vor fi rambursate de statele membre beneficiare. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE. SAFE va permite statelor membre să își majoreze imediat și masiv investițiile în domeniul apărării prin achiziții comune de la industria europeană de apărare, concentrându-se pe capacitățile prioritare. Acest lucru va contribui la asigurarea interoperabilității, a previzibilității și la reducerea costurilor pentru o bază industrială de apărare europeană puternică. Ucraina și țările AELS/SEE se vor putea alătura achizițiilor comune și va fi posibil să cumpere de la industriile lor.

SAFE va permite, de asemenea, țărilor în curs de aderare, țărilor candidate, potențialilor candidați și țărilor care au semnat un parteneriat de securitate și apărare cu UE să participe la achiziții comune și să contribuie la cererea agregată. De asemenea, acestea pot negocia acorduri specifice, reciproc avantajoase, privind participarea industriilor lor respective la astfel de achiziții.

3. Valorificarea Grupului BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ReArm Europe/Readiness 2030 se bazează, de asemenea, pe Grupul Băncii Europene de Investiții pentru a extinde domeniul de aplicare al împrumuturilor sale pentru proiecte de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare. Pe lângă deblocarea unei finanțări substanțiale, acest lucru va trimite un semnal pozitiv piețelor.

În cele din urmă, investițiile publice nu vor fi suficiente pentru a acoperi nevoile de investiții ale industriei de apărare, de la întreprinderile nou-înființate până la marile întreprinderi consacrate. Pentru aceasta, Strategia Uniunii Economiilor și Investițiilor, adoptată tot miercuri de Comisie, va facilita mobilizarea economiilor private pe piețe de capital mai eficiente și va canaliza investițiile în sectoare critice ale economiei, cum ar fi apărarea, pentru cei care doresc să investească în acestea.

Carta Albă a Apărării va reprezenta o bază de discuție la summitul Consiliului European din 20-21 martie, axat pe competitivitate economică, o uniune a investițiilor și economiilor, apărare, sprijinul pentru Ucraina și o primă discuție privind viitorul buget pe termen lung 2028-2034.

Precedentul summit al Consiliului European organizat de o manieră extraordinară pe data de 6 martie a aprobat planul “ReArm Europe” propus în ajunul respectivei reuniuni de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o veritabilă operațiune politică și decizională pentru a echipa Uniunea Europeană cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în următorii ani.

Președinta Curții Penale Internaționale (CPI) a avertizat miercuri că instanța „are nevoie de sprijinul Uniunii Europene pentru a supraviețui în următorii ani”, după ce administrația președintelui american Donald Trump i-a impus sancțiuni. Ea a subliniat că aceste măsuri afectează deja activitatea CPI și creează o stare de „imprevizibilitate” în rândul personalului, informează EFE, potrivit Agerpres.

Într-o intervenție în fața Comisiei pentru Drepturile Omului a Parlamentului European, Tomoko Akane a subliniat că CPI „are nevoie ca UE să modifice statutul de blocare pentru a contracara efectele sancțiunilor americane” deoarece, potrivit ordinului executiv semnat de președintele american Donald Trump în luna februarie, oricine cooperează cu persoanele de pe lista sa ar putea fi sancționat, inclusiv ONG-uri.

Procurorul Karim Khan este primul și singurul care a fost sancționat deocamdată. Americanii, inclusiv cei care lucrează pentru filiale europene ale unor bănci, companii de asigurări și sisteme informatice americane, sunt obligați să nu coopereze cu persoanele sancționate, în caz contrar riscând să se confrunte cu urmăriri penale.

„Este vorba de o încălcare gravă a suveranității europene: o țară străină le spune cetățenilor și companiilor sale ce legi li se aplică și cum să se comporte”, a adăugat Tomoko Akane.

„Statutul de blocare” al UE, stabilit în 1996, este un regulament care urmărește să protejeze companiile și cetățenii europeni de sancțiuni extrateritoriale din partea altor țări, asigurându-se că aceștia pot să își desfășoare activitatea fără a fi afectați de legile pe care UE le consideră contrare dreptului internațional.

Citiți și Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

CPI solicită ca acest statut să fie adaptat pentru a-i proteja pe oficiali și colaboratori de sancțiunile americane (emise ca urmare a anchetării de către CPI a crimelor comise de Israel în Palestina), permițându-le astfel să își continue activitatea.

De asemenea, Akane a cerut Comisiei Europene să „acționeze acum” pentru a „păstra” instanța cu sediul la Haga.

„Neutilizarea statutului de blocare înseamnă că UE abandonează Curtea și principiile dezvoltate după cele două războaie mondiale. Speranța victimelor nu trebuie abandonată”, a îndemnat ea, argumentând că CPI nu acționează din motive politice și nici nu își depășește prerogativele.

Ordinul executiv al președintelui Trump poate fi aplicat unor potențiale alte funcții, ceea ce va îngreuna și alte activități, precum plata salariilor de către Curte, transferul de bani către birourile sale de pe teren sau deplasările pentru a efectua investigații.

„Nu vom ceda niciodată, iar Curtea a luat măsuri pentru a se pregăti împotriva sancțiunilor și pentru a limita, pe cât posibil, efectele sancțiunilor asupra activităților sale. Dar este clar că Curtea nu va putea supraviețui singură”, a subliniat președinta CPI.

CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.

Eurodeputatul Dan Motreanu a obținut sprijinul majorității din Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European pentru o serie de amendamente esențiale privind Politica de Coeziune în noul buget UE pentru perioada 2028-2034.

Conform europarlamentarului, ”aceste modificări vin în sprijinul României, care beneficiază de 31,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027”.

Citiți și: Eurodeputatul Dan Motreanu se opune utilizării fondurilor Politicii de Coeziune pentru cheltuielile de apărare ale UE

Principalele propuneri adoptate:

•  Menținerea unui buget consistent pentru dezvoltare regional pentru a susține economia locală, să sprijine IMM-urile și să creeze locuri de muncă. ”Fondurile de coeziune trebuie să fie cel puțin la nivelul actualului cadru financiar multianual (392 miliarde de euro)”,  subliniază Dan Motreanu.
• Finanțare echitabilă pentru județele României. Am propus alocarea fondurilor la nivel județean, astfel încât județele mai puțin dezvoltate să primească o contribuție UE mai mare și să beneficieze de o cofinanțare redusă. În prezent, fondurile europene sunt distribuite pe regiuni mari, ceea ce înseamnă că județele mai dezvoltate pot afecta negativ nivelul sprijinului financiar acordat de UE județelor mai puțin dezvoltate.
• Reducerea birocrației: Un set unic de reguli simplificate pentru toate fondurile europene va accelera accesul la finanțare și rata de absorbție.
• Sprijin pentru IMM-uri și inovație. Am propus dezvoltarea centrelor logistice, micro-finanțare pentru IMM-uri și platforme regionale de parteneriat între IMM-uri și universități.
• Dezvoltare rurală: O mai bună aliniere a FEADR cu Politica de Coeziune, pentru a sprijini comunitățile rurale.
• Mai multă autonomie locală: Deciziile privind fondurile europene trebuie luate mai aproape de cetățeni, la nivel local.

”Aceste măsuri sunt esențiale pentru ca România să poată valorifica pe deplin fondurile europene și să continue dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor”, anunță Dan Motreanu.

Europarlamentarul a reiterat că va continua să depună ”eforturi ca România să beneficieze de un sprijin financiar puternic din partea Uniunii Europene, fără piedici birocratice și cu acces echitabil la resursele necesare dezvoltării economice și sociale”.