Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au lansat vineri un canal de dialog pe probleme legate de China.

Potrivit unui comunicat al Serviciului European pentru Acțiune Externă remis CaleaEuropeană.ro, acest dialog bilateral se va desfășura la nivelul SEAE și Departamentul de Stat al SUA.

”Înaltul Reprezentant /vicepreşedintele Borrell şi secretarul de stat Pompeo au salutat începerea acestui dialog ca un forum dedicat experţilor UE şi SUA pentru a discuta întreaga paletă a aspectelor legate de China”, potrivit comunicatului mai sus citat.

Prima întâlnire la nivel înalt este programată pentru mijlocul lunii noiembrie între adjunctul secretarului de stat american şi secretarul general al SEAE.

Cei doi oficiali au convenit să organizeze întrevederi la nivel înalt și la nivel de experți pe teme precum ”drepturile omului, securitate și multilateralism”.

Situația din Belarus s-a numărat, de asemenea, printre temele discutate de Mike Pompeo și Josep Borrell, reiterând apelul lor la adresa autorităților de la Minsk de a se implica într-un ”dialog semnificativ cu reprezentanții de drept ai societății civile, cu precădere cu Consiliul de coordonare”, din care face parte și Svetlana Tihanovskaia, suliniind încă o dată ”sprijinul ferm pentru independența și suveranitatea Belarusului”.

Această nouă dovadă a funcționării parteneriatului transatlantic se înscrie în logica recentelor declarații ale președintelui Consiliului European, Charles Michel, care a declarat în cadrul unei intervenții în sistem de videoconferință în Adunarea Generală a ONU, că în competiția dintre marile puteri în secolul al XXI-lea, Uniunea Europeană este alături de Statele Unite și nu de China, fiind ”profund conectată cu SUA” împărtășind aceleași ”idealuri, valori și o afecțiune reciprocă, consolidate prin încercări ale istoriei”.

Viitoarea Politică Agricolă Comună, adoptată de Parlamentul European, continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit Guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic și să completeze sprijinul pentru sectorul vegetal, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

Acesta a explicat că, deși aceste ajutoare trebuiau să se încheie în anul 2020, acestea vor continuă și după perioada de tranziție (2021-2022).

”După o săptămână intensă la Bruxelles, astăzi au fost adoptate în Parlamentul European cele 3 dosare importante care includ viitoarele planuri strategice, regulile organizării piețelor agricole precum și pe cele privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC. Au fost negocieri intense având în vedere interesele și viziunile diferite din Parlamentul European, iar compromisul obținut a fost extrem de dificil”, a transmis Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook, la finalul sesiunii plenare a Legislativului european care s-a desfășurat în regim de videoconferință ca urmare a creșterii numărului de personae confirmate pozitiv cu SARS-CoV-2.

Europarlamentarii au adoptat în această săptămână o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Astfel, Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri. Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri. Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Prin această poziție, eurodeputații punctează că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Politica Agricolă Comună este un parteneriat pentru o agricultură durabilă și o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, la finalul unei sesiuni plenare în care a fost adoptată reforma PAC.

”Noua Politică Agricolă Comună este una orientată mai mult spre rezultate, stimulează modernizarea și durabilitatea zonelor agricole, reducând povara administrativă a fermierilor. Noul model de livrare implică o subsidiaritate sporită în favoarea statelor membre, ținând cont de condițiile și nevoile locale. PAC va contribui în mod cert la consolidarea biodiversității, iar agricultorii sunt în prima linie pentru conservarea acesteia. În calitate de gardieni principali ai păstrării calității terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în protejarea biodiversității în UE. Resursele financiare alocate în cadrul Politicii Agricole Comune contribuie nu doar la conservarea biodiversității, ci și la furnizarea unor alimente de înaltă calitate și la prețuri rezonabile pentru consumatori. Dar desigur, în primul rând, se constituie într-un instrument puternic pentru consolidarea unui viitor mai bun pentru fermieri”, a precizat Buda într-un mesaj transmis pe Facebook.

Vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European a explicat, în același timp, care sunt principalele elemente ale noii Politici Agricole Comune:

✅ Tinerii agricultori: Tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost instalați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani (în loc de 5 ani). Sprijinul acordat instalării tinerilor fermieri din capitolul Dezvoltare rurală crește de la 70.000 euro la 100.000 euro

✅ „Fermierii activi” trebuie definiți de către statele membre astfel încât să se garanteze că nu se acordă sprijin celor ale căror activitate agricolă constituie doar o parte nesemnificativă din totalul activităților lor economice, însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. În orice caz, definiția păstrează modelul de exploatație agricolă familială regăsit în Uniune, cu caracter individual sau asociativ, indiferent de dimensiunea exploatației. Dar banii trebuie să ajungă la Adevărații fermieri și nicidecum “la fermierii de canapea”!

✅ “Noul fermier”

A fost introdus conceptul privind noul fermier care va avea acces mult mai ușor la fonduri europene, la fel ca tânărul fermier. “Noul fermier” este definit astfel încât să includă: condițiile pentru a fi „șeful exploatației”; formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare; o limită de vârstă de peste 40 de ani.

Potrivit acestei definiții, un „nou fermier” nu poate fi recunoscut ca „tânăr fermier”.

✅ Ajutorul national tranzitoriu (ANT): statele membre beneficiare vor putea utiliza în exercitiul financiar 2021 – 2027 ANT, care se menține constant în următorii șapte ani la cel mult 50% din fiecare pachet financiar sectorial autorizat de Comisie.

✅ Distribuirea plăților directe va fi următoarea:

Cel puțin 60% din pachet va trebui alocat plăților directe de statele membre,dar și sprijinul cuplat pentru diverse sectoare în proporție de 12%, din care obligatoriu 2 % pentru plantele proteice.

▶️ 5% plății redistributive

▶️ 3% pentru programe sectoriale organizațiilor de producători, în sectoarele care nu sunt în prezent acoperite de programe sectoriale specifice.

▶️ Cel puțin 30% din primul pilon ar trebui alocate noilor scheme de climă, mediu și bunăstarea animalelor (scheme ecologice).

Statele membre pot dedica sume pentru crearea unei rezerve naționale.

✅ Distribuirea fondurilor pentru dezvoltare rurală:

▶️ Un minim de 30% ar fi rezervat pentru protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

✅Transferul între piloni:

▶️ Se va permite transferarea a până la 15% din fondurile din primul pilon către cel de-al doilea pilon, inclusiv sumele rezultate din aplicarea plafonării, cu condiția ca aceste fonduri să fie alocate măsurilor de agromediu și beneficiarii să fie agricultori.

▶️ Până la 12% din cel de-al doilea pilon la primul pilon, cu condiția ca fondurile să fie destinate schemelor ecologice.

✅ Apicultura: lista tipurilor de intervenții care pot fi finanțate a fost substanțial extinsă ținând cont de creșterea alocării pentru acest sector în propunerea Comisiei Europene. Rata de cofinanțare este crescută de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice.

✅ Dezvoltarea rurală: tipul de intervenții a fost extins prin includerea de noi articole privind instalarea femeilor în zonele rurale și utilizarea tehnologiilor digitale. În ceea ce privește ratele de cofinanțare pentru dezvoltare rurală, acestea sunt menținute în comparație cu reducerile propuse de Comisie (peste 10 puncte) și se propune o creștere substanțială a cofinanțării (până la 90%) pentru zonele depopulate, investițiile în măsurile de agro-mediu sau instalarea tinerilor, și a noilor fermieri și înființarea și dezvoltarea de noi întreprinderi.

▶️Minim 30% din sumele pentru Dezvoltare Rurală ar trebui să fie dedicate măsurilor care îmbunătățesc competitivitatea agriculturii.

▶️ Servicii de consiliere agricolă: statele membre alocă cel puțin 30 % din fondurile dedicate serviciilor de consiliere și asistenței tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor de energie sustenabilă, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde de euro). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.