Cancelarul german, Olaf Scholz, a ținut să clarifice că țara sa nu este parte directă în războiul din Ucraina, chiar dacă a decis să furnizeze Kievului tancuri de luptă, o decizie adoptată după săptămâni de demersuri, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Acesta este un război între Rusia şi Ucraina”, a spus cancelarul german sâmbătă seara, în timpul unei conferinţe de presă de la Buenos Aires, prima oprire a vizitei sale de patru zile în America Latină.

Faptul că Germania furnizează Kievului “ajutor financiar, umanitar sau arme” nu a schimbat acest lucru, a adăugat Scholz.

Germania va face tot posibilul pentru a preveni o escaladare care să ducă la un război între Rusia şi statele membre NATO, a spus el. ”Pentru noi nici nu se pune problema. Vom face tot ce putem pentru a ne asigura că asta nu se întâmplă”, a adăugat Scholz.

Explicațiile sale apar în urma unor remarci ale ministrului de externe, Annalena Baerbock, care a lansat un apel la coeziune în rândul aliaților occidentali, punctând că ”luptăm un război împotriva Rusiei, nu unul cu celălalt”.

Aceste declarații au aprins spiritele în Rusia, unde media de stat ruse au folosit declarația pentru a susține că Germania și alte țări UE sunt parte directe ale războiului din Ucraina, chiar dacă MAE german a revenit ulterior și a calificat practica drept una ce se încadrează în logica propagandei.

Cancelarul german a mai spus că va continua să discute cu Putin, în încercare de a-l convinge să pună capăt războiului declanșat în Ucraina.

O declarație similară a avut și președintele francez, Emmanuel Macron, care a respins criticile legale de continuarea dialogului cu Moscova.

Cât privește furnizarea de tancuri de luptă Kievului, decizia Berlinului a venit după ample eforturi de convingere, depuse cu precădere de Polonia, hotărâre succedată la scurtă vreme de anunțul Statelor Unite de a oferi Ucrainei 31 de tancuri Abrams.

Urgența sprijinului miliatar reclamată de partea ucraineană prin mai multe voci, dintre care cea mai puternică este cea a președintelui Volodimir Zelenski, vine pe fondul îngrijorărilor că Rusia se regrupează pentru a porni o nouă ofensivă în această vară.

Italia a semnat sâmbătă un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale, cu prilejul vizitei efectuate de premierul italian, Georgia Meloni, în țara nord africană pentru a aborda teme legate de energie și migrațiune, informează Politico Europe.

Această țară europeană, la fel ca alte state, și-a îndreptat privirea către Africa de Nord în căutările sale de a înlocui gazul rusesc cu alte surse de energie, pe fondul conflictului neprovocat declanșat de Moscova în Ucraina.

Positiva missione del Governo italiano oggi a Tripoli. Siglati importanti accordi su cooperazione, energia e contrasto all’immigrazione irregolare. Abbiamo inoltre espresso piena disponibilità a favorire il percorso verso legittime elezioni e stabilizzazione della Libia. pic.twitter.com/VCIyhqFEgp

— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) January 28, 2023

Acordul de sâmbătă a fost semnat de National Oil Corp. din Libia și de Eni din Italia. Cele două companii au declarat că vor investi 8 miliarde de dolari în dezvoltarea gazelor, precum și în energie solară și captarea carbonului, potrivit Reuters.

Înțelegerea stabilită între cele două țări reprezintă cea mai mare investiție individuală în sectorul energetic al Libiei din ultimele două decenii, apreciază Associated Press.

Directorul executiv al Eni, Claudio Descalzi a fost un vocal susținător al ideii ca Europa să se îndrepte către Africa pentru a-și satisface nevoile de aprovizionare cu energie.

La începutul acestei săptămâni, Meloni a efectuat o vizită în Algeria, principalul furnizor de gaze naturale al Italiei, unde Eni și compania energetică de stat algeriană Sonatrach au semnat un nou acord de colaborare menit să consolideze securitatea energetică și să stimuleze eforturile de reducere a emisiilor de carbon. Anul trecut, Algeria a devenit unul dintre principalii parteneri strategici ai Italiei, după ce a înlocuit Rusia ca fiind cel mai mare furnizor de energie al țării europene.

Conform celor mai recente date oferite de Eurostat, comerțul Uniunii Europene cu Rusia a fost puternic afectat în urma invaziei în Ucraina, UE impunând restricții asupra importurilor și exporturilor, efectele fiind vizibile în ultimele luni.

Luând în considerare valorile ajustate sezonier, atât exporturile, cât și importurile au scăzut considerabil sub nivelurile anterioare invaziei Rusiei.

Importurile UE din Rusia au scăzut de la 6,4% la 3,8% între februarie 2022 și septembrie 2022. În aceeași perioadă, exporturile UE către Rusia au scăzut de la 2,3% la 1,1%.

Deficitul comercial al UE în relația cu Rusia a atins un vârf de 19,6 miliarde de euro în martie 2022. Acesta a scăzut apoi progresiv și în septembrie 2022 s-a situat la 9,7 miliarde de euro.

Dacă ne uităm sectorial, se observă o scădere dramatică a importurilor UE de cărbune, gaze naturale, petrol, îngrășăminte, fier și oțel din Rusia, în vreme ce în cazul importurilor de nichel din această țară se constată o creștere ușoară.

Liderii instituțiilor europene au salutat victoria lui Petr Pavel în cadrul alegerilor prezidențiale din Cehia, exprimându-și nerăbdarea de a colabora cu acesta.

”Mult succes președintelui ales Petr Pavel. Aștept cu nerăbdare să colaborăm îndeaproape pentru Republica Cehă și Uniunea Europeană. Experiența dumneavoastră va fi esențială pentru a sprijini în continuare Ucraina”, a subliniat președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un mesaj publicat pe Twitter.

The best of luck to president-elect @general_pavel

Looking forward to working closely together for the Czech Republic and the EU.

Your experience will be key in further supporting #Ukraine️

— Charles Michel (@CharlesMichel) January 28, 2023

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat ”atașamentul ferm față de valorile noastre europene”.

”Experiența dumneavoastră în materie de securitate, apărare și de relații externe va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina”, a subliniat oficialul european pe aceeași rețea de socializare.

🇨🇿 Congratulations to president-elect @general_pavel

I welcome your strong commitment to our European values.

Your experience in security, defence and foreign relations will be precious to maintain and strengthen Europe’s unity in support of Ukraine.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 28, 2023

Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar al NATO și susținător al sprijinului pentru Ucraina, a reușit să-și securizeze sâmbătă 58,32% din voturile electoratului chemat la urne pentru a-și alege președintele, lăsându-l în urmă pe contracandidatul său, Andrej Babis, care a obținut 41,67% din voturi, conform Agerpres.

Citiți și:

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

În vârstă de 61 de ani, viitorul președinte s-a înscris în cursă ca independent și a promis să reducă polarizarea din Cehia, scindată de diferendele culturale și politice.

Chiar dacă mare parte din atribuțiile politice revin premierului, Pavel s-a remarcat drept un vocal susținător al apropierii față de Uniunea Europeană, inclusiv al adoptării monedei euro, anunță Politico Europe.

Petr Pavel este un erou al războiului din fosta Iugoslavie, în timpul căruia el a ajutat inclusiv la eliberarea unor soldaţi francezi. Ulterior el a devenit şef al Statului Major ceh şi a exercitat în perioada 2015-2018 funcţia de preşedinte al Comitetului Militar al NATO, fiind astfel cel mai înalt responsabil militar al Alianţei Nord-Atlantice.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei.