Comisia Europeană a adoptat astăzi o evaluare pozitivă a planului de Redresare și Reziliență al Maltei. Acesta este un pas important pentru ca UE să plătească 316,4 milioane EUR sub formă de granturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și reziliență al Maltei. Aceasta va permite Maltei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19.

🇲🇹 Green light to Malta’s recovery and resilience plan!

More than half of Malta’s #NextGenerationEU funds will help secure the green transition.

This puts Malta – and Europe as a whole! – firmly on the path to climate neutrality. #EUGreenDeal

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 16, 2021

Planul Maltei este primul plan aprobat de Comisia Europeană în septembrie, după vacanța instituțională de luna trecută. 

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Planul maltez face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida rezistența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul Maltei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele cuprinse în planul Maltei sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și rezistența economică și socială.

Mecanismul de Redresare și Reziliență – care se află în centrul Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, statele membre trebuie să elaboreze planurile naționale de reforme și investiții prin care trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a Maltei

În evaluarea Comisiei se constată că planul Maltei alocă 54% din totalul prevăzut în planul său pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Aceasta include investiții pentru finanțarea inițiativelor de transport durabil, inclusiv un loc de debarcare a feriboturilor și vehicule electrice, precum și intervenții în domeniul eficienței energetice în clădiri. Planul include, de asemenea, reforme care vizează îmbunătățirea planificării transporturilor, extinderea accesului gratuit la transportul public și punerea în aplicare a Planului de mobilitate urbană durabilă a regiunii Valletta. Reformele sistemelor de gestionare a deșeurilor vizează consolidarea economiei circulare în Malta.

Comisia constată că planul Maltei alocă 26% din totalul prevăzut pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Acestea includ eforturi pentru continuarea digitalizării administrației publice și a serviciilor publice, inclusiv a sistemelor de sănătate și judiciar, precum și pentru consolidarea inițiativelor legate de digitalizare pentru sectorul privat.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie. CID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie.

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Citiți și: Radiografia PNRR-urilor țărilor UE. În ce etapă a circuitului de aprobare se află cel al României și ce state au pornit deja pe calea redresării cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU

În ceea ce privește România, premierul Florin Cîțu a declarat pe 24 august că Guvernul a încheiat discuțiile cu Comisia Europeană privind ultimele modificări din PNRR, acesta urmând să fie aprobat în ultima săptămână din septembrie.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele trei operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 45 miliarde de euro.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), care este și vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Legislativul European, a fost desemnat responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii, exploatării terenurilor și silviculturii.

„Pachetul „Pregătiți pentru 55″ prevede revizuirea Regulamentului privind exploatarea terenurilor, silvicultură și agricultură (LULUCF). Grupul meu politic, PPE, m-a numit responsabil în Comisia pentru mediu din Parlamentul European pentru revizuirea acestui important act normativ european”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Regulamentul LULUCF stabilește obiectivul general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali (în principal păduri). 310 milioane de tone de emisii de CO2 trebuie eliminate până în 2030, o creștere de aproximativ 15% în comparație cu situația actuală.

Statele membre vor avea așadar obligația de a proteja pădurile și de a spori împăduririle. Conform Strategiei pentru păduri, trei miliarde de copaci vor fi plantați în întreaga Uniune până în 2030. Strategia va sprijini silvicultorii și va pune accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a lemnului, precum și pe conservarea biodiversității.

Până în 2035, Uniunea își propune să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii. Este vorba aici și de emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi emisiile generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Până la jumătatea anului 2024, statele membre vor trebui să prezinte, în cadrul planurilor lor naționale privind energia și clima, cum intenționează să contribuie la atingerea obiectivului pentru 2035.

Pachetul de propuneri legislative „Pregătiți pentru 55″ va ajusta politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55%, față de nivelurile din 1990.

Citiți și: Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei de Mediu din PE: Problema emisiilor de CO2 generate de sectorul agricol al UE, dezbătută în Legislativul European

România va beneficia în următorii 7 ani  de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor din țara noastră, a anunțat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European în cadrul unui mesaj video transmis participanților la Forumul antreprenorilor din industria agricolă, organizat de Clubul Antreprenor și de Camera de Comerț și Industrie.

Forumul antreprenorilor din agricultură își propune să prezinte soluții legislative care să determine dezvoltarea fermierilor, stimularea asocierii acestora și o creștere vizibilă a absorbției fondurilor europene. Totodată, în cadrul acestui eveniment vor fi prezentate exemple de succes – companii care au reușit să atragă fonduri europene, care fac export și care contribuie consistent la bugetele locale.

”Având în vedere programul încărcat din această săptămână la Parlamentul European, nu am reușit să fiu fizic prezent, însă am transmis un mesaj participanților la această conferință. UE pune la dispoziții resurse financiare considerabile pentru dezvoltarea sectorului agricol. În România, vor veni în următorii 7 ani, peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor din țara noastră. Programul de finanțare a instalării tinerilor fermieri a primit o alocare financiară mai mare, respectiv de la 70.000 de euro la 100.000 de euro per proiect. Noul Regulament privind PAC vine cu o nouă serie de măsuri privind practicile ecologice și de mediu. Acestea trebuie privite ca oportunități și nicidecum ca o povară pentru sectorul agricol. Am dorit să insist din nou asupra importanței ca toți actorii relevanți să se implice în creionarea Planurilor Naționale Strategice care vor sta la baza cheltuirii celor aproximativ 20 de miliarde de euro de care va beneficia România în următorii 7 ani de zile”, a detaliat eurodeputatul Daniel Buda.

Acesta a reluat invitația adresată fermierilor de a colabora cu ”autoritățile naționale în elaborarea Planurilor Naționale Strategice astfel încât nevoile din teren să se regăsească în aceste planuri”.

Pe baza unor norme simplificate la nivel european, fiecare stat membru va trebui să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021, în baza prevederilor noii Politic Agricole Comune pentru perioada 2023-2027, propunerile de plan strategic pentru implementare în teren a obiectivelor acestei politici în următorii cinci ani, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Executivul european va avea la dispoziție șase luni pentru a evalua și aproba planurile, care vor intra apoi în vigoare la începutul anului 2023.