În cadrul audierii din Parlamentul European a directorilor companiilor farmaceutice, în calitate de co-președinte al audierii, eurodeputatul Cristian Bușoi a subliniat că scopul strategiei europene de vaccinare rămâne ca vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat și distribuit în UE să fie eficient și sigur.

„Dezvoltarea și distribuția unui vaccin eficient și sigur împotriva COVID-19 se află în centrul strategiei de recuperare a UE. Această audiere este foarte oportună pentru a corecta faptele întâmplate și, de asemenea, pentru a discuta soluții pentru îmbunătățirea implementării vaccinurilor COVID-19 în Europa”, a menționat deputatul în discursul său introductiv.

De asemenea, Cristian Bușoi atrage atenția că strategia de vaccinare nu poate fi doar un dialog bilateral între industria farmaceutică și Comisia Europeană: „Publicul ar trebui să rămână la curent. Vrem să vedem ce poate fi îmbunătățit și ce s-ar fi putut face mai bine.”

Potrivit deputatului european, problema cu care se confruntă UE în acest moment este producția în masă a vaccinurilor: „Producerea a miliarde de doze pentru oameni din întreaga Europă și din întreaga lume este o provocare fără precedent care are consecințe asupra capacității de producție, dar și asupra accesibilității materiilor prime și a produselor de unică folosință necesare în cantități suficiente pentru fabricarea vaccinurilor COVID-19 fără a compromite disponibilitatea acestor ingrediente la alte vaccinuri (pentru imunizarea de rutină) sau la alte medicamente. Provocarea de astăzi este cum să producem vaccinuri extrem de complexe pe o scară absolut fără precedent. Aceasta este o provocare industrială”, a mai adăugat acesta.

Nu în ultimul rând, Cristian Bușoi susține că vaccinurile se bazează pe un lanț de aprovizionare global complex, cu ingrediente provenite din toată: „Este necesară o logistică complexă, care să se bazeze pe libera circulație globală a mărfurilor și pe competența națională, dar și pe schimbarea producției pentru a pune capăt crizei, deoarece criza se va termina numai atunci când majoritatea oamenilor vor fi vaccinați.”

Parlamentul European a organizat mai multe dezbateri în diferite comisii, precum și în cadrul sesiunilor plenare cu privire la diferite aspecte ale strategiei de vaccinare COVID-19. În cadrul ultimei dezbateri plenare din februarie 2021, deputații europeni au subliniat că UE trebuie să își continue eforturile concertate de combatere a pandemiei COVID-19 și să ia măsuri urgente pentru a crește producția de vaccinuri pentru a satisface așteptările cetățenilor.

Conform strategiei UE de vaccinare, trei vaccinuri împotriva COVID-19 au fost autorizate pentru utilizare în UE în urma recomandărilor științifice pozitive de către Agenția Europeană pentru Medicamente (BioNTech-Pfizer, Moderna și AstraZeneca). Au fost încheiate trei contracte suplimentare care vor permite achiziționarea vaccinurilor după ce s-au dovedit sigure și eficiente: Johnson & Johnson (a fost depusă o cerere de autorizare condiționată de introducere pe piață), Sanofi-GSK și CureVac (ambele în curs de revizuire) Au fost încheiate discuții exploratorii cu două companii, Novavax și Valneva.

Audierea companiilor farmaceutice are loc înaintea unei videoconferințe lunare a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE consacrată răspunsului comun la pandemie.

Conform unei informări din partea Consiliului European, în problematica COVID-19, liderii statelor membre se vor concentra pe autorizarea, producția și distribuția de vaccinuri și libertatea de circulație a persoanelor.

În acest context, liderii vor lua în considerare, de asemenea, pachetul Comisiei privind Uniunea sănătății și posibilii pași următori, cum ar fi: îmbunătățirea pregătirii UE, a sistemelor de avertizare timpurie și de prevenire, instrumente de gestionare a crizei și de răspuns, utilizarea mai bună a datelor de sănătate și a modelării datelor, sprijinirea cercetării și inovării pentru producția de vaccinuri și consumabile medicale critice, diversificarea și reziliența lanțurilor globale de aprovizionare medicală.

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători între 2018 și 2030 pentru a răspunde cerințelor unei populații care îmbătrânește, potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Raportul, care analizează demografia în schimbare a UE și impactul asupra cererii din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung, constată că sporirea numărului persoanelor în vârstă a crescut cererea pentru acest tip de servicii, generând o cerere în creștere pentru o forță de muncă calificată.

O mare parte din această cerere este satisfăcută prin educația și formarea internă, în timp ce migrația din țări terțe și mobilitatea intra-UE au de asemenea un rol din ce în ce mai important de jucat.

În 2018, în UE erau aproape două milioane de lucrători în domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung care lucrau într-o țară diferită de cea în care s-au născut.

În timp ce numărul acestor lucrători născuți în străinătate a crescut în ultimii ani, ca procent din totalul lucrătorilor din domeniul sănătății (13,2%), este semnificativ mai mic decât în ​​alte țări, cum ar fi Marea Britanie sau SUA. De asemenea, acești lucrători nu sunt răspândiți uniform, mai mult de două treimi din angajați regăsindu-se în doar cinci țări ale UE: Germania, Italia, Suedia, Franța și Spania.

Raportul identifică mai multe provocări care, dacă sunt abordate, pot contribui la încurajarea mobilității și la deblocarea întregului potențial al migrației din țările terțe pentru a contribui la atenuarea presiunii deficitului de forță de muncă din aceste sectoare. Aceste provocări includ:

• În prezent, nu există un instrument sectorial specific pentru migrația forței de muncă din UE sau un instrument care să atragă lucrători străini din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung. Acest lucru înseamnă că lucrătorii potențiali trebuie să navigheze între diversele competențe și profiluri de ocupare a forței de muncă care există în întreaga UE și că nu există canale specifice de migrație pentru lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung;
• Cerințele privind migrația includ adesea recunoașterea calificărilor ca o condiție prealabilă pentru exercitarea profesiilor reglementate din domeniul sănătății. Procedurile complexe asociate cu aceasta reprezintă o provocare într-un context în care programele de educație și formare în domeniul sănătății diferă considerabil de cele din UE;
• Lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung, deși uneori nu au nevoie de calificări formale, îndeplinesc sarcini care implică un set de abilități informale greu de evaluat. Absența instrumentelor de evaluare specifice poate, de asemenea, descuraja recrutarea;
• Parteneriatele internaționale pentru recrutarea personalului medical și de îngrijire pe termen lung rămân în continuare limitate ca număr și acoperire.

Autorii raportului recomandă integrarea canalelor actuale de migrație a forței de muncă cu considerații mai specifice pentru sănătatea și sistemele de îngrijire pe termen lung, rămânând în același timp în conformitate cu Codul de practică global al OMS.

Acest lucru ar putea favoriza migrația înainte și înapoi, producând beneficii atât pentru țările de origine, cât și pentru cele de destinație. Ar implica, de asemenea, facilitarea recunoașterii calificărilor și activarea deplină a competențelor forței de muncă migrante și mobile din UE.

• solicităm alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformare digitală;
• definim educația digitală de calitate și setăm instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu: metode, instrumente, platforme, dispozitive, practici, materiale educaționale;
• fixăm obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; definim accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; solicităm alocarea de resurse financiare suplimentare; menționăm programele care pot sau au avut succes; vorbim de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; subliniem importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;
• susținem dezvoltarea unor huburi dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;
• lansăm proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;
• inițiem un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;
• întărim nevoia creșterii competențelor digitale și media și atragem atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;