Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat vineri că Budapesta va contesta în instanță planul Uniunii Europene de a elimina treptat importurile de energie din Rusia până la finalul anului 2027, transmite Euronews.

Vorbind la radioul public ungar, Orban a acuzat Bruxelles-ul că încearcă să-i ocolească dreptul de veto în materie de sancțiuni asupra energiei ruse, folosindu-se în schimb regulile comerciale pentru a impune eliminarea petrolului și gazelor din Federația Rusă.

„Ne adresăm Curții de Justiție a Uniunii Europene în această chestiune”, a declarat premierul ungar. „Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului european, a statului de drept și a cooperării europene… Vor plăti un preț foarte mare pentru asta”, a avertizat Orban.

Ungaria, stat fără ieșire la mare, rămâne puternic dependentă de combustibilii fosili ruși și, încă din 2022, a cerut derogări și a amenințat să respingă prin veto sancțiunile energetice ale UE.

Săptămâna trecută, în timpul vizitei sale la Washington, Orban a obținut o derogare de la sancțiunile americane pentru două companii energetice rusești, după discuții cu președintele SUA, Donald Trump.

În briefingul susținut ulterior cu presa maghiară, premierul a declarat că Ungaria a „primit o exceptare completă de la sancțiuni” în ceea ce privește gazul rusesc livrat prin gazoductul TurkStream și petrolul transportat prin Druzhba.

„I-am cerut președintelui să ridice sancțiunile. Am ajuns la o înțelegere, iar președintele a decis și a spus că sancțiunile nu se vor aplica acestor două conducte”, a declarat Viktor Orban.

În schimb, Ungaria a acceptat să cumpere gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, contractele fiind evaluate la aproximativ 600 milioane de dolari (518 milioane de euro), potrivit Departamentului de Stat al SUA.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a precizat că scutirea, care asigură continuarea fluxului de petrol și gaz rusesc către Ungaria, va fi valabilă un an.

Vineri, Orban a atribuit obținerea acestei scutiri relației sale personale apropiate cu liderul american, afirmând că aceasta va rămâne în vigoare atât timp cât ambii se află în funcție.

„Acesta este un acord personal între doi lideri. Birocrații scriu ce scriu ei, însă asta nu are nicio importanță”, a afirmat el.

Premierul maghiar a reiterat că accesul continuu la energie rusească este „vital” pentru țara sa și a avertizat că renunțarea bruscă la aceasta ar provoca prăbușirea economiei, afirmație contestată, însă, de critici.

Tot vineri, Orban a declarat că explorează „și alte mijloace de natură non-legală” pentru a evita includerea Ungariei în planul european de eliminare a energiei ruse, fără a oferi detalii.

Uniunea Europeană a stabilit în mai că toate cele 27 de state membre trebuie să înceteze complet achizițiile de energie rusească, inclusiv GNL, până la finalul lui 2027.

În 2024, UE a cheltuit aproximativ 23 miliarde de euro pe combustibili fosili ruși, mai mult decât a cheltuit cu sprijinul militar acordat Ucrainei în.

La începutul anului, 10 țări europene, printre care România, Polonia, țările baltice și Danemarca, au cerut interzicerea totală a gazului rusesc, inclusiv a GNL, argumentând că „capacitatea Rusiei de a-și susține efortul de război este profund legată de veniturile sale din energie.”

Ungaria și Slovacia au respins însă măsurile, susținând că ar afecta economia și competitivitatea UE.

Produsul intern brut a crescut cu 0,2% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni (când s-a înregistrat un avans de 0,1% în zona euro și de 0,2% în UE), iar România, Lituania, Finlanda și Irlanda sunt singurele state membre UE unde s-a înregistrat un declin al economiei, arată datele preliminare publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit Agerpres.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai semnificativ avans al economiei s-a înregistrat în Suedia (1,1%), Cipru (0,9%) și Polonia (0,8%), singurele scăderi fiind în România și Lituania (minus 0,2%), Finlanda și Irlanda (minus 0,1%).

Comparativ cu trimestrul trei din 2024, Produsul intern brut a crescut cu 1,4% în zona euro și cu 1,6% în Uniunea Europeană în perioada iulie-septembrie 2025, după un avans de 1,5% în zona euro și de 1,6% în UE, în trimestrul doi din 2025.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai semnificativ avans al economiei s-a înregistrat în Irlanda (12,3%), Polonia (3,7%) și Cipru (3,6%), singurul declin fiind în Finlanda (minus 0,9%).

De asemenea, datele Eurostat arată că numărul de angajați a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE, în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni. În trimestrul doi din 2025, numărul de angajați a crescut cu 0,1% în ambele zone.

Comparativ cu trimestrul trei din 2024, numărul de angajați a crescut cu 0,5% în zona euro și cu 0,6% în UE în perioada iulie-septembrie 2025, după un avans de 0,6% în zona euro și de 0,4% în UE, în trimestrul doi din 2025.

Conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), în România, Produsul intern brut a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 1% în T2 față de T1.

Față de același trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 1,6%, pe seria brută, și de 1,4% pe seria ajustată sezonier.

În perioada ianuarie-septembrie 2025, economia a crescut cu 0,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. 

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsolan, a promis că „nu va permite ca indiferența să se instaleze” în răspunsurile europene la atacurile rusești asupra Ucrainei, condamnând agresiunea Rusiei asupra Kievului din noaptea trecută.

„Scene teribile la Kiev după bombardamentul intens și nediscriminatoriu al Rusiei asupra zonelor rezidențiale, care a avut loc noaptea trecută. Toate gândurile mele sunt alături de victime, inclusiv de copii, și de familiile lor. Alți oameni nevinovați au fost obligați să plătească prețul suprem pentru războiul ilegal al Rusiei. Nu vom permite ca indiferența să se instaleze și nu vom accepta niciodată normalizarea agresiunii. Parlamentul European va continua să fie alături de poporul ucrainean în lupta sa pentru libertate”, a reacționat Roberta Metsola pe rețeaua de socializare X.

Terrible scenes in Kyiv after last night’s sustained, indiscriminate, bombardment of residential areas by Russia.

All my thoughts are with the victims, including the children, and their families.

More innocent people have been forced to pay the ultimate price for Russia’s…

— Roberta Metsola (@EP_President) November 14, 2025

Forțele ruse au lansat vineri un atac masiv asupra Kievului, ucigând patru persoane și rănind 27, printre care și o femeie însărcinată, au raportat autoritățile ucrainene, informează Politico Europe.

„Acesta a fost un atac deliberat și calculat, menit să provoace daune maxime populației și infrastructurii civile”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație făcută în dimineața zilei de vineri.

Bombardamentul, care a inclus 430 de drone și 18 rachete balistice, a început la miezul nopții și a continuat până vineri dimineața devreme, cu multiple incendii în jurul Kievului.

„Rușii lovesc clădiri rezidențiale. Există multe clădiri înalte avariate în tot Kievul, în aproape fiecare district”, a spus Tymur Tkachenko, șeful administrației militare din Kiev.

Încălzirea a fost întreruptă în două cartiere după atac, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko.

Zelenski a declarat că Ucraina răspunde atacurilor Kremlinului cu lovituri în adâncimea teritoriului rus și a îndemnat lumea să oprească Moscova cu sancțiuni și să reaprovizioneze apărarea aeriană a Kievului.

„Rusia este încă în măsură să vândă petrol și să-și construiască planurile. Toate acestea trebuie să înceteze. Se lucrează intens cu partenerii pentru a consolida apărarea aeriană, dar nu este suficient. Avem nevoie de întăriri cu sisteme suplimentare și rachete interceptoare”, a declarat Zelenski.