Connect with us

EDITORIALE

Azerbaijan’s Forum for the future of humankind

Published

on

Azerbaijan has become a serious player in the past 10 years, with a coherent vision for development. The idea behind developing good cooperation relations with your neighbors, building enhanced strategic partnerships with the states interested in your country and vicinity and promoting a vision for the development and evolution of humanity, is communication.

This is what Azerbaijan is doing between 2 and 3 October 2014, through the IVth Baku International Humanitarian Forum. Some had said that it is like a Davos Intellectual Forum or a regional development program with a scientific twist. It is more. The Baku International Humanitarian Forum puts forth for discussion possible models for developing and integrating the world, from the scientific point of view to the evolution side of humankind, having a humanistic outcome. It places the human being at the center of all activities and supports this endeavor with the necessary resources, placing education side-by-side with the human being. It could be compared with what we do in the European Union, through the Europe 2020 strategy.

IMG_0109 (1)

Of course, having such a courageous objective, the United Nations Organization got involved and had sent a strong message having as basis the Millennium Development Goals and its experience in Azerbaijan. Being organized under the auspices of the President of Azerbaijan, Ilham Alyiev, and President of the Russian Federation, Vladimir Putin, and having participants from 59 countries, including Georgia and Ukraine, the Forum provides a platform for dialogue in support of creating peace and prosperity around the world. 

In order to achieve this, the Forum brings together scientists, Nobel Prize winners, representatives of mass media, representatives of the civil society, former heads of states and governments, current ministers, as well as members of parliaments, from all over the world.

IMG_0102

I expected only official and diplomatic messages to such an event, yet, some of the former presidents, from the Baltic states and from Croatia, stated very pragmatically their countries interests and that, through their position, they can advise their politicians to return to the people and start listening to what they need. And this should be done differently than we do it currently. It seems that it has become too philosophical and idealistic to speak about how to improve our society and support the evolution of humankind. The clash between the too pragmatic and too idealistic collided in Baku and created the premises for exchange of ideas and finding solutions to problems from a wide range of fields and sectors. Of these scientific domains, the IV Baku International Humanitarian Forum addresses: comparative research into multiculturalism: from theory to humanitarian practice, media transformation in the digital age: new development trade, the role of interdisciplinary integration in innovative development, sustainable development and ecological civilization, challenges of globalization: between tradition and transformation, molecular biology and biotechnology in the 21st century: theory, practice, prospects, covering technologies and outlines of the future: landmark challenges of the 21st century, as well as humanism as basic value in the post-modern era. Supporting the debates of these topics, we have rectors of universities, professors, scientists.

The activities of the Nobel Prize winners that are present at the IVth Baku International Humanitarian Forum range from physics, chemistry, health and medical aspects to economics. They addressed things that are important for the future of mankind, like the problems of the human nature, survival of the human beings and the entire Earth, internet and the telephone, the extend and use of the human mind, magnetic resonance in material science and medical diagnosis etc.. They answered to the problems transdisciplinary, based on their areas of expertise and realized that humankind is too grim, is too pessimistic, it lacks seeing the problems with humor and detachment. It does not build with love.

In the past 10 years, Azerbaijan has developed and progressed very much. It took its rightful place as regional actor in the Southern Caucasus and strengthened a Azerbaijan-Turkey-Kazakhstan Axis, which was needed. By organizing the Baku Humanitarian Forum, Azerbaijan completes the Davos World Economic Forum and the Astana Economic Forum and makes yet another step towards showing the world its potential, its ideas, its organizing strength and its vision. A colleague of mine from India was telling me that when he heard the President of Azerbaijan saying that in five years time they will have no more poverty, he thought maybe we can learn from this situation. Thus, these days in Azerbaijan, one finds the delights of science and humanistic views, combined with the beautiful local traditions, customs and specificities.

 

For Calea Europeana, Razvan Buzatu, Baku, Azerbaijan

 

 

 

 

 

.

EDITORIALE

Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou

Published

on

Editorial semnat de Dan Cărbunaru 

Rămași la coada Europei, încă de când au intrat în Uniune, românii au ieșit la vot sperand să iasă din ultimul vagon al garniturii. Înapoi nu e loc, așa că singura șansă pentru a avansa a devenit schimbarea liderilor care blochează culoarul. Cei rămași acasă, singurii care pot vota la alegerile locale, au transmis răspicat acest mesaj, în multe județe, mai ales în orașele mari. Cei care nu doar că au blocat culoarul, dar au și grăbit avansul, cum e cazul primarului Emil Boc, și-au primit relaxat dar responsabil revalidarea.

Noul mod de a face politică cere, în zonele care nu au beneficiat încă de această viziune, oameni noi. Prin mandat democratic încredințat de un electorat care și-a pierdut răbdarea cu politicienii vechi dar nu și speranța în politicieni.

Noua politică, noua administrație, are nevoie de Omul Nou. Care este ales fără discriminare de gen, etnie sau partid. Care se bazează pe dorința schimbării, dar și pe propriile resurse intelectuale și politice pentru a furniza soluțiile pe care comunitatea le așteaptă. A treia cale în România politică de mâine se simte deja de azi. USR-PLUS își fixează rădăcini locale, după ce le-a prins deja în Parlamentul național și cel european.

În timp ce unele țări occidentale cochetează cu populismele și extremismele ca alternativă la politicienii mainstream, în România se consolidează un nou mod responsabil de a face politică locală, națională și europeană. Împărțirea puterii, până de curând o mai mult sau mai puțin tensionată afacere electorală între dreapta și stânga, între PSD și PNL, devine mai complexă și mai dinamică.

Politicienii care vor crede și vor acționa în consecință vor fi cei care vor duce România în secolul XXI cu adevărat, într-o Uniune dominată, în oglindă, de cele trei mari familii politice – PPE, S&D și Renew Europe.

Continue Reading

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

EDITORIALE

Oportunitatea revigorării unui Parteneriat Strategic: România și Marea Britanie în faza reașezării relației lor post-Brexit

Published

on

© Administrația Prezidențială

Marea Britanie a devenit la 1 februarie 2020 primul stat membru din istorie care a părăsit construcția europeană. După aproape patru ani de la referendumul care a accentuat paradigma de transformare a relațiilor internaționale și în urma unei perioade de negocieri lungi și complicate britanicii și europenii și-au atins țelurile: Regatul Unit a ajuns de principiu un stat terț, până când finalul perioadei de tranziție va statua viitoarea relație UK – UE, iar țările membre ale Uniunii Europene și instituțiile UE au trecut proba unității și a principiului “o singură voce” în negocieri.

Simultan cu ultimele zilei ale apartenenței britanice la UE, președintele Klaus Iohannis a adus un element de noutate în discursul său anual susținut în fața ambasadorilor străini acreditați la București. Șeful statului a anunțat atunci că România și Marea Britanie lucrează la modernizarea parteneriatului strategic bilateral.

Parteneriatul Strategic dintre Londra și București a fost lansat în anul 2003, înaintea aderării României la NATO și la Uniunea Europeană, și a fost reînnoit în 2011. Însă, în ultimii ani, majoritatea parteneriatelor strategice cruciale ale României au primit noi impulsuri. În noiembrie 2018, înainte de Centenarul Marii Uniri, președinții Iohannis și Macron au semnat la Paris o foaie actualizată a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța. În august 2019, președinții Iohannis și Trump au adoptat la Casa Albă o declarație comună care se adaugă suitei de documente strategice care dau un nou contur dinamicii relației strategice dintre România și SUA.

Anunțul președintelui Klaus Iohannis a fost reafirmat recent și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro în care șeful diplomației române a precizat că Bucureștiul și Londra sunt în faza de negociere a unui document al Parteneriatului Strategic bilateral care să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

România a jucat în toată această perioadă a negocierilor privind Brexit ca un aliat și un partener fidel valorilor pe care și le-a asumat prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. La nivel european, Bucureștiul a urmărit să se asigure că drepturile cetățenilor europeni, implicit români, din Marea Britanie vor fi respectate după Brexit, inclusiv în cursul președinției române la Consiliul UE, termenul inițial când ieșirea Marii Britanii din UE ar fi trebuit să se producă. La nivelul emancipării strategice europene, îndeosebi în planul apărării, România a articulat o poziție echilibrată care să nu determină o dublare a eforturilor NATO și o concurență pentru Alianța Nord-Atlantică, în condițiile în care, după Brexit, 80% din cheltuielile militare din cadrul Alianței sunt realizate de aliați non-UE. Pe plan aliat, România a beneficiat de relația sa strategică cu Marea Britanie, forțele aeriene britanice fiind printre primele ramuri militare aliate care au trimis avioane de luptă la Marea Neagră în cadrul misiunilor de poliție aeriană ale NATO realizate în contextul anexării Crimeei de către Federația Rusă. Pe același plan, România s-a raliat gesturilor de solidaritate cu Marea Britanie în cazul Skripal, și a declarat la rândul său “persona non grata” un membru al corpului diplomatic al Rusiei acreditat la București. De asemenea, România și Marea Britanie fac parte, împreună, din grupul de aliați NATO care respectă principiul alocării a minim 2% din PIB pentru apărare.

Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

Oportunitatea revigorării parteneriatului dintre București și Londra își are importanța, în mod special, în planul cooperării militare și în domeniul apărării. Marea Britanie are al doilea cel mai mare buget al apărării din cadrul NATO. România își continuă procesul de consolidare a poziției de pol de stabilitate regional, așa cum reiese și din Strategia Națională de Apărare a Țării.

Planurile de modernizare a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră și viitorul Corp multinațional de Sud-est pe care România îl va găzdui la Sibiu sunt câteva dintre elementele concrete ale obiectivelor de securitate ale României care vor avea nevoie de susținere și de prezență militară aliată.

Într-o pondere la fel de ridicată în ecuația parteneriatului bilateral este plasată și cooperarea judiciară și în materie penală sau valoarea adăugată pe care schimbul de informații o aduce securității comune.

Nu va trebui lăsată deoparte nici componenta economică. Riscul încheierii unei perioade de tranziție post-Brexit fără un acord de liber schimb între UE și Regatul Unit este ridicat, caz în care raporturile comerciale dintre cele două blocuri vor fi reglementate de prevederile Organizației Mondiale a Comerțului.  În prezent, Marea Britanie este al 6-lea partener comercial al României din Europa, iar țara noastră înregistrează un excedent comercial în raport cu Regatul Unit, care este a 5-a piață de destinație a exporturilor românești.

Pandemia cu noul coronavirus a modificat substanțial ordinea priorităților imediate, însă a acutizat și tensiunile transatlantice. De aceea, vorbim și de o necesitate politică a revigorării Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit, mai ales că atât București, cât și Londra sunt actori pledanți ai unei relații transatlantice solide între Europa și America de Nord.

Relațiile dintre România și Marea Britanie au și o puternică istorie recentă. Londra s-a numărat printre primele voci politice occidentale care și-au manifestat sprijinul pentru aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO. În pofida Brexit-ului, Marea Britanie nu părăsește Europa, iar Londra nu își poate permite o izolare, care în actualul climat global ar acutiza ideea de faliment geopolitic al Occidentului. Or, o ranforsare a Parteneriatului Strategic Londra-București ar fi o veste bună pentru întreaga arhitectură de securitate euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

MAREA BRITANIE3 hours ago

Guvernul britanic: Negocierile între Uniunea Europeană și Regatul Unit se prelungesc, în încercarea de a găsi un consens privind un acord comercial post-Brexit

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu, mesaj cu prilejul Zilei Armatei României: Curajul arătat de militarii români în cele mai grele momente ale istoriei țării, dovada unui înalt spirit de sacrificiu pentru apărarea unității și libertății naționale

ROMÂNIA5 hours ago

Primul parc experimental de cercetare pentru tehnologii avansate în energii alternative, dezvoltat la Cluj cu confinațare europeană de peste 6,5 milioane de lei

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Bulgaria s-a alăturat inițiativei SUA Clean Network privind securitatea rețelelor de telecomunicații mobile 5G

ROMÂNIA7 hours ago

Ziua Armatei Române. Premierul Ludovic Orban: Apreciem profesionismul militarilor care astăzi întăresc capacitatea defensivă a țării, la standarde euro-atlantice și activează în misiuni desfășurate sub egida NATO, OSCE, ONU sau a UE

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Armatei României: Țara noastră are o armată bine pregătită, care asigură îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul NATO și implementarea Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE

ROMÂNIA9 hours ago

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, mesaj cu ocazia Zilei Armatei Române: Prin devotamentul și profesionalismul de care au dat dovadă, militarii noștri au făcut România respectată în interiorul NATO

ROMÂNIA10 hours ago

CSM: Octavia Spineanu-Matei, candidatul României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Proiectele pentru arădeni pornesc de la nivel local și județean și au susținere națională prin Guvernul PNL, prin Parlament și, mai departe, prin Parlamentul European

ROMÂNIA11 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României: Peste 725.000 de persoane fizice și juridice au cont pe Ghișeul.ro, singura platformă online de plată a serviciilor publice fără comision

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending