Băsescu: Ori renunţăm la mercantilismul din educaţie, ori vom avea generaţii sacrificate

traian basescuPreşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că România are obligaţia de a renunţa la mercantilismul din educaţie, el arătând că interesul “universitarilor parlamentari” este de a desfiinţa învăţământul profesional pentru ca universităţile “inventate” să aibă “materie primă plătitoare”, transmite Realitatea.net.

“Acum câţiva ani spuneam de fapt că nu avem meseriaşi, fie că vorbeam de mecanici, mecanici auto, tinichigii, ospătari. Poate nu a fost cel mai fericit mod de a o spune, dar e clar că o şansă pentru tineri este învăţământul profesional. E şansa de a-şi găsi un loc de muncă după şcoala profesională, care durează doi ani”, a spus Băsescu, potrivit sursei citate.

El a insistat asupra renunţării la mercantilismul din sistemul de educaţie din România.

“Ori înţelegem că avem obligaţia să renunţăm la mercantilismul din educaţie şi să dăm şanse copiilor, ori, dacă nu, vom avea generaţii sacrificate. Eu voi rămâne susţinător fără rezerve al consolidării învăţământului profesional în România”, a mai spus Băsescu.

Declaratiile presedintelui, redate de Administratia Prezidentiala:

Bună ziua. Vă rog să-mi permiteţi să încep prin a exprima condoleanţe familiei fostului premier Radu Vasile şi să exprim, în acelaşi timp, regretul meu profund pentru trecerea în nefiinţă a lui Radu Vasile. Nu pot să nu vă spun că a fost un prim-ministru într-o perioadă extrem de dificilă, într-o perioadă când ne puneam problema dacă România intră în încetare de plăţi sau nu şi, cu toate acestea, a găsit resurse şi inteligenţa să spună da unor programe care astăzi sunt implementate sau în curs de implementare. V-aş aduce aminte că o prioritate aprobată de Radu Vasile a fost reabilitarea drumurilor naţionale existente, iar astăzi, chiar dacă vrem toţi autostrăzi, toţi trebuie să ştim că fără aprobarea lui Radu Vasile drumurile naţionale ale României ar fi rămas cum au fost înainte de revoluţie. Şi astăzi se mai lucrează la implementarea în nordul ţării a programului aprobat de Radu Vasile şi finanţat de Banca Europeană de Investiţii. Tot datorită lui Radu Vasile, aprobării lui, avem astăzi cel mai mare terminal de containere din Marea Neagră, în portul Constanţa, pe finanţare japoneză. Sunt multe lucruri pe care aş putea să le spun despre Radu Vasile, om care a marcat epoca lui, dar şi ce a urmat după el prin curajul de a spune da unor miniştri care îi propuneau proiecte. Încă o dată, profund regret şi compasiune pentru trecerea în nefiinţă a lui Radu Vasile. A fost un prim-ministru bun, pe care România l-a avut într-o perioadă extrem de grea.

În ceea ce priveşte deplasarea de astăzi, mă deplasez la Berlin la invitaţia cancelarului Angela Merkel, invitaţie care a fost făcută tuturor membrilor Consiliului European, pentru conferinţa privind ocuparea tinerilor şi care are ca principal obiectiv transpunerea într-un program practic a deciziilor Consiliului European din 27 – 28 iunie, când una din temele prioritare a fost «Soluţii pentru diminuarea şomajului în rândul tinerilor». Obiectivul acestei conferinţe este să stabilească un set de acţiuni care să ducă la utilizarea eficientă a sumelor mari alocate de Consiliul European pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. Unul dintre mesajele principale ale acestei conferinţe este legat de faptul că trebuie să tratăm problema lipsei de locuri de muncă pentru tineri, problema şomajului în rândul tinerilor la nivel european, simultan cu programele naţionale. Este evident că, datorită liberalizării pieţei forţei de muncă, o conotaţie europeană este absolut necesară şi corelarea politicilor între statele membre, în funcţie de realităţile din fiecare stat, este necesară. Aş reaminti că astăzi discutăm despre o alocare de şase miliarde de euro plus încă două miliarde foarte probabil aduse în acest program destinat combaterii şomajului în rândul tinerilor în perioada 2014 – 2015. Deci aceşti bani trebuie cheltuiţi în 2014 şi 2015, ceea ce înseamnă că statele membre trebuie să aibă programe pregătite şi aprobate de Comisia Europeană în aşa fel încât, de la 1 ianuarie, banii să poată fi utilizaţi. Este extrem de important din acest punct de vedere ca Guvernul României să aibă programele pregătite. Aş mai face menţiunea că, tot la ultimul consiliu, s-a stabilit obligaţia pentru Banca Europeană de Investiţii să finanţeze întreprinderi mici şi mijlocii tot în scopul creării de locuri de muncă, vizând în mod deosebit tinerii cetăţeni între 16 şi 24 de ani.

Aş reaminti sumele de care poate beneficia România pentru acest program. Prin bugetul 2014 – 2020, avem alocate 400 de milioane de euro, din care, în mod expres, rezervate tinerilor, 125 de milioane de euro, dar nimeni nu opreşte Guvernul să extindă programele pentru tineri la toată suma de 400 de milioane, în mod deosebit tineri în mediul rural. La aceste 400 de milioane se vor mai adăuga, prin acel plus 2 miliarde, la cele 6 deja alocate prin buget, încă 75 – 100 de milioane. Deci, România va beneficia în doi ani de aproape o jumătate de miliard destinat creării de locuri de muncă, dacă decide să utilizeze toată suma pentru tineri, toţi cei 400 de milioane. De asemenea, la aceste programe se adaugă programul Băncii Europene de Investiţii, lansat înainte de ultimul Consiliu, programul pentru locuri de muncă destinate tinerilor. Deci, sunt bani, problema este să fie programe şi voinţa de a genera programe de calitate care să îndrituiască Comisia Europeană să transfere banii către statele membre. La această conferinţă participă miniştii muncii, ei sunt deja acolo, au lucrările lor şi pregătesc un proiect de program la nivel european, pe care să îl andoseze şefii de stat şi de guvern în această după-amiază. Din punctul nostru de vedere, important este acest schimb de experienţă ce va rezulta din dezbateri, care sunt soluţiile statelor membre.

În ceea ce ne priveşte, vreau să plecăm de la realităţile noastre. Şomajul în rândul tinerilor reprezintă 23,8% din totalul şomerilor din România. Este situaţia de pe primul trimestru al acestui an. Este un şomaj care faţă de 2012 a crescut cu 1%, de la 22,7 la 23,8. Deci, tendinţa şomajului este să afecteze într-un procent tot mai mare tinerii. Al doilea lucru pe care trebuie să-l menţionez este că avem trei regiuni: Sud – Moldova, Centru şi Regiunea Sud – Est, în care şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 25%, iar programele vor trebui îndreptate în mod deosebit către zonele în care şomajul este în creştere sau a depăşit limita de 25%. În discuţiile pe care le vom avea, voi sublinia măsurile legislative care s-au luat în România pentru a stimula angajarea tinerilor în câmpul muncii. Şi dacă vă aduceţi aminte, în timpul guvernului Boc s-a dat legea uceniciei, un lucru foarte bun, care creează condiţii de pregătire pentru tinerii care nu sunt la şcoală, dar pot începe un proces de ucenicie. Aş spune că până în prezent acest program nu este de mare succes. Programul de succes este cel generat de Legea educaţiei, prin care s-a reintrodus învăţământului profesional, acel învăţământ în care după clasa a IX-a tinerii rămân într-un proces de învăţământ, dar şi într-un proces de producţie prin opţiunile voluntare ale firmelor. Vă pot spune că în anul şcolar 2012 – 2013 sunt 13.000 de tineri înscrişi la învăţământul profesional şi 1.500 de firme care beneficiază, pentru că aici este un sistem dual – Ministerul Educaţiei, pe de o parte, şi firmele, care privesc la perspectiva nevoii de forţă de muncă calificată şi acceptă aceşti tineri în producţie. Pentru anul 2013 – 2014 pentru învăţământul profesional sunt 20.000 de locuri şi aş vrea ca acest lucru să-l audă şi părinţii, şi tinerii. Sunt 20.000 de locuri şi 1.800 de firme care solicită să preia în învăţământ profesional tineri care au trecut de clasa a IX-a.

Dacă vă aduceţi aminte, acum câţiva ani spuneam de faptul că nu avem meseriaşi, fie că vorbim de mecanici, exemplificam eu mecanici auto, tinichigii sau ospătari. Poate n-a fost cel mai fericit mod de a o spune, dar este clar că o şansă importantă pentru tineri este învăţământul profesional. Este şansa de a-ţi găsi locul de muncă imediat ce ai terminat şcoala profesională, care durează doi ani. Deci, după ce termini clasa a IX-a, sunt clasele a X-a şi a XI-a, în care se fac circa 20% ore la şcoală şi 80% din orele din programa de învăţământ sunt în societatea comercială. Mi-ar plăcea să vedem cât mai mulţi tineri de clasa a X-a care optează pentru învăţământul profesional şi pe care să-i găsim activând în procesul de pregătire pe lângă Dacia Piteşti, pe lângă Ford Craiova, pe lângă Sidex Galaţi, pe lângă multe alte companii din România şi, de ce nu, în zona de învăţământ profesional agricol. Acest model nu este un model inventat de noi, este modelul german care a fost introdus în Legea educaţiei din România şi eu sper ca şi părinţii, şi copiii să înţeleagă că a avea o meserie, a şti să faci ceva este garanţia poate nu a prosperităţii, dar a unui trai decent. Ştiu că acest concept intră în coliziune puternică cu interesele universitarilor parlamentari. Atât în trecut, prin desfiinţarea şcolilor profesionale, cât şi astăzi se manifestă tendinţa de a desfiinţa acest învăţământ profesional pentru că multele universităţi inventate peste tot pe cuprinsul ţării trebuie să aibă materie primă plătitoare.

A venit momentul în care ori înţelegem că avem obligaţia să renunţăm la mercantilismul din educaţie şi să dăm şanse copiilor, ori, dacă nu, vom avea generaţii sacrificate. Iar eu voi rămâne un susţinător fără rezerve al consolidării învăţământului profesional în România, ca şansă, ca o garanţie pentru un tânăr că are o calificare şi un loc de muncă. Nimeni nu-l opreşte pe urmă să facă şi universitate, şi să-şi dea bacalaureatul, dar pentru familiile care constată că cea mai bună soluţie, din diverse motive, este ca la 16 – 17 ani copilul să aibă o calificare, o meserie şi un loc de muncă în întreprinderea în care şi-a făcut orele de calificare în meserie este esenţial pentru a da şanse mai mari tinerilor şi, în acelaşi timp, pentru a apropia sistemul de educaţie de nevoile reale ale economiei. Deci cam acestea sunt mesajele cu care eu merg la Berlin. În mod cert, doamna Câmpeanu, la întoarcere, va putea să vă dea mult mai multe detalii despre declaraţia pe care miniştrii muncii o pregătesc acum în vederea andosării ei în summitul de după-amiază cu şefii de stat şi de guvern. Vă mulţumesc mult! Vă doresc o zi bună!”

 

Sursa: Realitatea.net
Foto: preisdency.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

5 × 4 =