Băsescu: Teoria că nu avem nevoie de austeritate, o abordare greşită

 

traian basescuPresedintele Romaniei, Traian Basescu, sustine ca teoriile aparute in ultima vreme potrivit carora echilibrul macroeconomic poate fi atins si fara masuri de austeritate sunt gresite.

“La nivel european a apărut în ultima vreme teoria că nu avem nevoie de austeritate, că sunt şi alte soluţii de reechilibrare macroeconomică. Eu cred că sunt abordări greşite”, a afirmat Băsescu, prezent la un summit în Slovacia.

Declarația de presă susținută de Traian Basescu:

“Încep prin a mulţumi gazdei noastre, domnului preşedinte Ivan Gašparovič, pentru ospitalitate. Aş face câteva observaţii despre acest summit. Prima şi cea mai importantă este aceea că Summitul a reuşit să acomodeze exigenţele tuturor participanţilor în raport de Kosovo şi s-a reuşit acest lucru în condiţiile în care toţi am înţeles să respectăm spiritul protocolului Belgrad – Priştina. Altfel, nu ar fi fost posibilă o participare a 20 de stat cu poziţii diferite în raport cu Kosovo. Asta arată că la nivelul celor 20 de state s-a ajuns la înţelepciune politică. Nu trebuie forţată nota. Lucrurile merg pe un drum pe care l-au deschis Belgradul şi Priştina şi acesta este drumul pe care trebuie să-l urmăm. Un alt lucru, care mi s-a părut extrem de important, este că toţi am ajuns la concluzia că suntem într-o situaţie, în general, post-criză şi că trebuie să găsim soluţii de creştere. Mi se pare foarte important să subliniez un lucru legat de criză, austeritate, creştere, creare de locuri de muncă. La nivel european a apărut, în ultima vreme, teoria că nu avem nevoie de austeritate, că sunt şi alte soluţii de reechilibrare macroeconomică decât austeritatea. Eu cred că sunt abordări greşite, care nu fac decât să întârzie procesele de revenire la echilibrele macroeconomice, care să permită relansarea reală a creşterii economice durabile. Este clar că măsurile de austeritate sunt necesare atunci când, din erori politice sau din demagogie politică, un guvern distruge echilibrele macroeconomice ale ţării şi reechilibrarea nu se poate face decât prin măsuri de austeritate luate la timp, luate serios, luate hotărât, în aşa fel încât perioada de austeritate să fie cât mai scurtă. Vă pot spune din experienţa României de la luarea măsurilor de austeritate, în zece luni am intrat din nou pe creştere. România a avut creştere economică şi în 2011 şi în 2012.

Marea problemă acum este problema socială, care a fost generată de criză şi anume şomajul şi, mai ales, şomajul în rândul tinerilor. Aici trebuie să găsim soluţii. Simpla afirmare şi recunoaştere a problemei nu este suficientă şi, dacă la nivel european nu vom lua măsuri de creare de locuri de muncă pentru tineri, în mod deosebit, riscăm să avem o generaţie pierdută. Un alt aspect care mi s-a părut foarte important este conştientizarea de către toţi cât suntem de dependenţi unii de alţi, chiar în condiţiile în care suntem şi conştienţi că Europa are nevoie de mai multă integrare, mai multă integrare pentru a ne creşte, pe de o parte, competitivitatea în competiţia globală, simultan cu reformele structurale care să se aşeze la baza creşterii de competitivitate. Şi, în sfârşit, aş mai menţiona un lucru. Avem nevoie de programe regionale importante, de proiecte regionale importante, şi două sunt cele pe care le susţinem fără rezerve. Strategia Dunării – şi acum, când discutăm de intrarea în efectivitate a noului buget al Uniunii, trebuie să transformăm declaraţiile frumoase cu privire la Strategia Dunării în realitate şi asta înseamnă ca fiecare stat dunărean, în proiectele pe care le va trimite la Comisie, în proiectele prioritare, finanţabile în exerciţiul 2014 – 2020, să aloce resursele necesare punerii în aplicare a Strategiei Dunării, resurse din fondurile de coeziune. Un al doilea proiect, care mi se pare vital şi pentru care patru şefi de stat am semnat o scrisoare, este proiectul Nabucco, un proiect care are menirea să diversifice soluţiile, sursele de aprovizionare cu gaze a unui număr mare de state, nu numai a celor patru pe teritoriul cărora va trece Nabucco Vest, dar foarte multe alte state vor fi beneficiare ale proiectului Nabucco, dacă se realizează. Extinderea şi Vilnius-ul vor fi un alt semnal – extinderea are un semnal concret la 1 iulie, cu intrarea Croaţiei în Uniunea Europeană, iar Vilnius-ul reprezintă, după părerea mea, speranţa, pentru că acolo sunt şanse ca Republica Moldova, poate şi Ucraina să parafeze Acordul de asociere la Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă da, Uniunea Europeană a fost şi încă nu a ieşit din criză, dar extinderea este un proces care merge înainte. Vă mulţumesc.”

Sursa: presidency.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

5 + 15 =