9 noiembrie: 20 de ani de la caderea zidului care despartea Europa. De la ora 13, B1 TV

Analistul de politica externa Bogdan Chirieac si europarlamentarul Petru Luhan sunt invitatii emisiunii Calea Europeana de luni, 9 noiembrie, de la ora 13, pe B1 TV.

Printre temele discutate se numara

  • apropiata intrare in vigoare a Tratatului de la Lisabona,
  • implinirea a 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului,
  • recentul Summit UE-SUA,
  • aderarea la Spatiu Schengen,
  • criza economico-financiara,
  • situatia IMM-urilor,
  • programele de dezvoltare regionala,
  • vizele pentru SUA,
  • drepturile romanilor in UE.

Puteti posta aici opiniile, sugestiile sau intrebarile dumneavoastra.

Share daca ti-a placut articolul:

2 Responses to 9 noiembrie: 20 de ani de la caderea zidului care despartea Europa. De la ora 13, B1 TV

  1. Florin Munteanu 08/11/2009 at 15:43

    Societatea Cunoasterii presupune nu doar acceptarea unei noi etichete ci structurarea unei noi societati, centrata pe noi valori, relatii inter-sociale, noi produse, o noua piata si evident noi meserii. Societatea Cunoasterii marcheaza in fapt o “tranzitie de faza” in evolutia umanitatii, un salt de paradigma: de la valoarea produsului tangibil (clona, reproducere in masa, stoc, material si materializat) la cea a nontangibilului (prototip, design, concept… conceptul devine un produs…).
    Generalizarea unor noi forme de productie (gandit in Europa (Romania), produs in Est (China, tailanda, Taiwan) pentru o piata globala ), dematerializarea produselor (instrumentatie virtuala, prototipare virtuala, e-servicii; e-comert, e-scoala etc) si initierea de noi piete si meserii …sunt doar cateva din caracteristicile si oportunitatile acestei noi societati.

    Societatea Cunoasterii, ca orice produs al unei interactiuni sociale, nu apare ca urmare a unei constrangeri (sub presiunea unui pachet de legi, norme si directive) oricat de inteligent ar fi realizata…. Ea este rezultatul emergnt al schimbarii naturii si “structurii” interne a celulei sociale (a individului) si a naturii interactiunilor dintre aceste celule (obiceiuri, scara de valori,cultura) . Ori aceasta este descrierea simplista a unei schimbari de mentalitate la nivelul unei mase sociale critice! Se stie ca aceasta transformare implica un enorm efort de educatie si nu un efort imens de normare legislativa, de “popularizare” a obiectivelor! si nici de “atragere a populatiei’ cu promisiuni de castig specifice societatii vechi, ce tocmai inercam sa o “uitam” (si asta doar pentru faptul ca …: asa intelege sociatatea, asta vrea sa auda…)…

    Din perspectiva celor de mai sus, cum va explicati interesul atat de redus al clasei politice (de la stanga la dreapta esicherului politic european) fata de programele educationale de tip “science and society” dedicate “insamantarii” in societate a germenilor pentru inovativitate? pentru creativitate? pentru antreprenoriat? pentru stiinta Complexitatii (comanda sociala europeana definita la Bruxell si care este oficial recunoscuta ca “disciplina” capabila sa initize si sa dezvolte capacitatea de conexiune dintre abordari, discipline si prin aceasta sa implineasca dezideratul de baza: atiudinea pro-activa, auto-adaptativa, creativ-inovativa a individului dintr-o societate a Cunoasterii)?

    Si tot din perspectiva celor de mai sus, cum va explicati dezinteresul explicit al clasei politice romanesti fata de problema educatiei, singurele discutii fiind legate doar de aspecte formale ale procesului de invatamant si nu a “nucleului tare”, al fondului problemei ce este mult mai legat de structura mentala a tineretului, de noile nevoi ale unei piete turbulente in care predictia se diminueaza la randul ei exponential…. Ce se vede din afara ministerului sunt doar problemele profesorilor (salarii si locuri de munca pentru discipline de mult inutile) nu si adevarata intelegere a nevoilor unei societati a Cunoasterii, pentru care Europa face atatea sacrificii, atatea eforturi, inclusiv ale dumneavaostra ca europarlamentar?

    Reply
  2. Dan Carbunaru 09/11/2009 at 17:47

    Unul dintre colaboratorii europarlamentarului Petru Luhan, Gratian Mihailescu, a comentat una dintre temele dezbatute pe Facebook, la provocarea lansata de dl profesor Munteanu. Imi permit sa postez si aici interventia interesanta a dlui Mihailescu

    “Pentru domnul Munteanu: Am citit intrebarile dumneavoastra postate pe siteul emisiunii caleaeuropeana si voi incerca pe scurt sa raspund la una dintre ele, in calitatea de colaborator al domnului europarlamentar Petru Luhan. Politicile europene de cercetare si inovatie constituie un fapt primordial pentru oamenii politici de la Bruxelles, fie ei din Parlamentul Europei sau Comisie. Scopul declarat al strategiei de la Lisabona este acela de a revigora politicile comunitare, pe fondul a două provocări majore care afectau economia şi societatea: globalizarea şi dezvoltarea cu repeziciune a societăţii informaţionale. Procesul de globalizare implică creşterea concurenţei în toate sectoarele economiei. Dezvoltarea societăţii informaţionale presupune o reformă radicală a sistemului de educaţie din Europa şi asigurarea învăţării pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii europeni.
    Obiectivul central al Strategiei Lisabona, respectiv acela de a transforma Uniunea în cea mai competititvă şi dinamică economie din lume până în anul 2010, a fost reformulat în anul 2005, cu ocazia efectuării evaluării pe termen mediu a Strategiei.
    Obiectivul Strategiei Lisabona relansate îşi propune transformarea Uniunii intr-un spatiu mai atractiv pentru investitii si munca, promovarea cunoasterii si inovarii şi crearea de locuri de munca mai numeroase si mai bune. Pentru perioada de programare financiare 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor
    Strategiei Lisabona
    Pentru cercetare si inovatie exista pe plan european un program numit FP7.Bugetul programului este de 55 de milioane de euro pana in 2013.Programele cadru au fost implementate din 1984. FP7 se va desfăşura până la sfârşitul anului 2013. A fost astfel creat încât să se bazeze pe realizările programelor anterioare pentru a crea spaţiul european de cercetare şi a-l duce mai departe spre dezvoltarea economiei şi societăţii cunoaşterii în Europa. Cel de-al şaptelea program cadrul propus va fi organizat în patru programe principale care corespund celor patru componente de bază ale cercetării europene: Cooperare-cercetare in cooperare, Idei-cercetare de frontiera, Oameni-potential uman si Capacitati-capacitate de cercetare.”

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

7 + ten =