Un Consiliu European crucial urmează miercuri și joi (18-19 februarie) la Bruxelles privind tema Brexit-ului. 28 de lideri ai statelor membre, printre care și președintele Klaus Iohannis, vor analiza și decide asupra planului în patru puncte propus de Donald Tusk pentru rămânerea Marii Britanii la masa establishment-ului european, chestiune în care se va aborda însăși viitorul și esența UE.
Liderii statelor membre vor avea pe masa discuțiilor planul în patru puncte publicat de președintele Consiliului European, Donald Tusk, liderul european însărcinat cu găsirea unui numitor comun între UE și Marea Britanie pentru ca guvernul de la Londra să-și determine cetățenii să voteze pentru menținerea uneia dintre cele mai importante economii europene și mondiale în rândul proiectului european.
”A rămâne sau a nu rămâne în aceeași formulă, aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundă nu doar poporul britanic, dar și celelalte 27 de state membre UE în următoarele două săptămâni. Mai este multă muncă. Mizele sunt importate în acest joc”, a menționat Tusk într-o scrisoare adresată liderilor europeni cu prilejul prezentării planului său la începutul lunii februarie.
Ce a cerut Marea Britanie
1. Protejarea pieței unice pentru Marea Britanie și pentru alte state care nu sunt în zona euro.
2. Creșterea competitivității. Cameron a declarat că dorește „să înscrie competitivitatea în ADN-ul Uniunii Europene” prin reducerea dificultăților cu care se confruntă întreprinzătorii.
3. Să i se permită Marii Britanii să nu se alinieze la ambiția Uniunii Europene de a forma „o uniune cât mai profundă” și de a consolida rolul parlamentelor naționale.
4. Să li se restricționeze emigranților din UE accesul la beneficii, atât celor care sunt încadrați în câmpul muncii, cât și celor care nu muncesc. Miniștrii britanici doresc să oprească presoanele care vin în Marea Britanie cu scopul de a beneficia de avantaje. Condiția pentru a se bucura de acestea este să fie rezident al Marii Britanii cu o vechime de 4 ani.
Ce cuprinde planul propus de președintele Consiliului European
1. Statele membre a căror monedă oficială nu este euro nu vor împiedica implementarea actelor de reglementare ce vizează funcționarea zonei euro și se vor abține de la adoptarea unor măsuri care prejudiciază obiectivele Uniunii Economice și Monetare. Statele zonei euro vor respecta drepturile și competențele statelor ce nu dețin moneda unică, iar acestea din urmă nu edifica obstacole pentru consolidarea integrării economice.
2. Asumarea unor pași concreți realizați de instituții și statele membre împreună pentru o reglementare mai bună, diminuarea presiunilor administrative și birocratice și energizarea rolului IMM-urilor pentru economia europeană.
3. Competențele conferite de statele membre Uniunii pot fi modificate, pentru a le reduce sau consolida, numai printr-o revizuire a tratatelor și prin acordul tuturor statelor membre. Tratatele conțin deja prevederi specifice prin care anumite state au dreptul de a nu participa sau de a se excepta de aplicarea anumitor norme europene. Referirile la o uniune și mai strânsă între popoare sunt, prin urmare, compatibile cu diferite forme ale integrării pentru statele membre și nu le obligă pe acestea să urmărească o destinație comună. Mai mult decât atât, se propune și posibilitatea de instituire a unui act legislativ prin care minim 55% dintre voturile alocate Parlamentelor naționale (o procedură a cartonașului roșu), utilizate în conformitate cu principiul subsidiarității, le permite statelor membre să blocheze sau să reformuleze o inițiativă legislativă a Comisiei.
4. Comisia Europeană va fi delegată să propună forme de amendare a legislației de procedură și a regulamentelor ce vor fi aplicate în această chestiune. Implementarea unui astfel cadru juridic ar autoriza statele membre să limiteze accesul la beneficii muncitorilor din UE care sunt noi intrați pe piața muncii a unei țări membre pentru o perioadă de patru ani de la angajarea acestora.
Ce spun liderii și statele membre
”Locul Marii Britanii e clar in familia europeană. UE e mai puternică cu Marea Britanie în interior și Marea Britanie e mai puternică in UE”, i-a transmis președintele Klaus Iohannis lui David Cameron la vizita sa de la București de la finalul anului trecut, iar poziția României nu s-a schimbat. Cu toate acestea, într-o întrevedere la Palatul Cotroceni cu președintele Consiliului European, Iohannis a transmis că în chestiunea negocierilor cu Londra ”nu trebuie să fie puse în discuție drepturile cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea ce privește accesul la prestațiile sociale”.
”Dacă aş spune că avem un plan B, acest lucru ar lăsa impresia că există o voinţă a Comisiei de a lua serios în considerare posibilitatea ca Marea Britanie să poată părăsi Uniunea Europeană. Prin urmare, nu intru în detalii privind un plan B“, a declarat și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei, cu privire la tema Brexit-ului.
”Vă pot garanta că Parlamentul European va trata imediat după referendumul de rămânere în UE pentru a legifera asupra propunerii Comisiei”, a afirmat și Martin Schulz, după o întâlnire avută cu premierul britanic David Cameron.
Premierul Olandei, Mark Rutte, a declarat la rândul său că: ”Foarte multe progrese s-au înregistrat, dar avem nevoie ca la summit-ul european ce stă să înceapă să se ajungă la un acord. Este important pentru toate părțile, atât economic, cât și politic ca Marea Britanie să rămână în UE. Dacă vom reuși asta, putem consolida cooperarea europeană”.
”Considerăm cu fermitate că Uniunea Europeană rămâne cel mai bun răspuns pentru provocările actuale și ne permite să urmăm diferite căi ale integrării. O Uniune mai consolidată între popoarele Europei”, au declarat și miniștrii de externe ai celor șase țări membre fondatoare ale UE, reuniți recent la Roma, într-un format care arată importanța momentului de cumpănă.
Deși Marea Britanie nu a fost menționată în declarația miniștrilor, referile la ”o Uniune mai consolidată între poparele Europei” este atât o prevedere în tratatul de funcționare al UE, cât și un subiect de negociere de la care Londra dorește să se excepteze, însă orice modificare a unei asemenea prevederi pune la îndoială însăși filosofia existențială a Uniunii.
Într-o întrevedere comună la Strasbourg, liderii Franței și Germaniei, Francois Hollande și Angela Merkel, au exclus posibilitatea unor noii concesii către Marea Britanie.
”Dorim ca Marea Britanie să rămână membră UE, dar și ca britanicii să fie convinși că este mai bine să rămână în familie. Nu vrem numai o Europă britanică, ci mai degrabă o propunere care să cuprindă întrega Europă”, a spus și liderul europarlamentarilor PPE, Manfred Weber.
”Este esențial ca Marea Britanie să rămână membră. Marea Britanie în afara UE ar fi mai slabă”, a avertizat și Gianni Pittella, liderul S&D.
”Europa fără Marea Britanie nu contează, nu este o contrapondere pentru China, Rusia, Statele Unite, America, fiind în fapt Putin cel care câștigă, deoarece Putin dorește o Europă divizată”, a completat și Guy Verhofstadt.
Avertismente și de pe celălalt mal al Atlanticului
Conform Casei Albe, Barack Obama a vorbit cu David Cameron la telefon și a reafirmat ”sprijinul Statelor Unite pentru o Mare Britanie puternică într-o Europă la fel de puternică”.
Alte subiecte de pe ordinea de zi. Criza migrației: soluții într-o instabilitate crescândă
Un subiect la fel de important prin recrusdescența sa va fi criza migrației, temă în cadrul căreia liderii statelor membre vor realiza o trecere în revistă și o evaluare și vederea îndeplinirii deciziilor luate până acum în vederea proximei reuniuni din luna martie.
Prevenirea fluxurilor ilegale de migranți va fi o chestiune pe care statele membre o vor aborda, mai ales în contextul în care miniștrii Apărării din statele membre NATO (22 sunt membre și UE) au autorizat o misiune de patrulare în Marea Egee pentru a preîntâmpina tentative ilegale de intrare pe teritoriul Uniunii.
Consolidarea capacității de protejare a granițelor externe și întărirea activității Frontex (Agenția de Frontieră a Uniunii) va fi amplu discutată de liderii Uniunii, mai ales că prin intermediul Comisiei Europene se așteaptă o propunere legislativă în acest sens, care ar putea culmina cu înființarea unei gărzi de coastă pentru patrulare și protejare a granițelor.
La fel de importante sunt chestiunile responsabilității și securității interne, ținând cont de deciziile precedente: relocarea a 160000 de migranți și eficientizarea centrelor de primire (hotspots).
Chestiunea refugiaților va fi una de amplu interes și la Consiliul European de joi și vineri, dar și înaintea reuniunii. Germania, Franța și Austria vor co-organiza o reuniune informală joi cu președintele Comisiei Europene, dar și lideri din alte 9 state afectate de traseul migranților. Reuniunea va avea loc la sediul Reprezentanței Austriei la UE, iar ea ar fi trebuit să participe și premierul turc, Ahmet Davutoglu, dar care și-a anulat prezența din cauza atentatului de la Ankara în care au decedat peste 28 de persoane.
La summit-ul UE se va mai aborda și dimensiunea guvernanței economice din zona euro.
Mai multe detalii despre primul Consiliu European al anului – AICI.
.
Comentariile sunt închise.