Uraganul european bugetar nu a trecut – Parlamentul European spune NU!

UE moneyConsens si solidaritate la Consiliul European din 7 – 8 februarie?

La finalul a doua zile de negocieri, presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy anunta acordul liderilor europeni asupra cadrului financiar multianual 2014-2020.

Marea Britanie a reusit sa obtina reducerea bugetului, transformand ziua de vineri intr-o zi simbol pentru Cameron, care s-a putut intoarce victorios la Londra.

Polonia este si ea pe lista statelor multumite, Donald Tusk declarand ca este o zi foarte importanta pentru polonezi, obtinand 72,9 miliarde de euro pentru politica de coeziune : „este una dintre cele mai fericite zile din viaţa mea; nu cred că voi mai putea să fac aşa ceva pentru Polonia vreodată. Avem un buget din care vom primi 72.9 miliarde euro pentru politica de coeziune.”

În pofida condiţiilor economice dificile, guvernul polonez a reuşit să obţină mai multe fonduri decât la ultima negociere din 2005. Polonia va primi cu 4 miliarde euro în plus faţă de 2005, 105.8 miliarde comparativ cu 101.5 miliarde.

Irlanda considera ca rezultatul este unul pozitiv, cu atat mai mult cu cat noua Initiativa pentru angajarea tinerilor beneficiaza de 6 miliarde de euro.

Romania a obtinut 39,887 miliarde de euro din bugetul UE, în condiţiile în care tinta era de 48 de miliarde de euro din bugetul UE pentru exercitiul financiar 2014-2020. Faptul ca presedintele a incercat sa prezinte romanilor acest regres ca o victorie nu face decat sa intareasca ideea ca urmareste maximixarea imaginii proprii si a unui status de subordonare fata de europeni. O victorie inseamna sa obtii mai mult decat ai mizat sau, cel putin, limita la care te-ai ridicat (mai ales ca stacheta nu a fost ridicata la un nivel imposibil de realizat).

Parlamentul European nu agreeaza conventia liderilor europeni

Totusi nu s-a inscris inca finalul de etapa. Conform procedurilor legislative proiectul de buget convenit de liderii europeni trebuie sa primeasca aprobarea Parlamentului European (cu o majoritate de voturi). Avand in vedere ca liderii grupurilor politice nu agreeaza forma actuala a bugetului este posibil ca negocierile sa nu se fi incheiat: „Acest acord nu va întări competitivitatea economiei europene. Dimpotrivă, nu va face decât să o slăbească. Nu este în interesul cetăţenilor europeni. Parlamentul european nu poate accepta în forma actuală acordul convenit astăzi în Consiliul European”, au apreciat într-un comunicat comun Joseph Daul (PPE, conservatori), Hannes Swoboda (S&D), Guy Verhofstadt (ALDE), Rebecca Harms şi Daniel Cohn-Bendit (Grupul Verzilor).

In cazul unui aviz nefavorabil acordat de Parlamentul European, Comisia Europeana trebuie sa propuna un nou proiect asupra caruia Parlamentul poate depune amendamente, urmand apoi constituirea unui comitet de conciliere. Daca Comisia va respinge forma negociata si Parlamentul aproba, varianta Parlamentului va trece fiind autoritatea bugetara. Solutia in cazul unui dezacord este stabilirea bugetului pentru fiecare an in parte, ceea ce nu reprezinta o varianta favorabila cresterii economice, ci se va transforma intr-o vanatoare de fonduri incoerenta si fara rezultate.

Compromis de dragul compromisului?

Compromisul de vineri era necesar pentru a calma pietele financiare si pentru a da acel semn cat de firav de solidaritate. Modul in care s-a ajuns la compromis nu este cel mai favorabil pentru statele membre si ca in orice negociere unii au castigat si altii au pierdut (sau nu si-au atins obiectivele).

Forma bugetului convenita la finalul Consiliului European transmite multe mesaje cu privire la evolutia constructului european. Se mentine acea diferentiere clara intre statele mai puternice si statele periferice, iar neacordarea de fonduri suficiente pentru dezvoltare regionala va favoriza andancirea decalajelor dintre state.

Solidaritatea ceruta s-a manifestat doar la nivelul formei si nu a fondului. Astfel s-a ajuns la un acord – obiectiv important pentru Germania, Marea Britanie, chiar si pentru Uniune – dar rezultatul nu a fost unul solidar cu principiul recuperarii decalajelor de dezvoltare ale tuturor statelor membre. Ideea unei Uniuni cu doua sau mai multe viteze este, in acest mod, recunoscuta si operationalizata.

In scenariul decalajelor, Uniunea Europeana nu va reusi sa isi trateze problema saraciei, accentuand-o si, in consecinta, indepartandu-se de dezideratul cresterii economice si a crearii locurilor de munca.

Oricum ar fi, actualul buget multianual, care acopera perioada 2014-2020 NU este un buget cu viziune, NU este un buget orientat spre crestere, dezvoltare durabila sociala si economica. NU este nici un buget al iesirii din criza sau macar aferent unei perioade de criza.

Toate aceste aspecte nu ne comunica decat un singur lucru : vremurile grele pentru Europa – atat din punct de vedere economic, dar si social si politic – vor continua in urmatorii ani, iar sansele Romaniei de a recupera decalajele de dezvoltare scad din punct de vedere matematic.

Motivul pentru care Bugetul Uniunii reprezinta un pas inapoi si nu unul inainte este ca odata cu „escaladarea” si negocierile pentru aprobare nu s-au prezentat, discutat si analizat niciun fel de masuri concrete si de ordin practic pentru a face din acest instrument unul de forta.

Mai mult, este necesara o „recreionare” a modalitatilor de constituire si aprobare ca pe viitor adoptarea bugetului sa genereze mai putine tensiuni si frustrari.

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

15 + 12 =