Opt țări din Uniunea Europeană s-au angajat vineri să majoreze contribuțiile bugetare pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene – un gest simbolic, având în vedere că toate aceste țări primesc în prezent mai mulți bani de la bugetul Uniunii în comparație cu cât contribuie.
Potrivit Politico Europe, la o întâlnire la Budapesta cu comisarul european pentru buget, Günther Oettinger, miniștrii din cele opt țări – Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovenia și Slovacia – au declarat că țările lor sunt dispuse să ridice plafonul pentru alocările lor bugetul multianual al UE la 1,1% din venitul național brut (VNB), ceea ce înseamnă o creștere cu 0.1% de la limita actuală de 1%, tocmai.
La finalul reuniunii, Oettinger a declarat că întrunirea îi dă încredere că s-ar putea ajunge la o înțelegere cu privire la bugetul pe termen lung, cunoscut drept cadrul financiar multianual, și a mulțumit țărilor pentru disponibilitatea lor de a plăti mai mult, mai ales în contextul retragerii Marii Britanii din UE.
Potrivit estimărilor publice, Brexit-ul ar produce o ”gaură” de 12-13 miliarde de euro la bugetul Uniunii, o sumă deloc de neglijat în condițiile în care țările din Europa Centrală și de Est vor insista pentru menținerea finanțărilor în direcția coeziunii și agriculturii, în vreme ce la noile priorități ale Uniunii Europene se adaugă apărarea, securitatea, migrația sau cercetarea.
“Sunt extrem de recunoscător celor opt state membre că au fost dispuse să contribuie un pic mai mult”, a spus el, conform sursei citate.
Angajamentul acestor state este anunțat că trei săptămâni înainte de summitul informal al șefilor de stat sau de guvern, reuniune ce va avea pe agendă viitorul Cadru Financiar Multianual. Pe de altă parte, cu o zi înainte de reuniunea menționată, Comisia pentru bugete a Parlamentului va vota poziția sa privind CFM post-2020 și este așteptată să solicite o creștere a contribuției țărilor UE la 1.3% din VNB.
Subiectul a fost discutat și în cadrul întrevederilor de la Bruxelles ale președintelui României, Klaus Iohannis, cu Colegiul comisarilor europeni și, ulterior, cu președintele Consiliului European, Donald Tusk.
Într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, coordonatorul Partidului Popular European privind viitorul buget european, Marian-Jean Marinescu, declara că diferența de 0.1% ar urma să suplinească deficitul lăsat de ieșirea Marii Britanii din UE, însă punctele procentuale până la 1.2% – 1.3% ar fi necesare pentru finanțarea adecvată a noilor priorități și menținerea finanțărilor pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.
Discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual sunt importante România, atât din perspectiva faptului că finalizarea acordului pentru bugetul european post-2020 este așteptată să aibă loc în timpul președinției române la Consiliul UE, cât și din prisma faptului că țara noastră este al doilea beneficiar net de fonduri europene din UE.
Totodată, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a anunțat încă de la începutul anului că principalele priorități ale României în cadrul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020 vor fi finanțarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune.
Pe de altă parte, răspunzând unei întrebări CaleaEuropeana.ro, șeful diplomației române a transmis că pentru acoperirea contribuției britanice ”o posibilitate este creșterea contribuțiilor țărilor membre ale UE”, admițând însă că ”nu există un entuziasm delirant pentru această soluție, deși în mod concret ea ar ajuta”.
.
