Connect with us

Bugetul UE

Bugetul UE discutat la Budapesta: România, Polonia, Ungaria și alte 4 țări din regiune s-au angajat să aloce mai mulți bani după ieșirea Marii Britanii din UE

Published

on

Opt țări din Uniunea Europeană s-au angajat vineri să majoreze contribuțiile bugetare pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene – un gest simbolic, având în vedere că toate aceste țări primesc în prezent mai mulți bani de la bugetul Uniunii în comparație cu cât contribuie.

Potrivit Politico Europe, la o întâlnire la Budapesta cu comisarul european pentru buget, Günther Oettinger, miniștrii din cele opt țări – Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovenia și Slovacia – au declarat că țările lor sunt dispuse să ridice plafonul pentru alocările lor bugetul multianual al UE la 1,1% din venitul național brut (VNB), ceea ce înseamnă o creștere cu 0.1% de la limita actuală de 1%, tocmai.

La finalul reuniunii, Oettinger a declarat că întrunirea îi dă încredere că s-ar putea ajunge la o înțelegere cu privire la bugetul pe termen lung, cunoscut drept cadrul financiar multianual, și a mulțumit țărilor pentru disponibilitatea lor de a plăti mai mult, mai ales în contextul retragerii Marii Britanii din UE.

Potrivit estimărilor publice, Brexit-ul ar produce o ”gaură” de 12-13 miliarde de euro la bugetul Uniunii, o sumă deloc de neglijat în condițiile în care țările din Europa Centrală și de Est vor insista pentru menținerea finanțărilor în direcția coeziunii și agriculturii, în vreme ce la noile priorități ale Uniunii Europene se adaugă apărarea, securitatea, migrația sau cercetarea.

“Sunt extrem de recunoscător celor opt state membre că au fost dispuse să contribuie un pic mai mult”, a spus el, conform sursei citate.

Președintele Klaus Iohannis alături de Colegiul comisarilor europeni (FOTO: Administrația Prezidențială)

Angajamentul acestor state este anunțat că trei săptămâni înainte de summitul informal al șefilor de stat sau de guvern, reuniune ce va avea pe agendă viitorul Cadru Financiar Multianual. Pe de altă parte, cu o zi înainte de reuniunea menționată, Comisia pentru bugete a Parlamentului va vota poziția sa privind CFM post-2020 și este așteptată să solicite o creștere a contribuției țărilor UE la 1.3% din VNB.

Subiectul a fost discutat și în cadrul întrevederilor de la Bruxelles ale președintelui României, Klaus Iohannis, cu Colegiul comisarilor europeni și, ulterior, cu președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, coordonatorul Partidului Popular European privind viitorul buget european, Marian-Jean Marinescu, declara că diferența de 0.1% ar urma să suplinească deficitul lăsat de ieșirea Marii Britanii din UE, însă punctele procentuale până la 1.2% – 1.3% ar fi necesare pentru finanțarea adecvată a noilor priorități și menținerea finanțărilor pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Citiți și ANALIZĂ România a plătit 15 miliarde de euro la bugetul UE și poate primi 43 de miliarde de la UE. Cât am reușit să recuperăm din decalajele de absorbție. Secretul reușitei polonezilor

Discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual sunt importante România, atât din perspectiva faptului că finalizarea acordului pentru bugetul european post-2020 este așteptată să aibă loc în timpul președinției române la Consiliul UE, cât și din prisma faptului că țara noastră este al doilea beneficiar net de fonduri europene din UE.

Totodată, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a anunțat încă de la începutul anului că principalele priorități ale României în cadrul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020 vor fi finanțarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune.

Pe de altă parte, răspunzând unei întrebări CaleaEuropeana.ro, șeful diplomației române a transmis că pentru acoperirea contribuției britanice ”o posibilitate este creșterea contribuțiilor țărilor membre ale UE”, admițând însă că ”nu există un entuziasm delirant pentru această soluție, deși în mod concret ea ar ajuta”.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Bugetul UE

Siegfried Mureșan poate începe discuțiile cu țările membre privind bugetul UE pentru 2024. Parlamentul European a stabilit mandatul de negociere

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg

Plenul Parlamentului European a votat miercuri, cu largă majoritate, 424 voturi „pentru”, 101 „împotrivă” și 102 abțineri, raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan privind poziția Parlamentului asupra bugetului Uniunii Europene pentru anul 2024.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Parlamentul susține creșterea alocărilor către acele domenii care au nevoie de mai multă finanțare europeană, precum cercetarea, bursele de studiu „Erasmus+”, tinerii fermieri, dar și Republica Moldova, Ucraina și Vecinătatea estică și Vecinătatea sudică ale Uniunii Europene. 

”Mulțumesc colegilor din Parlamentul European care au adoptat, cu largă majoritate, raportul meu și avem o poziție unită privind Bugetul UE din 2024. Vestea bună este că bugetul, în valoare de aproximativ 190 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, din care România primește majoritatea fondurilor europene nerambursabile. În plus, vrem să creștem sprijinul pentru domeniile care au nevoie de mai multă finanțare în următoarea perioadă. Alocăm aproximativ 100 de milioane de euro în plus pentru cercetare, care aduce beneficii concrete oamenilor din toată Europa, mai ales când vorbim de cercetarea în domeniul medical. Tot aproximativ 100 de milioane de euro în plus alocăm pentru bursele de studiu «Erasmus+».  Vreau ca un număr cât mai mare de tineri din România și din UE să beneficieze de sprijin pentru a studia în străinătate. De asemenea, tot cu 100 de milioane de euro creștem alocările pentru Mecanismul privind Conectarea Europei prin care dezvoltăm infrastructura de transport transfrontalieră din Europa”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după votul din plen. 

Sprijinirea tinerilor fermieri, gestionarea migrației, întărirea Parchetului European, Programul European de Sănătate, Programul de sprijinirea a industriilor creative sunt domenii pentru care eurodeputatul va pune eforturi pentru a crește finanțarea, informează Parlamentul European într-un comunicat. 

”O altă prioritate majoră a bugetului este siguranța Uniunii Europene. Iar siguranța noastră depinde, într-o bună măsură, și de siguranța țărilor din vecinătatea noastră. De aceea, trebuie să avem suficiente fonduri în bugetul Uniunii Europene pentru a ne asigura că putem gestiona adecvat situațiile neprevăzute atât din interiorul Uniunii, cât și de la granițele noastre. Din 2020, când am adoptat Cadrul Financiar Multianual pe 7 ani al Uniunii pe baza căruia concepem bugetele anuale, au fost declanșate două conflicte armate la granițele noastre: războiul din Ucraina și atacurile teroriste ale Hamas în Israel”, a mai spus Mureșan.

Acesta este motivul pentru care Parlamentul European propune ”creșterea alocărilor în bugetul UE pentru Ucraina, Republica Moldova și restul țărilor din Vecinătatea estică și sudică ale Europei tocmai pentru a contribui la reducerea riscurilor de securitate de la granițele noastre”.

”Creșterea sprijinului pentru Ucraina și Moldova este cu atât mai importantă cu cât aceste țări sunt state candidate la Uniunea Europeană. Cum Cadrul Financiar Multianual, în forma adoptată în 2020, nu prevede suficientă flexibilitate pentru o creștere adecvată a alocărilor către aceste noi priorități de securitate, este necesară și revizuirea cadrului multianual.  Din acest motiv, poziția Parlamentului privind Bugetul UE din 2024 este aliniată cu propunerea de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027”, a continuat eurodeputatul. 

Citiți și: Siegfried Mureșan, negociatorul-șef pentru bugetul UE: PE se va asigura că Ucraina va cheltui eficient și responsabil cele 50 de miliarde de euro pentru 2024-2027. Încercăm să creștem alocările pentru R. Moldova

Executivul european a propus atunci ca bugetul UE pentru 2024 să se ridice la 189,3 miliarde de euro, ce urmează să fie completat de 113 miliarde euro sub formă de plăți pentru granturi în cadrul NextGenerationEU, instrumentul european destinat redresării post-pandemice.

Votul din Parlamentul European a reprezentat semnalul de start pentru cele trei săptămâni de discuții de ”consiliere” cu Consiliul Uniunii Europene, scopul fiind acela de a ajunge în timp util la un acord, care necesită ulterior undă verde din partea celor două instituții cu rol de co-legislator.

Continue Reading

Bugetul UE

Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate la 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).

Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.

Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.

Continue Reading

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ALEGERI EUROPENE 202415 mins ago

Giorgia Meloni revendică un rol cheie “construirea unei majorități diferite” de partide conservatoare și de extremă-dreapta în Parlamentul European

U.E.18 mins ago

Polonia dezvăluie detaliile ”Scutului Estic”, un program militar de 2,35 mld. de euro pentru întărirea frontierelor estice

SUA22 mins ago

SUA încearcă să tempereze îngrijorările partenerilor europeni după recentele decizii ale lui Biden: Vom continua să vă furnizăm gaz natural lichefiat

SĂNĂTATE1 hour ago

Săptămâna europeană de luptă împotriva cancerului. CE va lansa o nouă acțiune privind programele de screening, cu o finanțare de 30 mil. euro

EDUCAȚIE1 hour ago

Eurostat: România se află pe ultimul loc în UE când vine vorba de ponderea persoanelor cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare

U.E.2 hours ago

Frustrările la adresa Ungariei cresc în UE. Lituania și alte state membre critică dur blocarea deciziilor privind ajutorul militar pentru Ucraina

NATO3 hours ago

Ucraina “are mâinile legate” dacă nu poate ataca Rusia cu armele aliaților, avertizează secretarul general NATO, cerând aliaților să ridice aceste restricții

CONSILIUL UE3 hours ago

Actul privind industria cu zero emisii nete, una dintre pietrele de temelie ale unei noi politici industriale, a fost adoptat. Acesta va utiliza puterea pieței unice pentru a consolida poziția de lider a UE în domeniu

INTERNAȚIONAL3 hours ago

China, Japonia și Coreea de Sud vor relua discuțiile privind un acord de liber schimb tripartit și vor continua eforturile de stabilitate în Peninsula Coreeană

ROMÂNIA3 hours ago

În contextul alegerilor prezidențiale și referendumului de aderare la UE din R. Moldova, trebuie să sprijinim această țară pentru a combate ingerința Rusiei, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski face apel la Biden și la Xi să sprijine prin prezența lor summit-ul mondial pentru pace din Elveția

U.E.4 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.4 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA4 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL6 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL7 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA1 week ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

Trending