Connect with us

U.E.

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, se apropie de momentul aderării la zona euro

Published

on

Bulgaria, cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, este cu un pas mai aproape de aderarea la Zona Euro, după ce, la întrevederea de joi a Eurogrupului, Banca Central Europeană și Comisia Europeană au anunțat că evaluarea ar putea fi finalizată în ”aproximativ un an”, anuță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Eurogrupul include miniştrii de Finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro, ţări care sunt şi membre ale proiectului uniunii bancare destinat să consolideze stabilitatea financiară a blocului comunitar.

Comisia Europeană salută eforturile Bulgariei de a se alătura zonei euro. Ne aşteptăm ca BCE să finalizeze evaluarea sa generală în aproximativ un an”, a afirmat letonul Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele CE, comisarul responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.

Bulgaria îndeplinește toate criteriile nominale pentru aderarea șa ERM-2 (n.r. mecanismul ratelor de schimb). Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, inflaţia este scăzută, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează excedent bugetar.

În pofida acestor evidențe, unele state aflate în zona euro sunt îngrijorate de faptul că PIB-ul per capita în Bulgaria este la jumătate față de media europeană. Un alt aspect care provoacă îngrijorare este impactul corupției asupra băncilor bulgare, fiind unele dintre motivele pentru care unele state sunt reticente cu privire la primirea Bulgariei cât mai rapid în zona euro.

O primă etapă va fi aderarea la uniunea bancară, proces care se va întinde pe aproximatv un an. Ţările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele UE puterea de a superviza băncile importante şi aceea de a se ocupa de soluţionarea băncilor cu probleme. După ce procesul este finalizat sub supervizarea BCE, Bulgaria va putea depune cerere pentru aderarea la ERM-2, anticamera zonei euro, unde va rămâne cel puţin doi ani.

Surse care au dorit să își păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că statele aflate în zona euro și Bruxelles-ul au solicitat autorităților de la Sofia să extindă revificările asupra băncilor și să accepte ca acestea să fie sueprvizate din afară, înainte ca ţara să intre în ERM-2. Deşi, iniţial, autorităţile de la Sofia insistau ca Bulgaria să adere la uniunea bancară abia după aderarea la ERM-2, se pare că în cele din urmă oficialii bulgari au făcut unele angajamente într-o scrisoare trimisă către autorităţile din zona euro. Natura exactă a acestor promisiuni nu a fost dezvăluită, însă doi oficiali europeni care au dorit să-şi păstreze anonimatul au apreciat că scrisoarea este una pozitivă, în condiţiile în care include angajamente cu privire la sectorul bancar.

Cu toate acestea, în pofida faptului că aderarea Bulgariei la ERM-2 a fost sprijinită de cancelarul german, Angela Merkel, și de președintele francez, Emmanuel Macron, BCE a avut o poziție mai reținută, mai ales în contextul în care, acum patru luni, cea mai mare bancă din Bulgaria a colapsat, lucru care a dus la demisia guvernatorului Băncii Naționale și alegeri anticipate.

Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Citiți și:

Ambițiile Bulgariei după prima președinție la Consiliul UE: Sofia ar putea lansa pe 14 iulie procedura de aderare la zona euro

Bulgaria, care a deținut președinția Consiliului UE până sâmbătă, a insistat în cadrul acestui mandat pentru importanța crucială a politicii de coeziune, argumentând că finanțarea prin intermediul acestei politici a permis Sofiei să își consolideze economia și să se pregătească pentru aderarea la zona euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Miniștrii statelor membre din sectorul sănătății, muncii și politicii sociale se reunesc astăzi, 15 iunie, în cadrul Consiliului EPSCO, ce are loc la Luxemburg. Astăzi, oficialii europeni vor dezbate rolul „consolidat” al Agenției Europene pentru Medicamente, situația epidemiologică din UE și accesul la medicamente și dispozitive medicale.

Miniștrii vor încerca să adopte o poziție a Consiliului privind normele de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente în pregătirea și gestionarea crizelor în ceea ce privește medicamentele și dispozitivele medicale. De asemenea, miniștrii vor evalua progresele înregistrate cu privire la propunerile de revizuire a regulamentului de înființare a Centrului european de prevenire și control al bolilor și la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, potrivit comunicatului oficial. 

Accesul la medicamente și dispozitive medicale

Se așteaptă ca miniștrii să aprobe concluziile privind accesul la medicamente și dispozitive medicale pentru o UE mai puternică și mai rezistentă.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa,care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș solicită Comisiei Europene să includă propunerile Renew Europe privind atingerea neutralității climatice în pachetul de măsuri ”Fit for 2030”

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să includă propunerile formațiunii privind atingerea neutralității climatice în pachetul de măsuri ”Fit for 2030”, care urmează să fie prezentat la jumătatea lunii iulie, pentru a asigura un pachet echilibrat și de succes care să îndeplinească obiectivele europene în materie de climă, asigurând în același timp o tranziție echitabilă, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În acest sens, Renew Europe a transmis propunerile sale într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vicepreședintelui executiv al Comisiei, Frans Timmermans. 

Dacian Cioloș, președinte al Renew Europe și coautor al scrisorii, a declarat:

„Aceasta este o oportunitate istorică, iar Renew Europe este hotarât să facă din tranziția către neutralitatea climatică o poveste de succes europeană, pentru a asigura o creștere economică durabilă, cercetare și inovare industrială ecologică și oportunități de locuri de muncă pentru cetățenii noștri. Oamenii, familiile și întreprinderile se află în centrul Pactului verde european. Pachetul “Fit for 2030″ ar trebui să stabilească cadrul acestei transformări și ar trebui să se bazeze pe legile existente în materie de climă și energie, pentru a transforma nevoile în oportunități de investiții, pentru a-și asuma responsabilitatea pentru generațiile viitoare. Renew Europe își va susține cu fermitate ambițiile.”

La rândul său, Pascal Canfin, președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și coautor al scrisorii, a declarat:

„Renew Europe solicită un pachet ambițios “Fit-for-2030″, care va stabili ambiția noastră sectorială și calea de urmat pentru a atinge scopul Legii privind clima și pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până cel târziu în 2050. Trebuie să ne asigurăm că, pentru fiecare sector, avem o ambiție climatică și o modalitate de a realiza tranziția într-un mod echitabil. Renew, grupul central din PE, a identificat astfel cinci priorități emblematice înainte de publicarea pachetului la jumătatea lunii iulie”.

Cele cinci mesaje cheie ale Renew Europe pentru viitorul pachet climatic “Fit for 2030” sunt următoarele:

  • asigurarea unui preț pentru poluare prin intermediul unui mecanism de ajustare la frontiera de carbon compatibil cu OMC, ca parte a unui sistem consolidat de comercializare a emisiilor;
  • încurajarea tranziției către mobilitatea cu emisii zero prin standarde ambițioase privind emisiile de CO2 pentru mașinile noi, aducând UE pe traiectoria de atingere a obiectivului nostru de neutralitate climatică până cel târziu în 2050, însoțită de infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor;
  • impulsionarea utilizării energiei din surse regenerabile printr-un obiectiv ambițios de cel puțin 40 % din totalul energiei produse prin utilizarea surselor regenerabile în 2030, cu scopul de a atinge un obiectiv de cel puțin 45 % în condiții de durabilitate, alături de un cadru de sprijinire a pieței și de un accent pe cercetare și inovare;
  • introducerea unui cadru UE pentru recompensarea eliminării carbonului și a refacerii biodiversității, care să promoveze cultivarea carbonului ca venit suplimentar pentru agricultori;
  • asigurarea unei tranziții echilibrate și echitabile, prin însoțirea noilor propuneri cu impact social direct de un pachet de măsuri de contrabalansare a acestor efecte, începând cu un fond de tranziție echitabilă pentru sectorul automobilelor, care să se concentreze pe furnizorii mici și mijlocii.

Nils Torvalds, coordonatorul Renew Europe în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, este cel de-al treilea coautor al scrisorii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat 11 noi parteneriate europene, în valoare de 22 mld. de euro, cu industria, pentru a accelera tranziția digitală și ecologică

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a lansat luni, 14 iunie, 11 noi parteneriate europene, împreună cu industria, pentru a stimula investițiile în cercetare și inovare și pentru a depăși provocările majore legate de climă și de durabilitate, în vederea transformării Europei în prima economie neutră din punct de vedere climatic și a realizării “Pactului verde european”, informează un comunicat.

În conformitate cu obiectivele tranziției ecologice și digitale “gemene”, parteneriatele vor contribui, de asemenea, la realizarea ambițiilor digitale ale UE pentru următorul deceniu, Deceniul Digital al Europei. Acestea vor primi peste 8 miliarde de euro de la Orizont Europa, noul program de cercetare și inovare al UE pentru perioada 2021-2027. Angajamentele totale, inclusiv cele din partea partenerilor privați și a statelor membre, se ridică la aproximativ 22 de miliarde EUR.

Această masă critică de finanțare permite parteneriatelor să urmărească soluții inovatoare la scară largă, de exemplu pentru a aborda problema emisiilor provenite din industriile mari consumatoare de energie și din sectoarele greu de decarbonizat, cum ar fi transportul maritim și siderurgia, precum și pentru a dezvolta și folosi baterii de înaltă performanță, combustibili sustenabili, instrumente de inteligență artificială, tehnologii de date, robotică și multe altele. Punerea în comun a eforturilor, a resurselor și a investițiilor în comun și pe scară largă în cadrul parteneriatelor va genera, de asemenea, efecte pozitive pe termen lung, va stimula competitivitatea și suveranitatea tehnologică europeană și va crea locuri de muncă și creștere economică.

Cele 11 parteneriate europene sunt:

  • Parteneriatul european pentru Cloudul European Open Science. Acesta își propune să implementeze și să consolideze, până în 2030, un mediu virtual deschis și de încredere pentru a permite celor aproximativ 2 milioane de cercetători europeni să stocheze, să partajeze și să reutilizeze datele de cercetare dincolo de frontiere și discipline.
  • Parteneriatul european pentru inteligență artificială, date și robotică. Pentru ca Europa să obțină cele mai mari beneficii din inteligența artificială (AI), din date și din robotică, acest parteneriat va stimula inovarea, acceptarea și adoptarea acestor tehnologii, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
  • Parteneriatul european pentru fotonică (tehnologii bazate pe lumină). Acesta vizează accelerarea inovațiilor în domeniul fotonicii, asigurând suveranitatea tehnologică a Europei, sporind competitivitatea economiei europene și promovând crearea de locuri de muncă și prosperitatea pe termen lung.
  • Parteneriatul european pentru oțel curat – fabricarea oțelului cu emisii reduse de carbon. Sprijină poziția de lider a UE în ceea ce privește transformarea industriei siderurgice într-o industrie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, servind drept catalizator pentru alte sectoare strategice.
  • Parteneriatul european Made in Europe. Va fi forța motrice a leadership-ului european în domeniul producției durabile în Europa, prin aplicarea principiilor economiei circulare (zero deșeuri și altele), a transformării digitale și a producției neutre din punct de vedere climatic.
  • Parteneriatul european Processes4Planet. Viziunea sa este ca industriile de procesare europene să fie lideri la nivel mondial în ceea ce privește obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, cu un accent puternic pe tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon, pe circularitate, cum ar fi hub-urile de circularitate și pe competitivitate.
  • Parteneriatul european pentru un mediu durabil centrat pe oameni (Built4People). Viziunea sa este aceea a unor medii construite de înaltă calitate, cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, cum ar fi clădirile, infrastructura și multe altele, care să stimuleze tranziția către sustenabilitate.
  • Parteneriatul european pentru un transport rutier cu emisii zero (2Zero). Acesta își propune să accelereze dezvoltarea transportului cu emisii zero printr-o abordare sistemică, sprijinind un sistem de transport rutier curat și neutru din punct de vedere climatic.
  • Parteneriatul european pentru mobilitate interconectată, colaborativă și automatizată. Scopul său este de a accelera punerea în aplicare a tehnologiilor și serviciilor de mobilitate inovatoare, conectate, colaborative și automatizate.
  • Parteneriatul european pentru baterii: Către un lanț valoric competitiv al bateriilor industriale europene. Acesta are ca scop sprijinirea dezvoltării unui ecosistem european de cercetare și inovare de clasă mondială în domeniul bateriilor și încurajarea leadership-ului industrial european în ceea ce privește proiectarea și producția de baterii pentru următoarea generație de aplicații staționare și mobile.
  • Parteneriatul european pentru un transport pe apă cu emisii zero. Acesta urmărește ca UE să conducă și să accelereze transformarea transportului maritim și pe ape interioare în vederea eliminării tuturor emisiilor dăunătoare pentru mediu, inclusiv a gazelor cu efect de seră și a poluanților din aer și apă, prin intermediul unor tehnologii și operațiuni inovatoare.

Comisia a adoptat astăzi memorandumuri de înțelegere pentru lansarea parteneriatelor, care își vor începe imediat activitatea. Ceremonia de semnare a memorandumurilor de înțelegere va avea loc în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, la 23 iunie.

Cele 11 parteneriate pentru care au fost adoptate astăzi memorandumuri de înțelegere sunt asa-numite parteneriate europene “coprogramate” – parteneriate între Comisie și parteneri în principal privați, dar uneori și publici. Acestea se vor desfășura în perioada 2021-2030, ceea ce le va permite să contribuie la cele mai recente cereri de proiecte din cadrul programului Orizont Europa și să își încheie ulterior activitățile finale.

Aceste parteneriate europene “coprogramate” sunt diferite, dar și complementare față de așa-numitele parteneriate europene “instituționalizate”, mai complexe, care se bazează pe o propunere legislativă a Comisiei și au o “structură de punere în aplicare dedicată”. La începutul acestui an, în luna februarie, Comisia a propus înființarea a 10 noi parteneriate europene “instituționalizate” între Uniunea Europeană, statele membre și/sau industrie. Cu o investiție de aproape 10 miliarde de euro, pe care partenerii o vor dubla cu o sumă cel puțin echivalentă, acestea au ca scop accelerarea tranziției către o Europă ecologică, neutră din punct de vedere climatic și digitală, precum și creșterea rezilienței și competitivității industriei europene.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO13 mins ago

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan, încrezători că relațiile SUA-Turcia vor progresa, după prima lor întâlnire bilaterală la summitul NATO

NATO35 mins ago

Ambasada SUA la București: La summitul NATO, președinții Joe Biden și Klaus Iohannis au marcat parteneriatul solid dintre SUA și România

CONSILIUL UE37 mins ago

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

NATO50 mins ago

Joe Biden, la finalul summitului NATO: Angajamentul SUA față de articolul V este sacru. Rusia reprezintă o amenințare la adresa NATO și de aceea m-am întâlnit cu liderii formatului București 9

NATO11 hours ago

Declarația finală care trasează calea NATO către 2030: În fața concurenței sistemice din partea Rusiei și Chinei, liderii Alianței reafirmă angajamentul față de Articolul V și decid elaborarea următorului Concept Strategic

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis consideră binevenită o discuție între Joe Biden și Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu pentru a clarifica rolul defensiv al sistemului antirachetă

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: Declarația Finală a Summitului NATO reconfirmă importanța strategică a Mării Negre și afirmă susținerea NATO pentru Republica Moldova

NATO14 hours ago

Declarația Finală a Summitului NATO: Înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România, salutată de Joe Biden și ceilalți lideri aliați

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO1 day ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE5 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending