Connect with us

CONSILIUL UE

Bulgaria deschide era spre o nouă extindere a UE. Din plenul Parlamentului European, premierul bulgar anunță: Este momentul să transmitem Balcanilor de Vest că au o perspectiva europeană 

Published

on

Bulgaria va face tot posibilul pentru ca provocări precum migrația și perspectivele europene ale Balcanilor Occidentali să își găsească un răspuns la nivelul Uniunii Europene în cadrul președinției bulgare a Consiliului, a promis premierul Boiko Borissov, în plenul Parlamentul European de la Strasbourg, în contextul prezentării priorităților mandatului Bulgariei în fruntea Consiliului UE.

“Bulgaria vă va ajuta în ceea ce privește Balcanii de Vest, politica migrației și multe alte aspecte. Suntem gata să acționăm dacă dumneavoastră considerați că este necesar”, s-a adresat Borissov eurodeputaților.

Premierul bulgar a enunțat cele patru priorități ale președinției la Consiliu – viitorul Europei, tinerii, perspectiva europeană și conectivitatea cu Balcanii de Vest -, menționând că aceste teme ”sunt strâns legate de unitatea și stabilitatea Uniunii Europene”, o referire indirectă la motto-ul președinției bulgare. 

Migrație: Acordul UE-Turcia și controale la frontieră

În ceea ce privește migrația, Boiko Borissov a prezentat reușitele Bulgariei în această chestiune și a transmis că problema relocării migranților în țările membre trebuie rezolvată prin dialog. De asemenea, liderul de la Sofia a insistat asupra eficienței Acordului UE-Turcia privind migrația.

De altfel, Bulgaria a promis recent Ankarei că anul 2018 va aduce un nou impuls pentru cooperarea UE-Turcia, cunoscute fiind criticile europene față de politica regimului Erdogan, dar și nemulțumirea administrației turce față de înghețarea negocierilor de aderare.

Îmi permit să spun că Bulgaria a reușit să reducă presiunea migratorie la zero. Aceasta s-a realizat pentru că am lucrat foarte mult, iar la frontiera dintre Bulgaria și Turcia am arătat cum împreună se poate realiza asta. Eu cred că Declarația UE-Turcia trebuie să continue să fie aplicată, semnată, dar trebuie să acționăm cu hotărâre în ceea ce privește independența presei din Turcia”, a spus acesta. 

”Unul dintre subiectele importante pentru statele membre este cum să relocăm migranții, cum să ne ocupăm de aceștia odată ce ei sunt pe teritoriul UE. Vom încerca, folosind toate căile diplomatice, să rezolvăm această problemă a relocării”, a explicat șeful guvernului bulgar. 

Referitor la migrație, Președinția bulgară la Consiliul UE susține faptul că persoanele care doresc să intre în Uniunea Europeană trebuie să verificate la punctele de la frontiera, iar UE trebuie să ajute la crearea condițiilor pentru ca migranții economice să se poată întoarce în siguranță în țările de origine.

Bulgaria deschide era pentru o nouă extindere a UE: Este momentul să transmitem Balcanilor de Vest că au o perspectiva europeană 

FOTO: EU2018BG

Pe de altă parte, Bulgaria aduce pe agenda președinției sale problematica Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Cu toate acestea, mesajul transmis de Sofia nu este menit să acorde false speranțe țărilor care aspiră să devină parte a Uniunii Europene.

În ceea ce privește Balcanii de Vest avem câteva opțiuni deschise. În cadrul mandatului acestei Comisii nu vom avea o extindere a Uniunii Europene, dar pe de altă parte va trebui să le spunem statelor candidate într-o manieră deschisă și francă ce se va întâmpla. Trebuie să le spunem dacă merită să își facă speranțe sau nu, trebuie să le spunem și ce au de făcut pentru a adera la Uniunea Europeană. Eu cunosc această regiune și îndrăznesc să spun că acum este momentul să le transmitem că perspectiva europeană este deschisă pentru ei. Oamenii din peninsula Balcanii speră să fie invitați să adere la Uniunea Europeană. Unele state candidate au făcut progrese mai multe, altele mai puține”, a spus Borissov în plenul Parlamentului European.

Liderul bulgar a dat drept exemplu Tratatul de bună vecinătate între Macedonia și Bulgaria, care a fost semnat marți după foarte mulți ani de negocieri și eforturi și a insistat asupra necesității dialogului și între alte țări UE și cele din Balcanii Occidentali.

”Sperăm sincer ca Atena și Skopje să găsească o soluție pentru problema numelui Macedoniei. Sperăm ca Macedonia să primească la un moment dat o invitație de a intra și în NATO și în Uniunea Europeană”, a comentat premierul bulgar.

FOTO: EU2018BG

Șeful guvernului de la Sofia a mai indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”.

Printre exemplele de conectivitate cu Balcanii de Vest folosite de Borisov se numără dezvoltarea coridoarelor de transport 8 și 10.

”Noi suntem pregătiți să lucrăm cu toții șefi de stat și de guverne din această regiune. Am participat deja la mai multe reuniuni la Sofia și la Belgrad și pot spune că a venit momenul să îi dăm acestei regiuni o șansă (…). Securitatea Balcanilor afectează securitatea Europei. Dacă nu putem să garantăm securitatea Balcanilor, vom avea un flux de lupători străini și vom da curs islamismului radicalizat. Există deja o tendință în Balcani, acolo unde este o majoritate musulmană a populației, de a avea aceste riscuri. Perspectiva europeană pe care și-o dorește regiunea ar asigura și influența noastră asupra acestei regiuni”, a mai spus liderul de la Sofia.

De altfel, pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Relații externe: Bulgaria susține normalizarea relațiilor cu Rusia

În intervenția sa, Borissov a precizat că la nivelul relațiilor externe, chiar dacă ele intră în competența Consiliului Afaceri Externe prezidat de Federica Mogherini, Sofia susține normalizarea relațiilor cu Moscova

Am vorbit deja despre Rusia și Turcia, pe scurt. În ciuda criticilor pe care le avem la adresa acestor țări, a faptului că statele membre sunt destul de împărțite în ceea ce privește sancțiunile impuse Rusiei, eu cred că trebuie să încercăm să normalizăm relațiile cu unul din vecinii noștri cei mai mari, Rusia. Normalizarea relațiilor cu Rusia, însă, nu intră neapărat în domeniul nostru de competență și de aceea vom încerca să căutăm susținerea și din partea altor state europene”, a spus Borisov.

Liderul de la Sofia a recunoscut că în Europa există multe provocări geopolitice, punând accentul pe faptul că UE ar trebui să anticipeze amenințările, nu doar să reacționeze.

“De foarte multe ori suntem lipsiți de reacție sau vedem ce se întâmplă în Turcia, Iran, Rusia și îi lăsăm să ia decizii în anumite situații ce au implicații foarte mari în Europa din cauza inacțiunii noastre. Acest lucru a rezultat într-un flux migratoriu foarte important”, a punctat Borisov.

Cadrul Financiar Multianual: coeziunea și politica agricolă, de o importanță crucială pentru Bulgaria

Bulgaria va trata pregătirea viitorului cadru financiar multianual drept o prioritate a președinției sale, în condițiile în care Comisia Europeană urmează să vină cu o propunere de buget multianual post-2020 în luna mai.

FOTO: EU2018BG

”Aceasta este una dintre prioritățile noastre foarte importante. Eu contez din acest punct de vedere pe Parlamentul European pentru că bugetul UE, bugetul oricărei țări este susținut de către politici. Dacăm adoptăm bugetul UE, vom putea să implementăm programe care se bazează pe priorități. Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune sunt, de asemenea, de importanță crucială”, a arătat premierul bulgar, vorbind și despre nivelul de prosperitate din Bulgaria și despre ambiția aderării la zona euro, toate derivate din rolul politicii de coeziune.

Creșterea economică la noi este de 4%, iar rata șomajului de 6%. Avem un deficit bugetar de 0% și o rezervă monetară foarte mare. Bulgaria dorește să intre în zona euro, suntem în așa-numita ante-cameră a zonei euro în momentul de față. Ce am reușit să obținem până acum prin competitivitatea economiei noastre, prin investițiile în infrastructură, educație, mediu și transporturi s-a reușit datorită finanțării din politica de coeziune”, a completat liderul de la Sofia.

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii.

Sub motto-ul ”Uniți suntem puternici”, președinția bulgară ce va fi asigurată de guvernul condus de Boiko Borissov promite să își construiască mandatul pe patru priorități cheie: viitorul Europei și cel al tinerilor, Balcanii de Vest, securitate și stabilitate și economie digitală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Țările UE solicită eliminarea globală a cărbunelui din producția de energie: Schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială pentru umanitate

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au cerut luni, 25 ianuarie, eliminarea globală a cărbunelui în producția de energie, descurajând investiții suplimentare în infrastructura pe bază de combustibili fosili din țările terțe „cu excepția cazului în care acestea sunt pe deplin conforme cu o cale ambițioasă de neutralitate climatică”, informează EU Observer.

În concluziile sale, Consiliul recunoaște faptul că schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială pentru umanitate. Acesta constată că acțiunea globală în materie de schimbări climatice nu este încă suficientă pentru a atinge obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris și ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Consiliul recunoaște că, deși Europa dă dovadă de leadership și oferă un exemplu prin intensificarea angajamentelor sale interne, este urgentă o acțiune globală colectivă și decisivă. Urmărirea coerentă a obiectivelor politicii externe este crucială pentru succesul Pactului Verde European.

Acordul a inclus un angajament de a crește finanțarea combaterii schimbărilor climatice. “Ne vom angaja în principal în Africa”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe al UE, menționând că dezvoltarea durabilă a continentului vecin al Europei ar necesita “un efort gigantic”. Conform politicii sale privind Pactul Verde European, Uniunea Europeană a promis să atingă nivelul zero de emisii nete până în 2050.

De asemenea, concluziile confirmă angajamentul continuu al UE de a extinde în continuare mobilizarea finanțării internaționale împotriva schimbărilor climatice, inclusiv a practicilor de finanțare durabilă, ca o contribuție la tranziția către neutralitatea climatică. Consiliul constată, în acest context, că UE este cel mai mare contribuitor la finanțarea climei publice, după ce și-a dublat contribuția față de cifra din 2013 la 23,2 miliarde EUR în 2019.

Diplomația energetică a Uniunii Europene va viza, ca obiectiv principal, accelerarea tranziției energetice globale, promovând, printre altele, eficiența energetică și tehnologiile regenerabile.

Concluziile evidențiază importanța unor structuri multilaterale eficiente și a aprofundării cooperării internaționale în forurile internaționale relevante, identificând în același timp Acordul de la Paris ca fiind cadrul multilateral indispensabil care guvernează acțiunea globală privind schimbările climatice.

Investițiile în infrastructura de petrol și gaze din țările din afara Uniunii Europene ar fi descurajate, au declarat miniștrii. Aceștia au cerut încetarea sprijinului guvernamental pentru combustibilii fosili „de-a lungul unui calendar clar”.

În ce privește interiorul dezbaterea și politicile din interiorul Uniunii Europene privind eliminarea cărbunelui,  eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și-a asumat recent angajamentul de a ajuta zonele afectate puternic, dependente de cărbune și de industria grea a oțelului, precum unele regiuni din România, în tranziția către o economie verde. „Misiunea mea este să ajut zonele afectate puternic dependente de cărbune și de industria grea a oțelului în tranziția către o economie verde. Printre acestea se numără și importante regiuni din România (Oltenia, Valea Jiului), care trebuie să folosească acest fond în mod eficient pentru a nu rămâne în urmă și a-și păstra competitivitatea pe piață”, a declarat acesta printr-un mesaj pe contul său de Facebook.

Laurence Tubiana, CEO al Fundației Europene pentru Climă a declarat faptul că acordul țărilor europene „a pregătit terenul pentru o nouă eră a diplomației Green Deal, care permite o abordare globală”, conform informațiilor publicate pe Politico.eu.

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cazul Navalnîi: Țările UE îl trimit pe Înaltul Reprezentant Josep Borrell la Moscova pentru a transmite “mesaje ferme” privind eliberarea opozantului rus

Published

on

© European Union, 2021

Miniștrii de externe din țările UE au convenit luni cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, ca acesta să efectueze o vizită la Moscova în timp ce statele membre au cerut din nou eliberarea necondiționată a opozantului Aleksei Navalnîi, preconizând totodată să adopte sancțiuni dacă preşedintele rus Vladimir Putin va continua reprimarea opoziţiei.

Țările UE “consideră complet inacceptabile” arestarea lui Aleksei Navalnîi și reprimarea manifestanților în timpul demonstrațiilor ce au avut loc sâmbătă, a afirmat șeful diplomației europene după reuniunea miniștrilor de externe.

“Consiliul a condamnat arestările în masă, brutalitatea forțelor de ordine în timpul protestelor de sâmbătă și facem apel la Rusia să-l elibereze pe domnul Navalnîi și pe toți cei reținuți”, a spus Borrell.

Înaltul Reprezentant a spus că va efectua o vizită la Moscova, precizând însă că va răspunde astfel unei invitații primite din partea șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov.

“Am informat Consiliul despre intenția mea de a face o vizită la Moscova (…) care va avea loc în prima săptămână din februarie. Va fi o bună oportunitate să discut cu omologul meu rus toate problemele relevante și pentru a transmite mesaje ferme despre actuala situație”, a detaliat Josep Borrell.

O sursă diplomatică a precizat pentru AFP că “Josep Borrell va da raportul în legătură cu situaţia din Rusia în timpul următoarei reuniuni a miniştrilor de externe ai ţărilor din UE, pe 22 februarie”, informează Agerpres.

Adoptarea de sancţiuni a fost discutată luni de miniştrii afacerilor externe ai ţărilor din UE, însă ei au decis că este “prematur” să se recurgă la această opţiune. “Sancţiunile sunt un instrument util, însă trebuie să aşteptăm să vedem ce se întâmplă la Moscova”, a adăugat un alt diplomat.

Europenii cer de o săptămână eliberarea lui Aleksei Navalnîi, arestat pe 17 ianuarie la revenirea sa la Moscova după ce a fost tratat în Germania în urma otrăvirii sale cu un agent neurotoxic. UE a aplicat sancţiuni împotriva mai multor membri ai anturajului preşedintelui rus, pentru presupusă implicare în această tentativă de asasinat. Mai mult, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a contactat telefonic, vineri, pe Vladimir Putin, pentru a cere eliberarea lui Navalnîi. Anterior, Parlamentul European a cerut „oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea lui Aleksei Navalnîi, într-o rezoluție adoptată în aceeași zi cu 581 voturi pentru, 50 împotrivă și 44 abțineri.

Dintre miniștrii de externe care au susținut o abordare fermă față de Rusia se disting cei ai Germaniei, Lituaniei, Luxemburgului și României.

“UE trebuie să trimită un mesaj foarte clar şi hotărât pentru a transmite că aceasta nu este acceptabil. Avem un regim de sancţiuni pentru încălcări ale drepturilor omului şi cred că trebuie utilizat”, a susţinut luni dimineaţa şeful diplomaţiei lituaniene, Gabrielus Landsbergis.

“Principiile statului de drept trebuie de asemenea să se aplice în Rusia şi aşteptăm ca cei care au manifestat paşnic şi pentru arestarea cărora nu a existat niciun motiv să fie eliberaţi imediat”, a insistat și şeful diplomaţiei germane Heiko Maas.

“Un Navalnîi liber ar permite o nouă şi mai bună relaţie între UE şi Rusia. Am discuta despre cooperare cu Rusia în prezent şi în viitor, în loc de sancţiuni”, a subliniat și şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a reiterat luni, la Bruxelles, condamnarea de către România a arestării opozantului Aleksei Navalnîi de către autoritățile ruse, calificând această acțiune drept “inacceptabilă”.

“România condamnă arestarea domnului Navalnîi, care este inacceptabilă”, iar “represiunea față de opoziție, doar pentru faptul că este opoziție, este inacceptabilă și nedemocratică”, a transmis Aurescu, care a susținut declarații de presă la sosirea la Consiliul Afaceri Externe.

Mai mult, în timpul reuniunii miniștrilor de externe europeni, Bogdan Aurescu a reafirmat nevoia unei abordări unitare, principiale și coordonate a dialogului UE cu Rusia, orice contacte ale oficialilor europeni cu autoritățile ruse trebuind să fie pregătite minuțios, transparent și în conformitate cu interesele și principiile politicii europene comune care privește relațiile UE-Rusia.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România cere un mecanism UE pentru accesul Republicii Moldova și al celorlalte țări partenere la vaccinul anti-COVID-19: UE nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși

Published

on

© European Union 2020

România susține în mod ferm adoptarea unui mecanism pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest, precum și cele din Parteneriatul Estic, să beneficieze de vaccinuri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care au discutat despre strategia UE de distribuire a vaccinurilor către state terțe, cazul Navalnîi, perspectivele de consolidare a relațiilor transatlantice, evoluțiile recente din relația cu Turcia, zona Golfului, Hong-Kong, Venezuela și relația UE – Egipt.

România susține în mod ferm adoptarea unui mecanism pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest, precum și cele din Parteneriatul Estic, să beneficieze de vaccinuri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană. Cred că această inițiativă este foarte importantă pentru că Uniunea Europeană nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși“, a afirmat Aurescu, atât într-o declarație de presă premergătoare reuniunii, cât și către omologii săi europeni.

Sprijinul României pentru un astfel de mecanism ar reprezenta o opțiune solidă pentru state partenere precum Republica Moldova, cu care Bucureștiul împărtășește o relație istorică și un parteneriat strategic. 

Aflată săptămâna trecută la Bruxelles, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a discutat cu Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, despre accesul mai rapid la vaccinuri anti-COVID-19 pentru cetățenii Republicii Moldova.

Subiectul vaccinurilor a fost abordat de Sandu și cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant subliniind angajamentul UE de a contribui la asigurarea accesului tuturor la vaccinuri anti-COVID-19, inclusiv în vecinătatea imediată a UE.

De altfel, România, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu, și alte 12 țări membre au trimis o scrisoare șeful diplomației UE și Comisiei Europene prin care solicită accesul țărilor Parteneriatului Estic la vaccinul anti-COVID-19.

Mai mult, cu ocazia unei vizite efectuate la Chișinău la 29 decembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va dona până la 200.000 de doze de vaccin către Republica Moldova.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Joe Biden, avertisment către Vladimir Putin în prima lor convorbire telefonică: SUA vor reacționa ferm la acțiunile Rusiei împotriva noastră și a aliaților

NATO6 hours ago

Veste bună pentru România: Joe Biden reafirmă angajamentul SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO într-o convorbire cu secretarul general al Alianței

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Emmanuel Macron evocă “principiul umanității” la Forumul de la Davos: Capitalismul și-a dovedit succesul, dar a creat și inegalități sociale. Lumea post-COVID poate fi reconstruită dacă învățăm că nimic nu depășește valoarea umană

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Angela Merkel, la Forumul de la Davos: Europa și SUA trebuie să fie foarte rapide în a răspunde provocărilor digitalizării și a preveni monopolurile globale

ROMÂNIA8 hours ago

România, primul aliat SUA care îl felicită pe noul secretar de stat Antony Blinken. Bogdan Aurescu: Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru consolidarea Parteneriatului Strategic

SUA8 hours ago

SUA au un nou secretar de stat. Antony Blinken, confirmat de Senat drept noul șef al diplomației americane

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Florin Cîțu i-a transmis telefonic omologului olandez că România este „pe deplin pregătită” să intre în Schengen

Gheorghe Falcă10 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Este vremea României europene! Avem la dispoziție 85 mld. de euro pentru modernizare și dezvoltare

Dacian Cioloș10 hours ago

Dacian Cioloș, întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA. Cei doi au discutat despre consolidarea legăturilor România-SUA și despre importanța strategică a securității la Marea Neagră

Dragoș Pîslaru10 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a prezentat Comisiei de Muncă a Senatului Directiva Europeană pe Salariul Minim și implicațiile ei pentru România

ROMÂNIA13 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac7 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE7 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă1 month ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

Advertisement
Advertisement

Trending