CADRUL MONDIAL PRIVIND CLIMA DUPĂ 2012

Autor: Emilian M. Dobrescu

Ultima Conferinţă ONU privind schimbările climatice a început pe 29 noiembrie 2010 la Cancún, în Mexic, cu obiectivul de a face un pas semnificativ spre instituirea unui cadru cuprinzător şi obligatoriu din punct de vedere juridic pentru acţiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial. La Cancún, Uniunea Europeană a făcut presiuni pentru a se ajunge la un acord asupra unui set echilibrat de decizii care să pregătească terenul pentru crearea cât mai curând a unui cadru obligatoriu din punct de vedere juridic, la nivel mondial, care să conducă la acţiuni imediate şi concrete de combatere a schimbărilor climatice. UE, principalul donator de ajutoare al lumii, a prezentat la Cancún un raport complet şi transparent privind finanţarea iniţială rapidă pe care a furnizat-o UE pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare.

Cu acest prilej, Connie Hedegaard, Comisarul european pentru politici climatice, a declarat: „UE este pregătită să-şi dea acordul la Cancún în privinţa unui cadru ambiţios la nivel mondial privind clima, dar, din păcate, unele dintre celelalte economii majore nu sunt pregătite pentru asta. Totuşi, Conferinţa de la Cancún poate face un pas semnificativ înainte la nivel mondial prin stabilirea, de comun acord, a unui set echilibrat de decizii, care să cuprindă multe aspecte esenţiale. Este crucial ca la Cancún să se realizeze acest progres. În caz contrar, procesul de negociere al ONU privind schimbările climatice riscă să-şi piardă avântul şi relevanţa, iar deocamdată nimeni nu a reuşit să propună un forum alternativ, care să poată oferi rezultate mai bune. Prin urmare, Conferinţa de la Cancún trebuie să realizeze progrese în legătură cu problemele de fond şi poate face acest lucru dacă toate părţile dau dovadă de voinţă politică”.

Joke Schauvliege, ministrul flamand al mediului, naturii şi culturii, care a reprezentat preşedinţia belgiană a UE la Cancún, a declarat: „Întreprinderea unor acţiuni la nivel mondial pentru combaterea schimbărilor climatice se impune cu tot mai multă urgenţă, fiind singura şansă pe care o avem pentru a menţine încălzirea globală sub media de 2°C şi a preveni cele mai puternice efecte negative ale schimbărilor climatice. UE speră ca la Cancún să se ajungă la un acord asupra unui pachet de decizii, care trebuie să pornească de la Protocolul de la Kyoto şi să cuprindă orientările politice oferite de Acordul de la Copenhaga”.

Deci între 29 noiembrie şi 10 decembrie 2010, în cadrul Conferinţei de la Cancún (Mexic) au continuat negocierile ONU care au vizat elaborarea noului sistem mondial de combatere a schimbărilor climatice pentru perioada de după 2012, când expiră principalele dispoziţii ale Protocolului de la Kyoto.

Din punctul de vedere al UE, obiectivul fundamental al procesului de negociere al ONU trebuie să fie crearea unui cadru juridic mondial ambiţios, cuprinzător şi obligatoriu, care să implice toate ţările în combaterea schimbărilor climatice. Acest cadru ar trebui construit pe bazele Protocolului de la Kyoto şi ale Acordului de la Copenhaga. Acesta din urmă este rezultatul Conferinţei ONU din decembrie 2009 referitoare la schimbările climatice şi a fost aprobat de 140 de ţări, inclusiv UE şi statele sale membre. Acordul de la Copenhaga solicită limitarea încălzirii globale la max 2°C peste media temperaturii din perioada industrială (an de referinţă – 1990).

UE preferă ca viitorul cadru la nivel mondial privind clima să ia forma unui instrument nou, unic, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să includă elementele esenţiale ale Protocolului de la Kyoto. UE este dispusă, de asemenea, să ia în considerare o a doua perioadă de angajament în temeiul Protocolului de la Kyoto, cu condiţia ca aceasta să facă parte dintr-un acord mai amplu la nivel mondial, care să implice toate economiile dezvoltate în acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, cu condiţia îmbunătăţirii integrităţii de mediu a Protocolului.

Pachetul de decizii post Cancún

Conferinţa de la Cancún marchează o etapă semnificativă în evoluţia acordurilor privind schimbările climatice Kyoto – Bali – Copenhaga, care au pregătit terenul pentru instituirea, cât mai curând, a unui cadru mondial cuprinzător şi obligatoriu din punct de vedere juridic.

Conferinţa a realizat o serie de progrese prin elaborarea unui pachet echilibrat de decizii care să reflecte progresele obţinute în cadrul negocierilor de până acum şi să stabilească principalele elemente ale structurii viitorului sistem mondial privind clima. De asemenea, deciziile luate la Cancún ar trebui să permită lansarea unor acţiuni concrete şi imediate de combatere a schimbărilor climatice, mai ales în ţările în curs de dezvoltare.

Încă nu s-a ajuns la un acord privind sfera de aplicare a pachetului de decizii. UE doreşte ca pachetul echilibrat de decizii de la Cancún să abordeze, printre altele, următoarele aspecte specifice:

–        „ancorarea” în procesul de negociere al ONU a angajamentelor referitoare la emisii asumate în cadrul Acordului de la Copenhaga;

–        normele privind transparenţa;

–        reformarea şi extinderea mecanismelor pieţei carbonului;

–        un mecanism pentru reducerea despăduririlor în zonele tropicale;

–        normele contabile din domeniul gestionării pădurilor pentru ţările dezvoltate;

–        adaptarea la schimbările climatice;

–        guvernanţa unui viitor Fond Verde de la Copenhaga pentru climă;

–        cooperarea tehnologică;

–        consolidarea capacităţilor privinc clima în ţările în curs de dezvoltare;

–        reducerea emisiilor generate de transporturile aeriene şi maritime internaţionale.

 

Finanţarea iniţială rapidă

În 2010, UE – cel mai imporant donator mondial de fonduri – a mobilizat o finanţare iniţială rapidă de 2,2 miliarde euro pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a se adapta la schimbările climatice şi de a le atenua.Această finanţare face parte din angajamentul general al UE în temeiul Acordului de la Copenhaga de a oferi 7,2 miliarde euro în perioada 2010-2012.

Finanţarea iniţială rapidă completează sprijinul semnificativ în domeniul climatului pe care – principalul donator de ajutoare al lumii – îl oferă deja ţărilor în curs de dezvoltare prin Asistenţa oficială pentru dezvoltare (AOD). În 2008, de exemplu, UE a donat 5,1 miliarde dolari în cadrul AOD pentru atenuarea schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă 60% din AOD furnizată în acest scop.

Pentru a asigura transparenţa deplină a punerii în aplicare a angajamentului său privind finanţarea iniţială rapidă, UE a prezentat un raport cuprinzător privind progresul acesteia la Cancún, în cadrul unui eveniment public secundar deschis tuturor participanţilor şi părţilor interesate. De asemenea, UE va prezenta, în viitor, rapoarte anuale pe această temă.

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

five + eighteen =