Exclusiv Calea Europeană: Prioritățile Ministerului Apărării Naționale

Ca urmare a schimbării Guvernului României, Calea Europeană a trimis o solicitare către ministere pentru a afla care sunt principalele priorități ale noilor miniștri în raport cu poziția României-stat membru al Uniunii Europene. Astăzi prezentăm răspunsul venit din partea ministrului Apărării Naționale, Cornel Dobrițoiu.

”Prin NATO şi Uniunea Europeană, spaţiul euroatlantic a reprezentat pentru mai bine de o jumătate de secol expresia ideală a implementării cu succes a parteneriatului în domeniul securităţii şi apărării. Contribuţia celor două organizaţii la gestionarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii şi-a dovedit relevanţa strategică, atât din perspectiva dialogului politic, cât şi în ceea ce priveşte dimensiunea operaţională a managementului crizelor.

Aderarea României la UE a reprezentat, alături de integrarea în NATO, unul dintre obiectivele fundamentale ale României, îndeplinirea acestor deziderate contribuind în mod decisiv atât la procesul de modernizare a societăţii româneşti, în ansamblu, cât şi la asigurarea securităţii acesteia. În prezent, politica de apărare a României, deşi se desfăşoară pe fondul austerităţii financiare, are ca principale coordonate continuarea participării la operaţiile internaţionale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO şi UE şi îndeplinirea responsabilităţilor ce decurg din calitatea de membru NATO şi UE privind asigurarea capabilităţilor necesare celor două organizaţii prin angajarea în iniţiativele: “Smart Defence/NATO” şi “Pooling and Sharing/UE”.

          În intervalul de timp parcurs de la lansarea Politicii de Securitate şi Apărare Comună, Uniunea Europeană s-a impus în plan internaţional ca actor-cheie în domeniul managementului crizelor, prin lansarea şi conducerea a peste 20 de misiuni civile şi operaţii militare pe trei continente, în teatre de operaţii precum: Bosnia şi Herţegovina, FYROM, Georgia, R.D.Congo, Aceh/Indonezia, Darfur/Sudan, Teritoriile Palestiene, Cornul Africii etc. În prezent, Uniunea Europeană este angajată în consolidarea profilului de actor global în arhitectura de securitate internaţională, dispunând de instrumentele necesare exercitării unui rol activ în domeniul managementului crizelor internaţionale.

România se numără printre statele care au asigurat participarea în mod constant la operaţiile militare şi misiunile civile de management al crizelor internaţionale sub egida Uniunii Europene, în diferite teatre de operaţii. În acest context, aş sublinia participarea ţării noastre încă din anul 2005, când ţara noastră deţinea statutul de observator la UE în cadrul misiunii EUFOR ALTHEA din Bosnia şi Herţegovina, cea mai de amploare operaţie militară a Uniunii. Pe lângă această implicare într-o zonă de maxim interes strategic pentru noi, cum este cea a Balcanilor de Vest, aş menţiona contribuţia românească la Misiunea Uniunii Europene de Monitorizare din Georgia (EUMM Georgia).

Având în vedere importanţa respectării angajamentelor asumate, România va continua, şi în perioada următoare, să fie o prezenţă constantă în cadrul operaţiilor UE de management al crizelor. În acest sens, nu este de neglijat viitoarea participare a României cu o fregată la operaţia maritimă a UE de combatere a pirateriei în largul coastelor Somaliei – EUNAVFOR ATALANTA, în cursul anului 2012. Participarea noastră în cadrul ATALANTA va permite ralierea la eforturile europene de eliminare a fenomenului pirateriei în zona de Coastă a Somaliei şi va contribui la procesul de stabilizare a întregii regiuni.

Contextul economic actual, cu impact direct asupra bugetelor de apărare din statele membre UE, a readus în atenţie problematica dezvoltării şi utilizării în comun a capacităţilor militare. Având în vedere şi cerinţele tot mai ridicate şi costisitoare în materie de capacităţi militare, este dificil şi ineficient pentru naţiuni să îşi dezvolte în mod singular capacităţile necesare pentru realizarea obiectivelor proprii în domeniul securităţii şi apărării. Astfel, România încearcă identificarea unor soluţii pentru dezvoltarea în cadrul UE a acelor capacităţi necesare pentru îndeplinirea obiectivelor ce-i revin, dar care nu sunt accesibile exclusiv prin eforturi proprii.

Având în vedere acest deziderat, România se implică activ în proiectele, programele şi iniţiativele de dezvoltare a capacităţilor militare, derulate la nivelul Agenţiei Europene de Apărare (EDA), structura specializată a UE care are misiunea de a sprijini statele membre în efortul lor de a îmbunătăţi capacităţile de apărare ale Uniunii Europene în domeniul gestionării crizelor.

În acest context, o importanţă deosebită se acordă implicării naţionale în iniţiativa UE derulată cu sprijinul EDA şi Comitetului Militar al UE, care urmăreşte eficientizarea cheltuielilor de apărare în contextul economic actual, prin identificarea şi facilitarea proiectelor cu potenţial de cooperare între statele membre prin punerea în comun şi partajarea capacităţilor (pooling and sharing). Participarea României la această iniţiativă, precum şi la demersul similar al NATO „Building Capability through Multinational and Innovative Approaches” vizează o utilizare mai eficientă a capacităţilor existente şi astfel realizarea unor economii la costurile necesare dezvoltării şi operării acestora.

De asemenea, Ministerul Apărării Naţionale va continua participarea la câteva proiecte comune derulate în cadrul EDA, inclusiv din perspectiva iniţiativei UE privind dezvoltarea şi utilizarea în comun a capacităţilor: Celula europeană pentru achiziţii de servicii satelitare – European Satellite Procurement Cell; Echipament de luptă pentru soldatul terestru debarcat (Combat Equipment for Dismounted Soldier); Flota Europeană de Transport Aerian (European Air Transport Fleet). Mai mult decât atât, conştienţi de necesitatea luării unor măsuri cuprinzătoare şi comune la nivel european pentru contracararea dispozitivelor explozive improvizate, care reprezintă cea mai notabilă ameninţare curentă din cauza numărului semnificativ de pierderi de vieţi omeneşti cauzate de utilizarea acestor dispozitive în operaţiile în desfăşurare, România contribuie la iniţiativa EDA privind dislocarea în Afganistan a unui Laborator de nivel teatru pentru investigarea probelor rezultate în urma incidentelor cauzate de utilizarea dispozitivelor explozive improvizate (Theatre Exploitation Laboratory (Demonstrator)).

În concluzie, doresc să subliniez faptul că, deşi contextul economic nu este absolut deloc favorabil, direcţiile de acţiune stabilite în domeniul politicii de apărare furnizează toate elementele necesare asigurării securităţii în mediul internaţional actual, caracterizat de complexitate şi dinamism.”

Foto: gov.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

9 − 4 =