Avem și noi Mafie?

M-am gandit ceva inainte sa ma apuc de scris. Pentru ca este important. Pentru mine. Teoretic pentru noi toti. Romani. Europeni.

În 1999, când am inceput sa zgârii hârtia la Adevărul, ca reporter începător, sub tutela regretatului Nicolae Militaru, cadavrele a doi membri ai lumii interlope bucureștene erau descoperite la Giulești Sârbi. Au trecut 11 ani de atunci. Nici astăzi nu sunt prinși autorii iar suspecții erau localizați ultima oară în Republica Moldova. Se aplica și atunci teoria că marile pericole vin din afara țării.

La fel a fost și cu traficanții de droguri. La început arabi și turci. Românii puteau sta liniștiți. Eram prea săraci ca să devenim țară de destinație. De vreo câțiva ani, statisticile oficiale au marcat cota 24 de mii. Toxicomani. Doar în Capitală.

Apoi au început să intre cu tonele. Hașiș. Cocaină. Amfetamine. Apoi am aflat că o grupare de traficanți de droguri, coordonată de un fost angajat al Internelor este implicată în spargerea depozitului de arme de de Ciorogârla. Tupeu? Sau un avertisment? Unul deosebit de serios. Unul primit în 2009, anul exploziei jafurilor cu mână armată.

Între 2006 și 2008 s-a mai întâmplat ceva. Ceva ce nu știam. Cel puțin patru oameni au fost asasinați după tipic mafiot. De oameni ai grupării escrocului Sergiu Băhăian. Un tip care escroca mii de oameni în anii 90. Se pare că a trecut de la șmecherii la asasinate și la lovit  polițiștii cu mașina. Aparent i-au trebuit ceva ani să treacă la treburi sângeroase. Am vorbit cu șefi din Poliție. Auziți, avem și noi Mafie? Adică ăștia foloseau metode mafiote de lichidare? A, nu. Era un fel de început. Dar nu, nu e cazul să ne comparăm…acesta a fost răspunsul.

Ce ne așteaptă? Când omul de afaceri Mihai Ionescu era găsit împușcat în piept, în mașina sa, pe o străduță de lângă Obor, toată țara a rămas stupefiată. Cumințica Românie a anilor 90 era în stare de șoc.

Românii nu au mai participat la un conflict armat de la al Doilea Război Mondial. Astăzi nu ne miră știri despre hold-up-uri, împușcături pe stradă, asasinate la comandă.

De fapt, această lipsă de reacție ne va costa probabil foarte mult.

Intrarea în UE a însemnat în primul rând avantajul liberei circulații. Atât pentru simplii cetățeni, cât și pentru infractorii de calibru. Care, adaptându-se la ritmul Occidentului, au rezonat, în funcție de interes, cu mediul în care au ajuns. În țară lucrurile sunt ușor defazate. Intrarea în Spațiul Schengen va aduce o presiune suplimentară, în special asupra Poliției, care va fi silită să întărească legătura cu cele din celelalte 26 de state membre, dar mai ales să își revizuiască metodele. Și dotările. Facilitatea Schengen ar trebui să suplinească lipsurile provocate de un buget de criză.

Ar mai fi și oamenii. Există o mână de profesioniști, concentrați în câteva structuri de aplicare a legii. Vârfurile de lance sunt DIICOT-ul, devenit deja celebru, de la opreațiunea Cămătarii încoace, și mai vechea structură de combatere a crimei organizate din IGP. Scriam, la nașterea DIICOT, în 2004, că această unitate are capacitatea de a riposta pe măsură în fața bandelor criminale. Mă bucur să văd că și cazul Ciorogârla, și alte cazuri sensibile și importante au fost rezolvate de DIICOT. Împreună cu serviciile de informații și structurile de combatere a crimei organizate din IGP.

Asta înseamnă că există încă o speranță. Aceea că nu vom muri cu toții sufocați de brațele unei caracatițe care crește și se alimentează cu bucăți din viețile noastre.

Dan Cărbunaru

Pentru cei interesați, iată editorialul meu din 2004:

“Nasii” crimei organizate
Dan Carbunaru

Sufocate de gruparile de crima organizata si de traficantii de droguri, autoritatile de la Bucuresti infiinteaza un nucleu dur, menit sa dea piept cu bandele criminale de calibru. Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru infiintarea Directiei de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism.

Structura va functiona in cadrul Parchetului si va fi coordonata de procurorul general al Romaniei. Peste 300 de procurori si politisti alesi pe spranceana, impreuna cu 20 de specialisti in domeniul financiar, informatic, bancar si vamal vor face parte din aceasta unitate de elita.

Nascuta la inceputul anilor ’90 din concubinajul unor bisnitari de pe malurile Dambovitei cu mafiotii de peste hotare, crima organizata de la noi s-a intins cu repeziciune. Abia acum, dupa 14 ani, avem o lege de combatere a crimei organizate.

Abia cand mafiotii au inceput sa ia fetele de liceu si sa le scoata la produs in strainatate, cand nemtii si italienii tipa dupa masinile furate si inmatriculate apoi fara probleme in Romania, cand bandele de infractori romani s-au apucat de treaba afara, trecand fara probleme granitele tarii, cand palatele interlopilor se ridica semet in spatele sectiilor de Politie pe care le alimenteaza

discret cu “cotizatii”, autoritatile au realizat pericolul. Gruparile de crima organizata nu mai atenteaza doar la siguranta cetateanului obisnuit – aflat la coada listei de prioritati a unei Politii preocupate sa-si indeplineasca normele de amenzi si sa aiba un bilant linistit, fara caderi de capete la sfarsit de an -, ci chiar la siguranta statului, pe care o submineaza pas cu pas.

Experienta internationala arata ca procurorii si politistii isi pierd viata sau masinile incep sa le sara in aer nu neaparat cand investigheaza cazuri din sfera crimei organizate, ci, mai ales, atunci cand ancheta duce la nume importante din lumea politica, iar banii rulati de gruparile criminale provin din fonduri publice, fiind deturnati prin canale deschise de oamenii puterii.

Asa s-a intamplat in Italia anilor ’70, unde politisti si procurori antimafia au fost lichidati unul cate unul in cursul unor astfel de investigatii. Supravietuitorii s-au regrupat si au format unul din cele mai temute sisteme anticrima din Europa. Acest model va functiona si in Romania.

Anchetatorii vor supraveghea conturile bancare ale mafiotilor, le vor intercepta comunicatiile si vor avea acces la sistemele lor informatice. Vor fi folositi investigatori acoperiti, colaboratori racolati din randul infractorilor, iar martorii, expertii si victimele vor fi pusi sub protectie.

Mafiotii capturati se vor alege cu reducerea la jumatate a pedepsei daca vor colabora cu anchetatorii si-si vor da in vileag complicii. Dar simpla infiintare a Directiei de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism nu este suficienta pentru a stopa ascensiunea gruparilor mafiote.

Conceptia de actiune pentru destructurarea si penetrarea clanurilor interlope va fi diferita de banalele razii si descinderi cu clopotei de pana acum. Prima faza va avea in vedere monitorizarea gruparii si identificarea suspectilor, urmand a fi introdusi printre acestia agenti recrutati sau ofiteri acoperiti.

Dupa stabilirea hartilor relationale dintre suspecti, se declanseaza monitorizarea sistemelor lor de comunicatii. In cea de-a treia faza, incepe propriu-zis anihilarea gruparii. Pornesc simultan perchezitii, livrari supravegheate si prinderi in flagrant. Se asigura probele si se declanseaza urmarirea penala, iar din acest moment ofiterii implicati in penetrarea gruparilor sunt retrasi.

Rolul anchetatorilor este preluat de procurori si de Politia judiciara. Cu probatoriul pe masa si cu perspectiva unor ani grei de puscarie, mafiotii nu-si vor putea dori, probabil, decat sa-si toarne complicii pentru a iesi mai repede din puscarie. Asa ar trebui sa se intample dupa aplicarea noului sistem antimafia in Romania.

Realitatea este insa ca in nici o tara din lume lupta impotriva infractorilor nu se poate duce cu politisti si procurori corupti, manevrati de sefi sau aflati la cheremul Puterii. Calitatea oamenilor chemati sa aplice legea va fi cheia acestei lupte inca inegale. Din pacate, multi dintre anchetatorii nostri inca se cred pe vremea Militiei sau Procuraturii comuniste.

Dovada nivelul ingrijorator al coruptiei din randul organelor de aplicare a legii. Politistii si procurorii antimafia vor trebui, in primul rand, sa se lupte cu mafia din randurile lor. Abia apoi vor fi pregatiti sa dea piept cu “nasii” crimei organizate si lumea traficantilor de droguri.

Adevarul, Dan Carbunaru, 12 aug 2004

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

fifteen − six =