Connect with us

NATO

Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

Published

on

natoCheltuielile de apărare ale României au crescut cu jumătate de miliard de dolari în 2016 prin comparație cu anul 2009, iar țara noastră se situează pe locul al treilea în topul cheltuielilor destinate echipării forțelor militare dintre statele membre NATO, în urma unui raport publicat de Alianța Nord-Atlantică cu câteva zile înainte de summitul de la Varșovia, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Totodată, cheltuielile pentru apărare ale României raportate la Produsul Intern Brut indică un procent estimat de 1.48%, ceea ce clasează Bucureștiul pe locul al 10-lea între țările membre ale Alianței. România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de trupe.

SUA, cel mai mare contributor la bugetul Alianței, alocă de 2 ori mai mulți bani pentru domeniul Apărării decât toți ceilalți 27 de aliați (26 europeni + Canada).

Provocările sistematice ce au fost generate de anexarea Crimeei de către Rusia, destabilizarea estului Ucrainei, intensificarea războiului informațional și provocările venite dinspre sud au pus capăt trend-ului descendent al cheltuielilor aliate în domeniul apărării și securității. Dacă în 2014, înainte de summitul din Țara Galilor, cifrele indicau că multe dintre statele europene, mai ales cele din flancul estic reprezentau în rândul Alianței componentele consumatoare de securitate.

Deciziile asumate la Newport în 2014 au modificat, însă, atitudinea și poziționarea statelor membre. Implementarea Planului de Acțiune Rapidă prin înființarea comandamentelor multinaționale din Polonia și România, inaugurarea Unităților de Integrare a Forțelor și zecile de exerciții militare aliate (în plan terestru, naval și aviatic) au schimbat paradigma și au determinat țările membre să declanșeze o creștere a alocărilor bugetare în interese securitare și de apărare.

Cinci țări membre se încadrează în obiectivul de 2%: Peste două treimi din bugetul NATO vine de la SUA

În pofida creșterilor susținute în ceea ce privește bugetul pentru Apărare, singurele state care ating sau depășesc pragul de 2% din PIB pentru Apărare sunt aceleași ca și anul trecut: SUA (3.61%), Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%) și Polonia (2%).

Screenshot 2016-07-04 16.55.05

Statele Unite rămân principalul contributor militar la NATO, chiar dacă din 2009 și până în prezent alocările americane în domeniul Apărării s-au diminuat cu 1.68%, de la 5.29 la 3.61.

664 miliarde de dolari reprezintă suma totală cheltuită de Statele Unite pentru domeniul Apărării, în comparație cu 239 de miliarde alocate cele 26 de țări membre europene și 15 miliarde alocate de Canada. Cu alte cuvinte, dintr-un total de 918 miliarde de dolari la nivelul NATO, peste 72% din bugetul Alianței este contribuția Statelor Unite.

Zece state alocă minim 20% din bugetul Apărării pentru modernizarea forțelor militare: România, pe locul trei

Alături de pragul de 2% din PIB pentru bugetul Apărării, apartenența la NATO presupune și destinarea a 20% din acest buget pentru echipamente militare. Acest criteriu este îndeplinit de zece state membre ale NATO, România situându-se pe locul al treilea cu 26.13%, fiind devansată doar de Luxemburg (32.82%) și Lituania (27.65%).

Creșterea cheltuielilor privind echipamentele militare este o dimensiune de progres substanțial pentru România față de anii precedenți, în care aloca 15.2% (2014) și 19.5% (2015). Aceste cheltuieli se realizează în cuantumul bugetului Apărării raportat la PIB.

Screenshot 2016-07-04 16.55.12

Tabloul statelor care respectă principiul celor 20% este completat de Polonia (25.79%), Norvegia (25.6%), SUA (25.03%), Franța (24.51%), Turcia (23.58%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%).

”Nu putem fi numai beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să devenim furnizori de securitate”

Declarația de mai sus îi aparține președintelui Klaus Iohannis. Ea datează de la asumarea angajamentului de către toate partidele politice parlamentare pentru creșterea treptată a bugetului Apărării până la 2% din PIB și a fost reiterată în diverse formule de dialog, fie la NATO, fie în discuții bilaterale sau foruri internaționale.

Raportul publicat de NATO indică pentru România o orientare clară în direcția declarațiilor președintelui. Procentul de 1.48% din PIB pentru Apărare este, în anul 2016, în creștere față de anii 2014 și 2015. Mai mult, în 2009 România aloca 2.2 miliarde de dolari pentru bugetul Apărării, în vreme ce în 2016 suma prognozată este cu 500 de milioane mai mare decât acum șapte ani: un buget total de 2.76 miliarde de dolari. Această sumă ne plasează peste state precum Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau Ungaria

Screenshot 2016-07-04 16.55.35(2)

Cheltuielile pentru echipamente militare plasează România pe locul al treilea, cu șase procente peste criteriul de 20%. Ca angajament în acest sens, România depășește state precum Canada, Spania, Olanda, Germania, Danemarca sau Portugalia.

Totodată, România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de trupe, fiind devansată de SUA (1.3 milioane), Turcia (411.000), Franța (207.000) Italia (182 de mii), Germania (180.000), Marea Britanie (162.000), Spania (121.000), Grecia (106.000), Polonia (103.000).

Screenshot 2016-07-04 16.55.56(2)

Cum arată flancul estic din această postură?

Așa cum Ucraina se anunța a fi vedeta Summitului Parteneriatul Estic din 2013, un rol similar îl va juca și flancul estic al NATO în definirea posturii de asigurare, descurajare și apărare pe care Alianța o va adopta la summitul NATO de la Varșovia. Decupat strategic în zona sa de nord-est (Polonia și Țările Baltice) și zona de sud-est (România, Bulgaria), flancul estic urmează să reprezinte la reuniunea decizională de peste câteva zile spațiul în care NATO își va intensifica prezența militară și exercițiile, ca mijloc de descurajare a oricărei potențiale agresiuni.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

La ultima reuniune aliată înainte de summitul NATO – ministeriala Apărării de luna trecută – Miniștrii Apărării din statele membre NATO, reuniți în cadrul Consiliului Nord Atlantic, au decis amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, PoloniaTot la această ultimă reuniune aliată înaintea summitului de la Varșovia, șefii Apărării au decis și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România.

Din această perspectivă, flancul estic va deveni un beneficiar consistent al umbrelei de securitate aliată post-Varșovia, însă cum stau țările din această zonă la capitolul cheltuieli și adaptare militară în spirit de solidaritate cu întreaga Alianță?

Criteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Estonia (2.16%), Polonia (2%), Lituania (1.49%), România (1.48%), Letonia (1.45%), Bulgaria (1.35%);

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Letonia (17.86%), Estonia (13.5%), Bulgaria (12.55%);

Efective militare: Polonia (103.000 trupe), România (70.000 trupe), Bulgaria (31.000 trupe), Lituania (15.000 trupe), Estonia (6.000 trupe), Letonia (5.000 trupe);

Total cheltuieri pentru Apărare: Polonia (9.3 miliarde de dolari), România (2.76 miliarde de dolari), Bulgaria (663 milioane de dolari), Lituania (630 de milioane de dolari), Estonia (497 milioane de dolari), Letonia (400 de milioane de dolari).

Cum arată Europa fără SUA, dar și fără Marea Britanie?

Uniunea Europeană și-a prezentat săptămâna trecută noua Strategie Globală, un document apărut la câteva zile după referendumul din Marea Britanie și cu puțină vreme înainte de summitul NATO de la Varșovia. Fraza de mai jos cuprinde esența aspirațiilor securitare și de apărare europene reliefate în strategie.

”UE trebuie să fie consolidată ca o comunitate de securitate: eforturile de securitate și de apărare europene trebui să permită Uniunii să acționeze autonom, în timp ce își coordonează acțiunile cu NATO. O apărare europeană mai credibilă este esențială pentru un parteneriat transatlantic viguros cu Statele Unite” (Strategia Globală UE)

Obiectivele îndrăznețe pe care Uniunea, cel puțin în documentul strategic, pare determinată să le atingă au nevoie de un efort substanțial. Extrăgând din acest raport NATO datele țărilor UE (și cu și fără Marea Britanie) și comparându-le cu cele ale SUA observăm progresul pe care Uniunea trebuie să-l realizeze în anii ce urmează.

eu natoCriteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Doar patru state UE ating acest principiu sau îl depășesc – Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%), Polonia (2%), iar Marea Britanie este cu un picior în afara Uniunii. SUA cheltuiesc 3.61% din PIB pentru Apărare.

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Șapte state UE respectă acest principiu – Luxemburg (32.82%), Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Franța (24.51%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%). La fel ca și la criteriul anterior, Marea Britanie este aprape de ieșirea din UE. SUA alocă 25.03% pentru echipamente militare.

Efective militare: Cele 22 de state membre UE care sunt și membre NATO însumează un număr aproximativ de 1.4 milioane de trupe, depășind cu doar 0.1 milioane totatul trupelor SUA. Cu toate acestea, în cazul ieșirii Marii Britanii din UE, țările membre ale Uniunii care fac parte și din NATO ar avea un total al efectivelor militare de 1.23 milioane;

Total cheltuieli pentru Apărare: Aceleași 22 de state membre UE și NATO au un cumul total al cheltuielilor pentru Apărare cifrat la 221 de miliarde de dolari, în timp ce SUA alocă 664 de miliarde dolari. Cheltuielile pentru Apărare ale țărilor UE însumate s-ar diminua la 160 de miliarde de dolari dacă Marea Britanie părăsește Uniunea.

Raportul întocmit de NATO se bazează pe cifrele comunicate de ministerele Apărării din țările membre și are în vedere cifrele oficiale din perioada 2009-2015 și se bazează pe o prognoză estimată pentru anul în curs.

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

Published

on

© NATO

Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres

„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.

Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.  „Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.

Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.

Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.

„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.

Reamintim că președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Continue Reading

NATO

Președintele Estoniei face apel la consolidarea prezenței NATO pe teritoriul țării sale, ca măsură prevenită față de Rusia: ”Dacă te uiți în istorie, există surprize”

Published

on

© Alar Karis/ Twitter

Președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

”Vrem mai multe trupe NATO în Estonia. Avem nevoie de o prezență sporită pentru a ne asigura că nu vom fi atacați”, dar doar pentru ”scopuri defensive”, a menționat președintele Estoniei, care a salutat recenta decizie a Danemarcei de a-și crește prezența militară în Lituania prin trimiterea a patru avioane F-16 și a unei fregate.

Tema securității europene a fost abordată de Stoltenberg și cu președintele lituanian, Gitanas Nauseda, pe care l-a asigurat într-o convorbire telefonică că Alianța Nord-Atlantică ”este întotdeauna pregătită să facă ceea ce este necesar pentru a-și apăra aliații”.

Întrebat dacă are temeri că Moscova va invada Estonia, Karis a adoptat un ton prudent.

”Nu se știe niciodată. Dacă te uiți în urmă, în istorie, există surprize. De fiecare dată când apare o astfel de situație – ca acum în Ucraina – apar întrebări de acest gen”, a explicat președintele estonian.

După ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, în 2014, NATO a desfășurat trupe în Estonia, Lituania, Letonia și Polonia, fiecare dintre acestea găzduind peste 1000 de militari.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a criticat aceste cereri, considerându-le o încercare de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Între timp, la Brest, Franța, a început o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu România propune pregătirea în avans a unor sancțiuni UE la adresa Rusiei pentru menținerea arhitecturii de securitate a Europei.

Martor al unei coordonări transatlantice pe acest dosar stă proiectul de lege pregătit de senatorii americani din Partidul Democrat al președintelui Joe Biden, care sancțiuni împotriva Rusiei și lui Vladimir Putin personal în cazul în care Moscova va recurge la o ofensivă militară împotriva Ucrainei

 

Continue Reading

NATO

PatriotFest: Compania Leviatan Design a premiat un proiect de sistem autonom de poziționare și urmărire solară în cadrul singurului concurs național de inovare în materie de apărare

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Compania Leviatan Design, sponsor oficial alături de compania americană Boeing al celei de-a patra ediții a concursului PatriotFest, a acordat miercuri, la Cercul Militar Național, premiul al III-lea în cadrul galei menționate unui proiect inovator de sistem autonom de poziționare și urmărire solară.

PatriotFest este singurul concurs național de inovare, organizat de instituții din domeniul apărării și securității naționale. Concursul urmărește să contribuie la procesul de inovare pentru a crește securitatea României într-o perioadă plină de provocări, când amenințările hibride devin tot mai variate și sofisticate, în special pe fondul pandemiei. La a patra ediție a fost premiată performanța românească în domeniul sistemelor autonome.

Premiul a fost înmânat inițiatorului proiectului, Bogdan Belean, de către directorul tehnic al companiei, Gabriel Marcu, în numele directorului general al Leviatan Design, Cătălin Podaru.

În mesajul transmis, directorul companiei Leviatan Design a subliniat că este o deosebită onoare să ofere unul dintre premiile din cadrul Patriotfest.

Mă bucur să văd cum această inițiativă a crescut de la an la an, iar tematicile de concurs au devenit tot mai interesante și provocatoare din punct de vedere tehnologic. Și fiindcă vorbim de inovare și provocări  într-un mediu de securitate atât de fluid, este evident că una dintre căile prin care putem crește împreună reziliența României este cooperare dintre instituțiile statului, societatea civilă și mediul de afaceri. Iar PatriotFest este oglindirea perfectă a unei asemenea abordări de tip whole government, whole society. Deoarece compania Leviatan pune mult accent pe și tehnologiile inovatoare în activitatea sa de construcție și proiectare, invit membrii comunității PatriotFest să ne viziteze și să găsim, astfel, chiar și eventuale oportunități de colaborare și de susținere a unor proiecte câștigătoare la concursul PatriotFest. Vă urez mult succes și vă asigur de tot sprijinul pentru susținerea inovării românești. Vă mulțumesc!“, se arată în mesajul prezentat de directorul tehnic al companiei.

PatriotFest își propune să unească lumile creatorilor și consumatorilor de inovare pentru un viitor mai sigur și mai integrat tehnologic. Susținerea performanței românești înseamnă nu numai dezvoltarea unei platforme de sprijin și de recompense pentru inovare, dar și o curajoasă încercare de oprire a fenomenului de exod al creierelor.

PatriotFest este inițiat de Asociația New Strategy Center și organizat cu sprijinul mai multor instituții din domeniul securității naționale: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Compania Leviatan Design s-a clasat în 2021 în top 10 firme de arhitectură și proiectare din România. Cu o echipă formată din aproape 90 de specialiști (arhitecți, proiectanți și personal suport), dar și prin rezultatul investițiilor continue, compania a reușit să crească performanța și să livreze la termen proiecte complexe cu funcțiuni diferite, acoperind astfel 75% din județele României. Compania se diferențiază pe piața locală a construcțiilor prin capacitatea sa de adaptare, susținută ferm de digitalizarea și tehnologizarea proceselor interne și aplicarea standardului BIM (Building Information Modeling).

Continue Reading

Facebook

NATO9 mins ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA1 hour ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA1 hour ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE11 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN20 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.23 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL1 day ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending