Connect with us

NATO

Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

Published

on

natoCheltuielile de apărare ale României au crescut cu jumătate de miliard de dolari în 2016 prin comparație cu anul 2009, iar țara noastră se situează pe locul al treilea în topul cheltuielilor destinate echipării forțelor militare dintre statele membre NATO, în urma unui raport publicat de Alianța Nord-Atlantică cu câteva zile înainte de summitul de la Varșovia, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Totodată, cheltuielile pentru apărare ale României raportate la Produsul Intern Brut indică un procent estimat de 1.48%, ceea ce clasează Bucureștiul pe locul al 10-lea între țările membre ale Alianței. România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de trupe.

SUA, cel mai mare contributor la bugetul Alianței, alocă de 2 ori mai mulți bani pentru domeniul Apărării decât toți ceilalți 27 de aliați (26 europeni + Canada).

Provocările sistematice ce au fost generate de anexarea Crimeei de către Rusia, destabilizarea estului Ucrainei, intensificarea războiului informațional și provocările venite dinspre sud au pus capăt trend-ului descendent al cheltuielilor aliate în domeniul apărării și securității. Dacă în 2014, înainte de summitul din Țara Galilor, cifrele indicau că multe dintre statele europene, mai ales cele din flancul estic reprezentau în rândul Alianței componentele consumatoare de securitate.

Deciziile asumate la Newport în 2014 au modificat, însă, atitudinea și poziționarea statelor membre. Implementarea Planului de Acțiune Rapidă prin înființarea comandamentelor multinaționale din Polonia și România, inaugurarea Unităților de Integrare a Forțelor și zecile de exerciții militare aliate (în plan terestru, naval și aviatic) au schimbat paradigma și au determinat țările membre să declanșeze o creștere a alocărilor bugetare în interese securitare și de apărare.

Cinci țări membre se încadrează în obiectivul de 2%: Peste două treimi din bugetul NATO vine de la SUA

În pofida creșterilor susținute în ceea ce privește bugetul pentru Apărare, singurele state care ating sau depășesc pragul de 2% din PIB pentru Apărare sunt aceleași ca și anul trecut: SUA (3.61%), Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%) și Polonia (2%).

Screenshot 2016-07-04 16.55.05

Statele Unite rămân principalul contributor militar la NATO, chiar dacă din 2009 și până în prezent alocările americane în domeniul Apărării s-au diminuat cu 1.68%, de la 5.29 la 3.61.

664 miliarde de dolari reprezintă suma totală cheltuită de Statele Unite pentru domeniul Apărării, în comparație cu 239 de miliarde alocate cele 26 de țări membre europene și 15 miliarde alocate de Canada. Cu alte cuvinte, dintr-un total de 918 miliarde de dolari la nivelul NATO, peste 72% din bugetul Alianței este contribuția Statelor Unite.

Zece state alocă minim 20% din bugetul Apărării pentru modernizarea forțelor militare: România, pe locul trei

Alături de pragul de 2% din PIB pentru bugetul Apărării, apartenența la NATO presupune și destinarea a 20% din acest buget pentru echipamente militare. Acest criteriu este îndeplinit de zece state membre ale NATO, România situându-se pe locul al treilea cu 26.13%, fiind devansată doar de Luxemburg (32.82%) și Lituania (27.65%).

Creșterea cheltuielilor privind echipamentele militare este o dimensiune de progres substanțial pentru România față de anii precedenți, în care aloca 15.2% (2014) și 19.5% (2015). Aceste cheltuieli se realizează în cuantumul bugetului Apărării raportat la PIB.

Screenshot 2016-07-04 16.55.12

Tabloul statelor care respectă principiul celor 20% este completat de Polonia (25.79%), Norvegia (25.6%), SUA (25.03%), Franța (24.51%), Turcia (23.58%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%).

”Nu putem fi numai beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să devenim furnizori de securitate”

Declarația de mai sus îi aparține președintelui Klaus Iohannis. Ea datează de la asumarea angajamentului de către toate partidele politice parlamentare pentru creșterea treptată a bugetului Apărării până la 2% din PIB și a fost reiterată în diverse formule de dialog, fie la NATO, fie în discuții bilaterale sau foruri internaționale.

Raportul publicat de NATO indică pentru România o orientare clară în direcția declarațiilor președintelui. Procentul de 1.48% din PIB pentru Apărare este, în anul 2016, în creștere față de anii 2014 și 2015. Mai mult, în 2009 România aloca 2.2 miliarde de dolari pentru bugetul Apărării, în vreme ce în 2016 suma prognozată este cu 500 de milioane mai mare decât acum șapte ani: un buget total de 2.76 miliarde de dolari. Această sumă ne plasează peste state precum Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau Ungaria

Screenshot 2016-07-04 16.55.35(2)

Cheltuielile pentru echipamente militare plasează România pe locul al treilea, cu șase procente peste criteriul de 20%. Ca angajament în acest sens, România depășește state precum Canada, Spania, Olanda, Germania, Danemarca sau Portugalia.

Totodată, România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de trupe, fiind devansată de SUA (1.3 milioane), Turcia (411.000), Franța (207.000) Italia (182 de mii), Germania (180.000), Marea Britanie (162.000), Spania (121.000), Grecia (106.000), Polonia (103.000).

Screenshot 2016-07-04 16.55.56(2)

Cum arată flancul estic din această postură?

Așa cum Ucraina se anunța a fi vedeta Summitului Parteneriatul Estic din 2013, un rol similar îl va juca și flancul estic al NATO în definirea posturii de asigurare, descurajare și apărare pe care Alianța o va adopta la summitul NATO de la Varșovia. Decupat strategic în zona sa de nord-est (Polonia și Țările Baltice) și zona de sud-est (România, Bulgaria), flancul estic urmează să reprezinte la reuniunea decizională de peste câteva zile spațiul în care NATO își va intensifica prezența militară și exercițiile, ca mijloc de descurajare a oricărei potențiale agresiuni.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

La ultima reuniune aliată înainte de summitul NATO – ministeriala Apărării de luna trecută – Miniștrii Apărării din statele membre NATO, reuniți în cadrul Consiliului Nord Atlantic, au decis amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, PoloniaTot la această ultimă reuniune aliată înaintea summitului de la Varșovia, șefii Apărării au decis și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România.

Din această perspectivă, flancul estic va deveni un beneficiar consistent al umbrelei de securitate aliată post-Varșovia, însă cum stau țările din această zonă la capitolul cheltuieli și adaptare militară în spirit de solidaritate cu întreaga Alianță?

Criteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Estonia (2.16%), Polonia (2%), Lituania (1.49%), România (1.48%), Letonia (1.45%), Bulgaria (1.35%);

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Letonia (17.86%), Estonia (13.5%), Bulgaria (12.55%);

Efective militare: Polonia (103.000 trupe), România (70.000 trupe), Bulgaria (31.000 trupe), Lituania (15.000 trupe), Estonia (6.000 trupe), Letonia (5.000 trupe);

Total cheltuieri pentru Apărare: Polonia (9.3 miliarde de dolari), România (2.76 miliarde de dolari), Bulgaria (663 milioane de dolari), Lituania (630 de milioane de dolari), Estonia (497 milioane de dolari), Letonia (400 de milioane de dolari).

Cum arată Europa fără SUA, dar și fără Marea Britanie?

Uniunea Europeană și-a prezentat săptămâna trecută noua Strategie Globală, un document apărut la câteva zile după referendumul din Marea Britanie și cu puțină vreme înainte de summitul NATO de la Varșovia. Fraza de mai jos cuprinde esența aspirațiilor securitare și de apărare europene reliefate în strategie.

”UE trebuie să fie consolidată ca o comunitate de securitate: eforturile de securitate și de apărare europene trebui să permită Uniunii să acționeze autonom, în timp ce își coordonează acțiunile cu NATO. O apărare europeană mai credibilă este esențială pentru un parteneriat transatlantic viguros cu Statele Unite” (Strategia Globală UE)

Obiectivele îndrăznețe pe care Uniunea, cel puțin în documentul strategic, pare determinată să le atingă au nevoie de un efort substanțial. Extrăgând din acest raport NATO datele țărilor UE (și cu și fără Marea Britanie) și comparându-le cu cele ale SUA observăm progresul pe care Uniunea trebuie să-l realizeze în anii ce urmează.

eu natoCriteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Doar patru state UE ating acest principiu sau îl depășesc – Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%), Polonia (2%), iar Marea Britanie este cu un picior în afara Uniunii. SUA cheltuiesc 3.61% din PIB pentru Apărare.

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Șapte state UE respectă acest principiu – Luxemburg (32.82%), Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Franța (24.51%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%). La fel ca și la criteriul anterior, Marea Britanie este aprape de ieșirea din UE. SUA alocă 25.03% pentru echipamente militare.

Efective militare: Cele 22 de state membre UE care sunt și membre NATO însumează un număr aproximativ de 1.4 milioane de trupe, depășind cu doar 0.1 milioane totatul trupelor SUA. Cu toate acestea, în cazul ieșirii Marii Britanii din UE, țările membre ale Uniunii care fac parte și din NATO ar avea un total al efectivelor militare de 1.23 milioane;

Total cheltuieli pentru Apărare: Aceleași 22 de state membre UE și NATO au un cumul total al cheltuielilor pentru Apărare cifrat la 221 de miliarde de dolari, în timp ce SUA alocă 664 de miliarde dolari. Cheltuielile pentru Apărare ale țărilor UE însumate s-ar diminua la 160 de miliarde de dolari dacă Marea Britanie părăsește Uniunea.

Raportul întocmit de NATO se bazează pe cifrele comunicate de ministerele Apărării din țările membre și are în vedere cifrele oficiale din perioada 2009-2015 și se bazează pe o prognoză estimată pentru anul în curs.

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

Published

on

© NATO

NATO ”condamnă escaladarea Iranului”, care a recurs sâmbătă la un atac fără precedent asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere” pentru ca actualul ”conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a Alianţei, informează AFP, citat de Agerpres.

”Condamnăm escaladarea Iranului în timpul nopţii, îndemnăm la reţinere şi urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei. Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a subliniat purtătoarea de cuvânt, Farah Dakhlallah, într-un comunicat.

Mesaje similare au fost transmise și de Statele Unite și Uniunea Europeană. În plus, liderii G7 urmează să se reunească prin videoconferință, o întâlnire similară urmând să aibă loc și la nivelul Consiliului de Securitate al ONU. 

Citiți și: Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, din Irak și din Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

Published

on

© Administrația Prezidențială

România nu a cheltuit 2,5% din produsul intern brut (PIB) pentru bugetul apărării, așa cum și-a asumat, din motive care țin de inflație, de lipsa lichidităților la momentul achiziției, dar și de lipsa echipamentelor care ar fi trebuit achiziționate, a transmis joi președintele Klaus Iohannis. 

Șeful statului a participat la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Vilnius, acolo unde a fost întrebat care este explicația pentru care România a cheltuit 1,6% din PIB pentru apărare în 2023 dintr-un buget alocat de 2,5%.

“Explicația nu este foarte complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost și cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea inițială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu”, a precizat președintele.

 

Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală, în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta, și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem“, a explicat el.

Potrivit lui Iohannis, al doilea factor au fost dificultățile bugetare create și de inflație și de multe ale probleme pe care le-am avut.

Disponibilitatea, deci banii lichizi, nu a existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie, și, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil”, a subliniat președintele.

El a indicat că aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate.

“Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile pe Apărare, ci la modul general a deranjat și pe români a fost inflația mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile și cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis Klaus Iohannis.

România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară, în timp ce 78% dintre cetățenii români susțin creșterea bugetului apărării, relevă datele raportului NATO pentru anul 2023, dat publicității la jumătatea lunii martie de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Raportul de anul acesta plasează România sub alte 19 state membre ale NATO, fiind pentru a treia oară din 2017 încoace când România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare, în timp ce 2023 a fost primul an în care România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare.

În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

Țări precum România, Olanda, Franța, Norvegia sau Germania nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare.

O evoluție a cheltuielilor bugetare pentru apărare ale României arată un buget de 2,07% din PIB în 2020, de 1,88% în 2021 și de 1,75% în 2022.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat cu omologii din Europa Centrală și de Est despre candidatura sa la șefia NATO: Până nu avem unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic. Mai este cale lungă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, că a discutat, în marja Summitul celor Trei Mări, şi chestiuni legate de NATO şi despre candidatura sa la funcţia de secretar general, menţionând că decizia se ia în consens şi, până când nu se obţine unanimitate, nu se va hotărî “absolut nimic”.

“Am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO şi de candidatura mea. Însă vreau să clarific aici o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obţine prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri şi aşa mai departe. Deci, nu are foarte mult rost să ne uităm la câţi au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obţine unanimitate nu se va hotărî absolut nimic şi, până atunci, mai este cale lungă”, a spus Iohannis, în cadrul unei conferințe de presă la finalul summitului celor Trei Mări de la Vilnius.

El a fost întrebat la finalul reuniunii de la Vilnius dacă a discutat în întâlnirile pe care le-a avut despre candidatura sa la funcţia de secretar general al NATO şi pe ce sprijin se bazează. Șeful statului a avut, la Vilnius, întrevederi bilaterale cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și cu președintele Letoniei, Edgars Rinkevics.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Tot de la Bruxelles, Slovacia a apreciat drept “legitimă” candidatura președintelui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, în vreme ce Republica Cehă s-a arătat favorabilă pentru o numire a premierului olandez demisionar Mark Rutte în fruntea Alianței.

Între timp, liderii a două republici baltice, Lituania și Estonia, au anunțat susținerea lor pentru Mark Rutte, deși anterior au deplâns lipsa de reprezentare a Estului. La momentul vehiculării candidaturii lui Mark Rutte la șefia NATO, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, ea însăși o potențială candidată, s-a întrebat dacă aliații din Europa de Est sunt egali cu ceilalți aliați, precizând că premierul olandez ar fi cel de-al patrulea secretar general aliat care ar proveni din Olanda. Kallas și-a anunțat schimbarea de poziție marți, după discuții pe care le-a numit “aprofundate” cu premierul olandez, precizând Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”.

Un mesaj de susținere pentru candidatura lui Rutte a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda, care l-a găzduit pe Mark Rutte la Vilnius la o reuniune multilaterală a mai multor lideri din statele membre ale UE privind pregătirea agendei strategice 2024-2029 a Uniunii Europene.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. De asemenea, premierul Sloveniei a anunțat că ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, deși și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO5 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA6 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA7 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G78 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA10 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending