Connect with us

NATO

Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

Published

on

natoCheltuielile de apărare ale României au crescut cu jumătate de miliard de dolari în 2016 prin comparație cu anul 2009, iar țara noastră se situează pe locul al treilea în topul cheltuielilor destinate echipării forțelor militare dintre statele membre NATO, în urma unui raport publicat de Alianța Nord-Atlantică cu câteva zile înainte de summitul de la Varșovia, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Totodată, cheltuielile pentru apărare ale României raportate la Produsul Intern Brut indică un procent estimat de 1.48%, ceea ce clasează Bucureștiul pe locul al 10-lea între țările membre ale Alianței. România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de trupe.

SUA, cel mai mare contributor la bugetul Alianței, alocă de 2 ori mai mulți bani pentru domeniul Apărării decât toți ceilalți 27 de aliați (26 europeni + Canada).

Provocările sistematice ce au fost generate de anexarea Crimeei de către Rusia, destabilizarea estului Ucrainei, intensificarea războiului informațional și provocările venite dinspre sud au pus capăt trend-ului descendent al cheltuielilor aliate în domeniul apărării și securității. Dacă în 2014, înainte de summitul din Țara Galilor, cifrele indicau că multe dintre statele europene, mai ales cele din flancul estic reprezentau în rândul Alianței componentele consumatoare de securitate.

Deciziile asumate la Newport în 2014 au modificat, însă, atitudinea și poziționarea statelor membre. Implementarea Planului de Acțiune Rapidă prin înființarea comandamentelor multinaționale din Polonia și România, inaugurarea Unităților de Integrare a Forțelor și zecile de exerciții militare aliate (în plan terestru, naval și aviatic) au schimbat paradigma și au determinat țările membre să declanșeze o creștere a alocărilor bugetare în interese securitare și de apărare.

Cinci țări membre se încadrează în obiectivul de 2%: Peste două treimi din bugetul NATO vine de la SUA

În pofida creșterilor susținute în ceea ce privește bugetul pentru Apărare, singurele state care ating sau depășesc pragul de 2% din PIB pentru Apărare sunt aceleași ca și anul trecut: SUA (3.61%), Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%) și Polonia (2%).

Screenshot 2016-07-04 16.55.05

Statele Unite rămân principalul contributor militar la NATO, chiar dacă din 2009 și până în prezent alocările americane în domeniul Apărării s-au diminuat cu 1.68%, de la 5.29 la 3.61.

664 miliarde de dolari reprezintă suma totală cheltuită de Statele Unite pentru domeniul Apărării, în comparație cu 239 de miliarde alocate cele 26 de țări membre europene și 15 miliarde alocate de Canada. Cu alte cuvinte, dintr-un total de 918 miliarde de dolari la nivelul NATO, peste 72% din bugetul Alianței este contribuția Statelor Unite.

Zece state alocă minim 20% din bugetul Apărării pentru modernizarea forțelor militare: România, pe locul trei

Alături de pragul de 2% din PIB pentru bugetul Apărării, apartenența la NATO presupune și destinarea a 20% din acest buget pentru echipamente militare. Acest criteriu este îndeplinit de zece state membre ale NATO, România situându-se pe locul al treilea cu 26.13%, fiind devansată doar de Luxemburg (32.82%) și Lituania (27.65%).

Creșterea cheltuielilor privind echipamentele militare este o dimensiune de progres substanțial pentru România față de anii precedenți, în care aloca 15.2% (2014) și 19.5% (2015). Aceste cheltuieli se realizează în cuantumul bugetului Apărării raportat la PIB.

Screenshot 2016-07-04 16.55.12

Tabloul statelor care respectă principiul celor 20% este completat de Polonia (25.79%), Norvegia (25.6%), SUA (25.03%), Franța (24.51%), Turcia (23.58%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%).

”Nu putem fi numai beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să devenim furnizori de securitate”

Declarația de mai sus îi aparține președintelui Klaus Iohannis. Ea datează de la asumarea angajamentului de către toate partidele politice parlamentare pentru creșterea treptată a bugetului Apărării până la 2% din PIB și a fost reiterată în diverse formule de dialog, fie la NATO, fie în discuții bilaterale sau foruri internaționale.

Raportul publicat de NATO indică pentru România o orientare clară în direcția declarațiilor președintelui. Procentul de 1.48% din PIB pentru Apărare este, în anul 2016, în creștere față de anii 2014 și 2015. Mai mult, în 2009 România aloca 2.2 miliarde de dolari pentru bugetul Apărării, în vreme ce în 2016 suma prognozată este cu 500 de milioane mai mare decât acum șapte ani: un buget total de 2.76 miliarde de dolari. Această sumă ne plasează peste state precum Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau Ungaria

Screenshot 2016-07-04 16.55.35(2)

Cheltuielile pentru echipamente militare plasează România pe locul al treilea, cu șase procente peste criteriul de 20%. Ca angajament în acest sens, România depășește state precum Canada, Spania, Olanda, Germania, Danemarca sau Portugalia.

Totodată, România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de trupe, fiind devansată de SUA (1.3 milioane), Turcia (411.000), Franța (207.000) Italia (182 de mii), Germania (180.000), Marea Britanie (162.000), Spania (121.000), Grecia (106.000), Polonia (103.000).

Screenshot 2016-07-04 16.55.56(2)

Cum arată flancul estic din această postură?

Așa cum Ucraina se anunța a fi vedeta Summitului Parteneriatul Estic din 2013, un rol similar îl va juca și flancul estic al NATO în definirea posturii de asigurare, descurajare și apărare pe care Alianța o va adopta la summitul NATO de la Varșovia. Decupat strategic în zona sa de nord-est (Polonia și Țările Baltice) și zona de sud-est (România, Bulgaria), flancul estic urmează să reprezinte la reuniunea decizională de peste câteva zile spațiul în care NATO își va intensifica prezența militară și exercițiile, ca mijloc de descurajare a oricărei potențiale agresiuni.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

La ultima reuniune aliată înainte de summitul NATO – ministeriala Apărării de luna trecută – Miniștrii Apărării din statele membre NATO, reuniți în cadrul Consiliului Nord Atlantic, au decis amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, PoloniaTot la această ultimă reuniune aliată înaintea summitului de la Varșovia, șefii Apărării au decis și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România.

Din această perspectivă, flancul estic va deveni un beneficiar consistent al umbrelei de securitate aliată post-Varșovia, însă cum stau țările din această zonă la capitolul cheltuieli și adaptare militară în spirit de solidaritate cu întreaga Alianță?

Criteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Estonia (2.16%), Polonia (2%), Lituania (1.49%), România (1.48%), Letonia (1.45%), Bulgaria (1.35%);

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Letonia (17.86%), Estonia (13.5%), Bulgaria (12.55%);

Efective militare: Polonia (103.000 trupe), România (70.000 trupe), Bulgaria (31.000 trupe), Lituania (15.000 trupe), Estonia (6.000 trupe), Letonia (5.000 trupe);

Total cheltuieri pentru Apărare: Polonia (9.3 miliarde de dolari), România (2.76 miliarde de dolari), Bulgaria (663 milioane de dolari), Lituania (630 de milioane de dolari), Estonia (497 milioane de dolari), Letonia (400 de milioane de dolari).

Cum arată Europa fără SUA, dar și fără Marea Britanie?

Uniunea Europeană și-a prezentat săptămâna trecută noua Strategie Globală, un document apărut la câteva zile după referendumul din Marea Britanie și cu puțină vreme înainte de summitul NATO de la Varșovia. Fraza de mai jos cuprinde esența aspirațiilor securitare și de apărare europene reliefate în strategie.

”UE trebuie să fie consolidată ca o comunitate de securitate: eforturile de securitate și de apărare europene trebui să permită Uniunii să acționeze autonom, în timp ce își coordonează acțiunile cu NATO. O apărare europeană mai credibilă este esențială pentru un parteneriat transatlantic viguros cu Statele Unite” (Strategia Globală UE)

Obiectivele îndrăznețe pe care Uniunea, cel puțin în documentul strategic, pare determinată să le atingă au nevoie de un efort substanțial. Extrăgând din acest raport NATO datele țărilor UE (și cu și fără Marea Britanie) și comparându-le cu cele ale SUA observăm progresul pe care Uniunea trebuie să-l realizeze în anii ce urmează.

eu natoCriteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Doar patru state UE ating acest principiu sau îl depășesc – Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%), Polonia (2%), iar Marea Britanie este cu un picior în afara Uniunii. SUA cheltuiesc 3.61% din PIB pentru Apărare.

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Șapte state UE respectă acest principiu – Luxemburg (32.82%), Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Franța (24.51%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%). La fel ca și la criteriul anterior, Marea Britanie este aprape de ieșirea din UE. SUA alocă 25.03% pentru echipamente militare.

Efective militare: Cele 22 de state membre UE care sunt și membre NATO însumează un număr aproximativ de 1.4 milioane de trupe, depășind cu doar 0.1 milioane totatul trupelor SUA. Cu toate acestea, în cazul ieșirii Marii Britanii din UE, țările membre ale Uniunii care fac parte și din NATO ar avea un total al efectivelor militare de 1.23 milioane;

Total cheltuieli pentru Apărare: Aceleași 22 de state membre UE și NATO au un cumul total al cheltuielilor pentru Apărare cifrat la 221 de miliarde de dolari, în timp ce SUA alocă 664 de miliarde dolari. Cheltuielile pentru Apărare ale țărilor UE însumate s-ar diminua la 160 de miliarde de dolari dacă Marea Britanie părăsește Uniunea.

Raportul întocmit de NATO se bazează pe cifrele comunicate de ministerele Apărării din țările membre și are în vedere cifrele oficiale din perioada 2009-2015 și se bazează pe o prognoză estimată pentru anul în curs.

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

Published

on

Photo By: Air Force Staff Sgt. Julian Kemper, DOD

Secretarul Apărării al Statelor Unite, Lloyd Austin, a vizitat o parte din cei 600 de soldați americani din Letonia și s-a întânit cu liderii letoni pentru a discuta despre modalitățile de asigurare a apărării unui aliat important al NATO și modalitățile de descurajare a Rusiei, se arată în comunicatul oficial. 

Oficialul le-a transmis soldaților americani că sunt cei mai buni ambasadori pe care îi are SUA și i-a îndemnat să își cunoască aliații letoni: „Ieșiți și cunoașteți-vă partenerii letoni alături de care s-ar putea să fiți nevoiți să luptați”, a spus el.

În cadrul unei perioade de întrebări și răspunsuri, un soldat l-a întrebat pe secretar dacă nu există o modalitate de a crește antrenamentul realist cu trupele letone și cu alte forțe NATO din această națiune pentru a-l descuraja pe președintele rus Vladimir Putin. Secretarul a subliniat soldaților că unul dintre motivele pentru care se află în Letonia este acela de a găsi modalități de a crește oportunități de instruire cu trupele letone și alte forțe NATO pentru a-l descuraja pe președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Șeful Pentagonului anunță că vor fi mai multe forțe americane în Letonia și în cadrul alor state aliate NATO de pe Flancul Estic al alianței: „Președintele Joe Biden a anunțat această decizie la summitul NATO de la Madrid. La acea reuniune istorică, Biden a anunțat decizia de a menține pe loc forțele militare americane substanțiale care au ajuns în regiune în timpul invaziei rusești din Ucraina.”

Unul dintre avantajele de a avea echipe de luptă de brigadă cu sediul în Europa va fi capacitatea Statelor Unite și a aliaților din NATO de a face antrenamente consistente împreună, ceea ce menține forțele americane din Europa pregătite, a declarat un înalt oficial al apărării care călătorește împreună cu secretarul.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Alianța este un vechi partener apropiat al Serbiei, relatează agenția sârbă de presă, Tanjug, potrivit Agerpres.

Stoltenberg a declarat pentru cotidianul muntenegrean Vijesti că acest parteneriat se bazează pe dialog politic şi cooperare practică, respectând pe deplin politica statului sârb de neutralitate militară.

”Dialogul nostru politic se manifestă în diferite feluri. Acesta include contactele mele cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi cu alţi lideri politici şi interacţiunile regulate pe care le au asistentul meu adjunct pentru afaceri politice şi politica de securitate şi şeful biroului de legătură al NATO de la Belgrad cu colegi sârbi. Include de asemenea relaţii bine stabilite între comandantul KFOR şi şeful Statului Major general sârb”, a declarat Stoltenberg.

Făcând trimitere la situația din Kosovo, oficialul NATO a subliniat că ”părţile trebuie să rămână calme, să evite acţiunile unilaterale şi să se angajeze constructiv în dialogul facilitat de UE. În conformitate cu mandatul dat de ONU, misiunea KFOR urmăreşte îndeaproape situaţia şi este gata să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol”.

NATO va continua să ofere sprijin deplin dialogului facilitat de UE, a asigurat secretarul general al Alianței.

De altfel, la începutul lunii august, Jens Stoltenberg a avut discutații telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

În încercarea de a atenua tensiunile, liderii ambelor părţi, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul kosovar Albin Kurti, se vor întâlni la Bruxelles pe 18 august.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Joe Biden a semnat instrumentele de ratificare prin care SUA aprobă aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© White House - Twitter

Președintele american Joe Biden a parafat marţi ratificarea de către Statele Unite a aderării Suediei şi Finlandei la NATO, urându-le bun-venit celor două țări în „cea mai puternică și defensivă alianță din istoria lumii.”

„Două țări mândre și independente, fiecare cu o tradiție îndelungată – o tradiție îndelungată de nealiniere, care își exercită dreptul suveran de a lua propriile decizii cu privire la securitatea lor au răspuns voinței cetățenilor lor, în urma proceselor lor democratice,  și au ales să adere la NATO. Cred că a fost și este un moment de cotitură pentru Alianță și pentru o mai mare securitate și stabilitate nu numai a Europei și a Statelor Unite, ci și a lumii”, a precizat președintele Joe Biden înaintea semnării acordului. 

De asemenea, acesta a precizat jurnaliștilor că a discutat telefonic cu liderii Finlandei și Suediei: „Împreună, ne-am angajat că Statele Unite, Finlanda și Suedia vor continua să rămână vigilente împotriva oricăror amenințări la adresa securității noastre comune și să descurajeze orice confruntare și să înfrunte orice agresiune sau amenințare de agresiune care ar putea apărea”, a mai adăugat acesta. 

Șeful de la Casa Albă îi îndeamnă pe ceilalți aliați să își finalizeze cât mai repede posibil propriile progrese în materie de ratificare.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a salutat semnarea instrumentele de ratificare de către Statele Unite ale Americii a protocoalelor de aderare la NATO pentru Finlanda și Suedia: „Sărbătorim acest moment istoric, care subliniază angajamentul SUA față de securitatea noastră transatlantică comună.”

„Suntem mulțumiți de progresele rapide înregistrate de Finlanda și Suedia pentru a deveni aliați NATO. Există un puternic sprijin aliat și bipartizan pentru cererile de aderare ale Finlandei și Suediei și așteptăm cu nerăbdare să le aducem rapid în cea mai puternică alianță defensivă din istorie. Apreciem acțiunea rapidă a tuturor aliaților care au ratificat deja protocoalele de aderare și îi încurajăm pe toți să finalizeze procesul în curând, astfel încât Finlanda și Suedia să poată adera la Tratatul Atlanticului de Nord și să se alăture Alianței NATO”, a mai transmis Antony Blinken. 

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

Votul din SUA a avut loc după cele mai recente ratificări ale celor două protocoale de aderare de către Franţa şi Italia.

Cu SUA, 23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care și CanadaGermania, Lituania, și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

Facebook

NATO2 mins ago

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

NATO60 mins ago

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

U.E.2 hours ago

UE rămâne neclintită în disputa cu Polonia privind fondurile din PNRR: Trebuie să respecte statul de drept pentru a putea primi acești bani

INTERNAȚIONAL2 hours ago

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.19 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA19 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.22 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending