Connect with us

NATO

Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

Published

on

natoCheltuielile de apărare ale României au crescut cu jumătate de miliard de dolari în 2016 prin comparație cu anul 2009, iar țara noastră se situează pe locul al treilea în topul cheltuielilor destinate echipării forțelor militare dintre statele membre NATO, în urma unui raport publicat de Alianța Nord-Atlantică cu câteva zile înainte de summitul de la Varșovia, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Totodată, cheltuielile pentru apărare ale României raportate la Produsul Intern Brut indică un procent estimat de 1.48%, ceea ce clasează Bucureștiul pe locul al 10-lea între țările membre ale Alianței. România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de trupe.

SUA, cel mai mare contributor la bugetul Alianței, alocă de 2 ori mai mulți bani pentru domeniul Apărării decât toți ceilalți 27 de aliați (26 europeni + Canada).

Provocările sistematice ce au fost generate de anexarea Crimeei de către Rusia, destabilizarea estului Ucrainei, intensificarea războiului informațional și provocările venite dinspre sud au pus capăt trend-ului descendent al cheltuielilor aliate în domeniul apărării și securității. Dacă în 2014, înainte de summitul din Țara Galilor, cifrele indicau că multe dintre statele europene, mai ales cele din flancul estic reprezentau în rândul Alianței componentele consumatoare de securitate.

Deciziile asumate la Newport în 2014 au modificat, însă, atitudinea și poziționarea statelor membre. Implementarea Planului de Acțiune Rapidă prin înființarea comandamentelor multinaționale din Polonia și România, inaugurarea Unităților de Integrare a Forțelor și zecile de exerciții militare aliate (în plan terestru, naval și aviatic) au schimbat paradigma și au determinat țările membre să declanșeze o creștere a alocărilor bugetare în interese securitare și de apărare.

Cinci țări membre se încadrează în obiectivul de 2%: Peste două treimi din bugetul NATO vine de la SUA

În pofida creșterilor susținute în ceea ce privește bugetul pentru Apărare, singurele state care ating sau depășesc pragul de 2% din PIB pentru Apărare sunt aceleași ca și anul trecut: SUA (3.61%), Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%) și Polonia (2%).

Screenshot 2016-07-04 16.55.05

Statele Unite rămân principalul contributor militar la NATO, chiar dacă din 2009 și până în prezent alocările americane în domeniul Apărării s-au diminuat cu 1.68%, de la 5.29 la 3.61.

664 miliarde de dolari reprezintă suma totală cheltuită de Statele Unite pentru domeniul Apărării, în comparație cu 239 de miliarde alocate cele 26 de țări membre europene și 15 miliarde alocate de Canada. Cu alte cuvinte, dintr-un total de 918 miliarde de dolari la nivelul NATO, peste 72% din bugetul Alianței este contribuția Statelor Unite.

Zece state alocă minim 20% din bugetul Apărării pentru modernizarea forțelor militare: România, pe locul trei

Alături de pragul de 2% din PIB pentru bugetul Apărării, apartenența la NATO presupune și destinarea a 20% din acest buget pentru echipamente militare. Acest criteriu este îndeplinit de zece state membre ale NATO, România situându-se pe locul al treilea cu 26.13%, fiind devansată doar de Luxemburg (32.82%) și Lituania (27.65%).

Creșterea cheltuielilor privind echipamentele militare este o dimensiune de progres substanțial pentru România față de anii precedenți, în care aloca 15.2% (2014) și 19.5% (2015). Aceste cheltuieli se realizează în cuantumul bugetului Apărării raportat la PIB.

Screenshot 2016-07-04 16.55.12

Tabloul statelor care respectă principiul celor 20% este completat de Polonia (25.79%), Norvegia (25.6%), SUA (25.03%), Franța (24.51%), Turcia (23.58%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%).

”Nu putem fi numai beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să devenim furnizori de securitate”

Declarația de mai sus îi aparține președintelui Klaus Iohannis. Ea datează de la asumarea angajamentului de către toate partidele politice parlamentare pentru creșterea treptată a bugetului Apărării până la 2% din PIB și a fost reiterată în diverse formule de dialog, fie la NATO, fie în discuții bilaterale sau foruri internaționale.

Raportul publicat de NATO indică pentru România o orientare clară în direcția declarațiilor președintelui. Procentul de 1.48% din PIB pentru Apărare este, în anul 2016, în creștere față de anii 2014 și 2015. Mai mult, în 2009 România aloca 2.2 miliarde de dolari pentru bugetul Apărării, în vreme ce în 2016 suma prognozată este cu 500 de milioane mai mare decât acum șapte ani: un buget total de 2.76 miliarde de dolari. Această sumă ne plasează peste state precum Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau Ungaria

Screenshot 2016-07-04 16.55.35(2)

Cheltuielile pentru echipamente militare plasează România pe locul al treilea, cu șase procente peste criteriul de 20%. Ca angajament în acest sens, România depășește state precum Canada, Spania, Olanda, Germania, Danemarca sau Portugalia.

Totodată, România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de trupe, fiind devansată de SUA (1.3 milioane), Turcia (411.000), Franța (207.000) Italia (182 de mii), Germania (180.000), Marea Britanie (162.000), Spania (121.000), Grecia (106.000), Polonia (103.000).

Screenshot 2016-07-04 16.55.56(2)

Cum arată flancul estic din această postură?

Așa cum Ucraina se anunța a fi vedeta Summitului Parteneriatul Estic din 2013, un rol similar îl va juca și flancul estic al NATO în definirea posturii de asigurare, descurajare și apărare pe care Alianța o va adopta la summitul NATO de la Varșovia. Decupat strategic în zona sa de nord-est (Polonia și Țările Baltice) și zona de sud-est (România, Bulgaria), flancul estic urmează să reprezinte la reuniunea decizională de peste câteva zile spațiul în care NATO își va intensifica prezența militară și exercițiile, ca mijloc de descurajare a oricărei potențiale agresiuni.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

La ultima reuniune aliată înainte de summitul NATO – ministeriala Apărării de luna trecută – Miniștrii Apărării din statele membre NATO, reuniți în cadrul Consiliului Nord Atlantic, au decis amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, PoloniaTot la această ultimă reuniune aliată înaintea summitului de la Varșovia, șefii Apărării au decis și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România.

Din această perspectivă, flancul estic va deveni un beneficiar consistent al umbrelei de securitate aliată post-Varșovia, însă cum stau țările din această zonă la capitolul cheltuieli și adaptare militară în spirit de solidaritate cu întreaga Alianță?

Criteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Estonia (2.16%), Polonia (2%), Lituania (1.49%), România (1.48%), Letonia (1.45%), Bulgaria (1.35%);

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Letonia (17.86%), Estonia (13.5%), Bulgaria (12.55%);

Efective militare: Polonia (103.000 trupe), România (70.000 trupe), Bulgaria (31.000 trupe), Lituania (15.000 trupe), Estonia (6.000 trupe), Letonia (5.000 trupe);

Total cheltuieri pentru Apărare: Polonia (9.3 miliarde de dolari), România (2.76 miliarde de dolari), Bulgaria (663 milioane de dolari), Lituania (630 de milioane de dolari), Estonia (497 milioane de dolari), Letonia (400 de milioane de dolari).

Cum arată Europa fără SUA, dar și fără Marea Britanie?

Uniunea Europeană și-a prezentat săptămâna trecută noua Strategie Globală, un document apărut la câteva zile după referendumul din Marea Britanie și cu puțină vreme înainte de summitul NATO de la Varșovia. Fraza de mai jos cuprinde esența aspirațiilor securitare și de apărare europene reliefate în strategie.

”UE trebuie să fie consolidată ca o comunitate de securitate: eforturile de securitate și de apărare europene trebui să permită Uniunii să acționeze autonom, în timp ce își coordonează acțiunile cu NATO. O apărare europeană mai credibilă este esențială pentru un parteneriat transatlantic viguros cu Statele Unite” (Strategia Globală UE)

Obiectivele îndrăznețe pe care Uniunea, cel puțin în documentul strategic, pare determinată să le atingă au nevoie de un efort substanțial. Extrăgând din acest raport NATO datele țărilor UE (și cu și fără Marea Britanie) și comparându-le cu cele ale SUA observăm progresul pe care Uniunea trebuie să-l realizeze în anii ce urmează.

eu natoCriteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Doar patru state UE ating acest principiu sau îl depășesc – Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%), Polonia (2%), iar Marea Britanie este cu un picior în afara Uniunii. SUA cheltuiesc 3.61% din PIB pentru Apărare.

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Șapte state UE respectă acest principiu – Luxemburg (32.82%), Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Franța (24.51%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%). La fel ca și la criteriul anterior, Marea Britanie este aprape de ieșirea din UE. SUA alocă 25.03% pentru echipamente militare.

Efective militare: Cele 22 de state membre UE care sunt și membre NATO însumează un număr aproximativ de 1.4 milioane de trupe, depășind cu doar 0.1 milioane totatul trupelor SUA. Cu toate acestea, în cazul ieșirii Marii Britanii din UE, țările membre ale Uniunii care fac parte și din NATO ar avea un total al efectivelor militare de 1.23 milioane;

Total cheltuieli pentru Apărare: Aceleași 22 de state membre UE și NATO au un cumul total al cheltuielilor pentru Apărare cifrat la 221 de miliarde de dolari, în timp ce SUA alocă 664 de miliarde dolari. Cheltuielile pentru Apărare ale țărilor UE însumate s-ar diminua la 160 de miliarde de dolari dacă Marea Britanie părăsește Uniunea.

Raportul întocmit de NATO se bazează pe cifrele comunicate de ministerele Apărării din țările membre și are în vedere cifrele oficiale din perioada 2009-2015 și se bazează pe o prognoză estimată pentru anul în curs.

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

Published

on

French Forces in Romania/ Twitter

Aproximativ 600 militari francezi și 200 vehicule militare din cadrul grupului de luptă al NATO dislocat în România, cu Franța ca națiune-cadru, și elementul național de sprijin francez au desfășurat în perioada 23 – 27 ianuarie, exercițiul cu trageri de luptă ,,EAGLE MEDA 23”, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din localitatea Smârdan, județul Galați.

Scopul principal al exercițiului a fost antrenarea forțelor din cadrul grupului de Luptă privind capacitatea rapidă de dislocare și executarea unei misiuni de luptă, într-un scenariu fictiv, în cadrul unei operațiuni NATO – Apărare colectivă, în conformitate cu articolul 5, desfășurate pe flancul de sud-est al Alianței.

În cadrul exercițiului au fost executate și trageri de luptă cu principalele mijloace de lovire ale grupului de luptă, tancurile Leclerc, dislocate ca urmare a unei decizii a președintelui francez Emmanuel Macron.

Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului trecut, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră.

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național, integrând, pe bază rotațională, efective ale Belgiei și Țărilor de Jos.

Grupul de luptă contribuie la creșterea cooperării militare a României cu Franța, și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic.

Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre.

Continue Reading

NATO

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

Published

on

© Sgt. Christopher Gaylord/ via Wikimedia Commons

Producătorul german Rheinmetall vrea să producă sistemul de artilerie american HIMARS, compania de armament fiind în discuții cu compania americană Lockheed Martin pentru a începe producția lansatorului multiplu de rachete pe teritoriul german, informează Le Figaro, care subliniază că războiul declanșat de Rusia în Ucraina pare să stea baza deciziei companiei germane, o mișcare ce ar “torpila acordurile franco-germane” pentru relansarea industriei de apărare europene.

Într-un interviu acordat agenției Reuters la 29 ianuarie, directorul general al producătorului german, Armin Papperger, a anunțat că se află în discuții cu Lockheed Martin pentru a produce M142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System). Astfel, sistemul de artilerie american, foarte eficient în conflictul ucrainean, ar putea fi construit direct în Germania.

Obiectivul Rheinmetall este de a “încheia un acord” la Conferința de Securitate de la München, programată pentru perioada 17-19 februarie.

“Avem tehnologia necesară pentru a produce focoase și motoare de rachetă. Și avem și camioanele pe care să montăm lansatoarele”, a declarat Armin Papperger, mizând pe investiții de câteva sute de milioane de euro.

Le Figaro subliniază că aceste acțiuni ale companiei germane ar putea “torpila acordurile franco-germane”, ciându-l pe Stéphane Audrand, consultant internațional în domeniul riscurilor.

Rheinmetall are un grad ridicat de autonomie față de puterea politică germană. Pe de altă parte, acest demers din partea companiei germane vine într-un moment în care Germania a promis în urmă cu an, la scurt timp de la declanșarea invaziei ruse, că va investi 100 de miliarde de euro în apărare, iar cancelarul german Olaf Scholz a definit “un punct de cotitură” (Zeitenwende) pentru politica externă germană.

Prin dorința de a produce HIMARS, compania subminează, de asemenea, gândirea franco-germană privind dezvoltarea viitoare a capacităților de “foc cu rază foarte lungă de acțiune”, iar Franța va avea și mai mult de suferit de pe urma poziționării vecinului său. Stăm pe marginea drumului”, deplânge Stéphane Audrand.

Relația franco-germană, ușor relansată la finele lunii trecute când s-au împlinit 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, păstrează disensiuni în privința apărării europene.

Sistemele de rachete HIMARS s-au regăsit în majoritatea pachetelor de asistență de securitate pe care Statele Unite le-au furnizat Ucrainei în confruntarea cu Rusia.

Dintre statele NATO care și-au înzestrat capabilitățile militare cu rachete HIMARS se numără și România, fiind primul stat aliat de pe flancul estic care a derulat un astfel de program. În prezent, sistemele HIMARS mai sunt deținute și de Polonia, iar Estonia a demarat un program de achiziții similar.

Continue Reading

NATO

Suedia se angajează să modifice legea privind combaterea terorismului, sperând că va convinge Turcia să o accepte în NATO

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul suedez al justiției, Gunnar Strommer, a anunțat joi că guvernul din care face parte va promova o nouă lege privind combaterea terorismului, după ce Turcia și-a exprimat opoziția față de aprobarea protocolului de aderare a acestei țări la NATO, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Reglementarea ar urma să acorde autorităţilor puteri sporite privind arestarea şi inculparea celor care susţin organizaţii teroriste prin finanţare sau alte mijloace. ”Vorbim despre o incriminare extrem de largă”, a susţinut ministrul.

Până în prezent, cei care sprijineau terorismul nu puteau fi inculpați în Suedia decât dacă lor erau legate de o anumită acţiune teroristă, a arătat Strommer. Pe viitor, prevederile legale vor acoperi toate formele de participare la terorism.

Guvernul suedez speră ca noua lege să intre în vigoare în iunie, la aproape un an distanță de momentul în care țara nordică a ajuns la un acord cu Turcia ce s-a concretizat cu decizia de a extinde Alianța la 32 de membri.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

De cealaltă parte, Ankara, prin președintele Recep Tayyip Erdogan, a îndemnat Suedia ”să nu se deranjeze să încerce în acest moment” pentru că nu va spune ”da candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”. 

Liderul turc a făcut referire la o manifestaţie autorizată de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, unde extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Chiar dacă secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO, Erdogan nu parte să dea dovadă de flexibilitate.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE12 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO12 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ12 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE12 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu13 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO13 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE14 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE12 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO7 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending