Luni, 20 decembrie, emisiunea Calea Europeana gazduieste o dezbatere despre rolul CEDO si modul in care statul roman se apara de plangerile formulate pe banda rulanta de proprii cetateni. Domnul Horatiu Radu, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Agent Guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, va discuta despre reformele realizate ca urmare a condamnarilor de la CEDO. Vom afla cine sunt cei care se ocupa de apararea intereselor statului in fata CEDO, care e rolul Agentului Guvernamental pentru CEDO, cum se face pararea in fata CEDO, care sunt principalele cauze ale condamnarilor la CEDO si  cum preintampinam viitoare condamnari.

Informatii despre invitatul emisiunii

Răzvan-Horaţiu Radu este magistrat de carieră şi a fost numit la 1 august 2007 subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Agent Guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Răzvan-Horaţiu Radu a urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii (2001-2003), după care a fost numit procuror. Începând cu 1 septembrie 2006, Răzvan-Horaţiu Radu a deţinut, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, funcţia de şef al Serviciului de Integrare Europeană şi Programe Phare, (ulterior Serviciul de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale), îndeplinind această funcţie până la numirea sa la Ministerul Afacerilor Externe.

Răzvan-Horaţiu Radu este absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (1997-2001), a absolvit cursurile Academiei Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (2004-2005), are un master în Relaţii Internaţionale la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti (2006) şi a absolvit cursul postuniversitar de Management al Resurselor Umane la Academia de Studii Economice, Bucureşti. Este doctorand al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, specialitatea Drept Penal.

Răzvan-Horaţiu Radu a participat la mai multe stagii şi programe de formare profesională: Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului de laStrasbourg (2004), Parchetul Tribunalului de Mare Instanţă din Paris (2005), Academia de Drept Internaţional de la Haga (2006), European Center for Security Studies „George C. Marshall”, Garmisch-Partenkirchen (2008), Defence Academy of the United Kingdom (2008), etc.

INFO PLUS

1. Info generale CEDO

- Curtea este alcătuită dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor contractante la Conventia Europeana  a Drepturilor Omului. Curtea plenară îşi alege preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie.

- Curtea Europeana a Drepturilor Omului si-a ales noul vicepresedinte in persoana doamnei Françoise Tulkens (Belgia). A fost reales Josep Casadevall (Andora) ca presedinte de  Sectie si au fost desemnat alti doi noi presedinti de sectie: Nina Vajić (Croatia) si Dean Spielmann (Luxembourg). Alesi pentru un mandat de 3 ani, acestia isi vor lua in primire functiile incepand cu 11 februarie 2011.

- Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului: Jean Paul Costa

- Judecătorul ales din partea României la CEDO: prof.univ.dr. Corneliu Bîrsan,

2. Instituţia Agentului guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului

-          funcţionează la Ministerul Afacerilor Externe din luna iulie 2003, fiind transferată de la Ministerul Justiţiei

-          urmăreşte, în acele cazuri în care acest lucru este posibil, impulsionarea demersurilor administrative care ar putea conduce la soluţionarea pe plan intern, anterior pronunţării Curţii, a unor cazuri în care, fie este posibil un nou recurs intern, ca urmare a adoptării noii legislaţii în materie, fie încălcarea dreptului se datorează neexecutării unei hotărâri interne. În aceste cazuri, în eventualitatea reuşitei demersurilor administrative în vederea restituirii, respectiv a punerii în posesie, se va putea evita condamnarea statului român prin solicitarea radierii cauzelor de pe rolul Curţii sau prin încheierea unor convenţii de soluţionare amiabilă.

-          Urmărirea, alături de instituţiile competente, a armonizării legislaţiei şi practicii administrative şi judecătoreşti cu standardele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârile pronunţate împotriva României (care, conform art. 46 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, sunt obligatorii pentru ţara noastră), pe de o parte, precum şi, cu titlu preventiv, prin hotărârile pronunţate în alte speţe relevante, constituie un obiectiv prioritar al Agentului guvernamental.

Atribuţiile instituţiei Agentului guvernamental

• Întocmeşte actele şi apărările necesare, înfăptuieşte orice alte acte procesuale, ia măsurile necesare pe plan intern şi realizează orice alte acte sau activităţi legate de reprezentarea intereselor statului la CEDO şi la Comitetul Miniştrilor;
• Sesizează Curtea în numele României cu o cauză interstatală, pe baza deciziei Guvernului;
• Formulează intervenţia voluntară într-o cauză aflată pe rolul Curţii, în care reclamantul este un cetăţean român, iar pârâtul un alt stat decât România, parte la Convenţie;
• Formulează propuneri cu privire la desemnarea judecătorului ad-hoc, în cazurile prevăzute de Convenţie;
• Colaborează cu autorităţile publice, instituţiile publice, regiile autonome, societăţile comerciale cu capital majoritar public, precum şi cu persoanele şi structurile învestite cu o misiune de serviciu public, care sunt obligate să trimită Agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, toate actele, datele şi informaţiile necesare reprezentării intereselor statului român la Curte şi la Comitetul Miniştrilor;
• Colaborează cu instanţele judecătoreşti, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, celelalte jurisdicţii, Ministerul Public, organele de cercetare penală, notarii publici, executorii judecătoreşti şi celelalte persoane sau structuri cu misiune de serviciu public, legate de înfăptuirea sau administrarea justiţiei ori a celorlalte activităţi jurisdicţionale sau de executarea hotărârilor judecătoreşti ori a celorlalte acte jurisdicţionale, care au obligaţia să trimită Agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, pe lângă actele, datele şi informaţiile necesare reprezentării intereselor statului român la Curte şi la Comitetul Miniştrilor şi actele privind procedurile aflate în curs de desfăşurare în faţa acestora, indiferent de stadiul în care se află, cu respectarea celerităţii procedurilor interne în curs;
• Poate solicita tribunalului competent teritorial, în cazul în care consideră necesar, efectuarea unei expertize judiciare, care să constituie mijloc de probă în cauza aflată pe rolul Curţii;
• Încheie, în numele Guvernului României, convenţiile de rezolvare pe cale amiabilă a unei cauze întemeiate pe o cerere individuală împotriva statului român, după ce Curtea îi comunică cererea;
• Informează MAE cu privire la modificările legislative care se impun în urma evoluţiei jurisprudenţei Curţii, în vederea promovării, împreună cu instituţiile competente, a actelor normative corespunzătoare.

Rolul Agentului Guvernamental pentru CEDO, cum se face pararea in fata CEDO ( pe scurt)

- o interfata intre sistemul intern si Curte; dubla postura: Pe de o parte, explică CEDO că, intr-o situ­a­tie data, unui cetatean roman nu i-a fost incalcat un drept prevazut de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar pe de alta parte, încearcă sa genereze o cat mai buna informare despre normele Curtii, sistemului intern si se străduie, pe cat posibil, sa imbunatatesca normele legislative interne prin determinarea factorilor decizionali in a-si perfectiona si insusi cat mai mult aceste norme.

Echipa actuală a Agentului Guvernamental:Magistraţii Ileana Popa (fost coagent), judecator Gabriel Caian, judecator Alexandra Neagu, judecator Irina Cambrea, procuror Cristina Bunea, procuror Flavian Popa si diplomati: Carmen Ciuta (coagent), Ileana Popescu, Cristina Morariu, Madalina Morariu, Dragos Dumitrache, Aurelian Rugina.

3. Proceduri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Cereri individuale

Prevederi relevante din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului: articolul 34 (cereri individuale) şi articolul 35 (condiţii de admisibilitate)

Condiţii:

• Curtea poate fi sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretinde victimă a unei încălcări de către una dintre Înaltele părţi contractante a drepturilor recunoscute în Convenţie sau în Protocoalele sale
• Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne
• Curtea poate fi sesizată într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive (ultima hotărâre definitivă a instanţelor din România)

Rezolvarea pe cale amiabilă şi declaraţia unilaterală

Convenţia de rezolvare pe cale amiabilă se încheie între Guvernul României, reprezentat de Agentul guvernamental, şi reclamant sau reprezentantul acestuia.

Sumele stabilite prin convenţia de rezolvare pe cale amiabilă se plătesc în termenul prevăzut de convenţia de rezolvare pe cale amiabilă sau, dacă un asemenea termen nu este prevăzut, în 3 luni de la data semnării convenţiei de rezolvare pe cale amiabilă.

O altă modalitate de a pune capăt litigiului, în cauzele repetitive în care reclamantul nu acceptă soluţionarea amiabilă, o reprezintă formularea unei declaraţii unilaterale, prin care Guvernul recunoaşte încălcarea Convenţiei şi se angajează să ia o serie de măsuri individuale şi generale pentru a repara prejudiciul material şi moral cauzat victimei, precum şi a preveni apariţia unor cauze similare în viitor.

4. Cazuri în care este implicată România la CEDO

-          Circa 236 de hotărâri ale CEDO au fost date până în prezent în cazurile în care este implicată România ( Sursa: www.scj.ro)

-          Din numărul total de plângeri formulate împotriva României la CEDO, aproximativ 97% sunt respinse ca inadmisibile.

-          2006 au fost incheiate 16 amiabile, in 2007 – 18, deja in 2008 – 60, iar in 2009 – 90.

-          In 2007, România avea 4 cauze castigate dupa comunicarea de catre Curte, in 2008 a avut 17, in 2009, 31 iar anul acesta are 45.

-          cauzele Romaniei au evoluat in special din punct de vedere cantitativ si de cele mai multe ori pe probleme repetitive.

SITUAŢIA ROMÂNIEI LA CEDO ÎN 2009:

• 4.247 de plângeri împotriva României
• 3.948 din ele au fost declarate inadmisibile
• 79 au fost radiate de pe rolul CEDO ca urmare a procedurilor de înţelegere amiabilă sau ca urmare a declaraţiilor unilaterale formulate de Guvern
• 31 de plângeri au fost respinse ca inadmisibile
• 153 de hotărâri ale Curţii au constatat violarea de către România a cel puţin unui drept prevăzut în Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţii Fundamentale, cifră care reprezintă 3% din numărul total de plângeri împotriva României
• Suma totală care trebuie plătită de România: aproximativ 12 milioane de euro

5. Care sunt principalele cauze ale condamnarilor la CEDO

-          cauzele privind dreptul de proprietate au reprezentat mai mult de jumatate din jurisprudenta Romaniei in fata Consiliului Europei (Vizita din iunie a domnului Pourgourides a avut ca principal subiect de discuţie încălcarea dreptului de proprietate.). In al doilea rand, cele privind neexecutarea hotararilor judecatoresti.In al treilea rand, cele privind durata excesiva a procedurilor judiciare. Un alt grup de cauze care a fost epuizat, dar care s-a cuantificat la condamnari, este cel privind recursul in anulare.

-          România este pe primele locuri la numărul de plângeri depuse la CEDO ( circa 3% s-au transformat şi în condamnări).

-          România se află printre acele state esticare în care implementarea hotărârilor CEDO are întârzieri

-          România are cam 8% din totalul plângerilor de la Curte. În total, sunt patru state care au mai mult de jumătate din plângerile aflate pe rolul Curţii. Ele sunt Rusia, Turcia, România şi Ucraina.

-          Sume plătite de statul român în urma condamnărilor la CEDO: În 2009, suma totală care trebuie plătită este de aproximativ 12 milioane de euro, la fel a fost şi în 2008. În 2007, suma a fost ceva mai mică, de vreo 8 milioane de euro.

Pentru ce a fost condamnată România de cele mai multe ori în 2009:

• Dreptul de proprietate: 91 de hotărâri
• Dreptul la un proces echitabil: 72 de hotărâri, dintre care 26 privesc neexecutarea hotărârilor judecătoreşti interne, 18 – durata excesivă a procedurilor judiciare şi 12 hotărâri care privesc încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice prin admiterea unor recursuri în anulare
• Dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante: 15 hotărâri

6. Reforme realizate ca urmare a condamnărilor de la CEDO

Hotărâri ale CEDO care au fost implementate în România:

- Faptul că arestarea preventivă a devenit un atribut al judecătorului se datorează unei hotărâri a CEDO, de exemplu hotărârea Pantea împotriva României.

- Respectarea dreptului la un proces echitabil s-a ameliorat în România ca urmare a hotărârilor Curţii Europene, iar accesul la justiţie a fost semnificativ îmbunătăţit tot ca urmare a hotărârilor Curţii.

- Faptul că interceptarea comunicaţiilor a devenit un atribut al unui magistrat independent, al judecatorului, se datorează tot hotărârilor Curţii. Condiţiile de detenţie în penitenciare şi dreptul privind corespondenţa deţinuţilor s-au îmbunătăţit tot ca urmare a jurisprudenţei CEDO.

- Faptul că recursul în anulare în materie civilă a fost abrogat se datorează tot Curţii Europene.

7. Aderarea UE la CEDO

- Intrarea în vigoare, la 1 decembrie 2009, a Tratatului de la Lisabona a redeschis chestiunea aderării Uniunii Europene la Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a modalităţii practice în care aceasta urmează să se realizeze.

- obiectivele acestui demers: asigurarea coerenţei între cele două sisteme de protecţie a drepturilor omului în Europa (de la nivelul UE şi, respectiv, nivelul Consiliul Europei), precum şi asigurarea unei credibilităţi sporite angajamentului Uniunii în domeniul drepturilor omului

- va oferi cetăţenilor europeni posibilitatea de a introduce cereri în faţa instanţei de la Strasbourg pentru acele cazuri în care o instituţie sau organism al Uniunii încalcă prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

- aspectele tehnice care trebuie reglementate în vederea aderării: mecanismul de co-pârât, viitorul raport între Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), reprezentarea UE în faţa CEDO şi calitatea de Agent din partea UE, chestiunea epuizării căilor de recurs intern, eventuala modificare a Convenţiei în condiţiile în care, în prezent, doar statele pot deveni părţi semnatare, iar Uniunea are un statut sui generis.

Fondurile europene destinate combaterii somajului si sprijinirii antreprenorilor care creeaza noi locuri de munca vor fi suplimentate prin realocare la nivelul POSDRU, in urma unei decizii recente a Comitetului de Monitorizare. Ce oportunitati si ce mecanisme functioneaza in acest sens, aflati urmarind editia de luni, 21 noiembrie, de la ora 14, cand la Calea Europeana, B1 TV, vine directorul general AM POSDRU, Cristina Zevedei.

Editia de luni, 15 noiembrie 2010, a emisiunii Calea Europeana este dedicata Zilei Europene a Concurentei. Invitatii mei sunt domnii Sever Avram, presedinte executiv  al Eurolink-Casa Europei, si Calin Georgescu, secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma. Emisiunea se difuzeaza in direct, de la ora 14 la 15 si in reluare, luni, dupa miezul noptii.

Temele pe  care le vom aborda sunt legate de

• cresterea calitatii produselor / serviciilor disponibile in Romania,
• functionalitatea si competitivitatea  pietelor
• protejarea  drepturilor legitime ale consumatorilor
• mediul concurential in UE, Romania si la nivel global
• posibile standarde sau exemple de buna practice pe care Romania le-ar putea urma
• loialitatea si transparenta mediului concurential
• cat de bine isi fac treaba  institutiile abilitate
• gradul de eficienta a masurilor si amenzilor aplicate,
• implementarea schemelor de Ajutor de Stat, acceptate de Comisia Europeana asupra anumitor sectoare problematice sau in curs de dezvoltare
• participarea  economiei autohtone la Piata Unica Europeana.

Info Plus – Parlamentul European

O Europă pentru companii și consumatori

Piața unică trebuie să facă față multor provocări.

Piața unică este văzută drept cea mai mare realizare a UE. Aceasta întâmpină însă mari provocări, având nevoie de mai multă competitivitate și protecție socială. Pe 9 noiembrie, deputaţii europeni au dezbătut viitorul pieței unice în momentul de față cu reprezentanți ai Consiliului și Comisiei și companii, în cadrul comisiei parlamentare pentru piața internă.

La sfârșitul lunii octombrie, Comisia Europeană a prezentat Actul privind piaţa unică, lansând o dezbatere publică pe această temă, ce va dura patru luni. În mai, Parlamentul European a adoptat o rezoluție a socialistului maltez Louis Grech, care cere implementarea actului înainte de primăvara anului 2011. Deputaţii europeni vor aborda din nou Actul privind piaţa unică în plen, în noiembrie.

În beneficiul cetățenilor și companiilor

Actul privind piaţa unică include o serie de măsuri ce vor să dea un nou impuls economiei europene și să contribuie la crearea de locuri de muncă. Acesta include măsuri pentru a simplifica viața cetățenilor atunci când își exercită drepturile conferite de Uniune, de exemplu pentru a înmatricula un autovehicul în altă țară a UE.

Pentru companii, actul facilitează finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și dezvoltarea comerțului electronic și a pieței digitale și promovează brevetele europene. Muncitorii vor beneficia de măsurile privind transferul drepturilor de pensie și ameliorarea recunoașterii calificărilor personale.

„Europenii au drepturi economice și sociale“

Conform comisarului european pentru piața internă, Michel Barnier, „se consideră că piața unică subminează drepturile sociale, dar vrem să arătăm că europenii au drepturi economice și sociale“. Fostul comisar Mario Monti, care a pus bazele Actului, a spus că piața unică nu este îndeajuns sprijinită de statele membre.

Vincent van Quickenborne, ministrul belgian responsabil cu piața internă, a arătat că „funcționarea pieței unice este o datorie morală“, insistând asupra a trei priorități: bunurile, serviciile și crearea pieței unice digitale.

Monique Goyens (Beuc) a spus că se pune un accent prea mare pe chestiunile transfrontaliere, în timp ce majoritatea consumatorilor sunt interesați de piețele naționale. Philippe de Buck (BusinessEurope) a arătat că pe piața unică nu ar trebui să existe o separare între piețele naționale și cele transfrontaliere.

Este necesar sprijinul statelor membre

Socialistul maltez Louis Grech a cerut o „nouă paradigmă în gândirea politică pentru a aduce schimbările necesare“. Raportorul pentru excluziunea socială pe piața unică, liberalul român Cristian Buşoi, a arătat că „sprijinul arătat de cetățenii europeni și companii pentru piața unică nu a fost întotdeauna îndeajuns de mare“, de aceea este necesară o schimbare constantă, care să aducă piața unică mai aproape de cetățeni și companii.

Poloneza Roza Thun, de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), crede că Actul privind piaţa unică „va ameliora economia UE, dar nu este o Biblie ce nu poate fi adusă la zi“. Conform președintelui comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, Malcolm Harbour (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Regatul Unit), planurile europene au nevoie de cooperare din partea statelor membre. „Avem nevoie de obiective provocatoare, dar fezabile“, a spus dumnealui.

Info Plus-eveniment EUROLINK-Casa Europei

Pentru o piata mai functionala si mai respectuoasa fata de consumatorii romani

~ decidentii economici invitati la Consultare Publica (Ziua Europeana a Concurentei) ~

Conform unei traditii instaurate deja din anul 2005, coordonatorii Platformei  CEFTAC – proiect fondat cu sprijinul Programului PHARE al Uniunii Europene, in parteneriat cu Consiliul Concurentei si CCIR, lanseaza in ajunul editiei a VI-a a Forumului anual de solutii practice “Ziua Europeana a Concurentei si Competitivitatii” (Bucuresti – Palatul CCIR, 29 noiembrie 2010) o invitatie la CONSULTARE PUBLICAasupra rezultatelor activitatii acestui important organism, in special din unghiul de vedere al finalitatii centrale ce se refera la cresterea calitatii produselor / serviciilor disponibile in Romania, al functionalitatii si competitivitatii pietelor si, nu in ultimul rand, la o mai buna protejare a drepturilor legitime ale consumatorilor.

Rezolvarea problemelor ridicate de loialitatea si transparenta mediului concurential depinde in covarsitoare masura de autoritatea morala a institutiilor si de gradul lor de inter-comunicare si cooperare. De aceea, in dorinta de promovare mai energica a „culturii concurentei” si a sporirii transparentei rezultatelor activitatii Consiliului Concurentei, chestiunile supuse evaluarii paralele a mediului de afaceri si a societatii civile se concentreaza asupra impactului economic si social al investigatiilor si analizelor de piata intreprinse in cursul anului anterior, al eficientei masurilor si amenzilor aplicate, al  implementarii schemelor de Ajutor de Stat, acceptate de Comisia Europeana asupra anumitor sectoare problematice sau in curs de dezvoltare, al neutralitatii, acuratetei si vizibilitatii activitatilor ce ar merita initiate de Consiliu in privinta participarii economiei autohtone la Piata Unica Europeana.

Incurajam pe toti cei interesati sa modifice in bine mediul de afaceri din Romania sa viziteze site-ul oficial al Forumului – www.HouseofEurope.rosi sa completeze raspunsurile la problemele puse in discutie. Sinteza acestor raspunsuri se va regasi in Sumarul Executiv al Raportului Platformei CEFTAC, ce va fi pus la dispozita institutiilor europene – in special DG Concurenta (Comisia Europeana), a opiniei publice si in vederea dezbaterii Forumului. Totodata, esenta observatiilor, recomandarilor si propunerilor va fi transmisa in cadrul unui Document de Pozitie, ce urmeaza sa fie avansat de Casa Europei in atentia Consiliului UE, in ajunul summit-ului din decembrie 2010, in vederea imbunatatirii perceptiei comportamentului Statului roman in raport cu institutiile comunitare, dar si cu proprii cetateni, din perspectiva dublei lor cetatenii europene, dobandita in urma ratificarii Tratatului de la Lisabona si a apartenentei Romaniei la UE.

Partenerii media ai Forumului sunt: Agentia de Presa RADOR, Concurrences.com, e-Competitions, CalendarEvenimente.ro,CaleaEuropeana.ro, Finantare.ro, TIMPUL, Tribuna Economica, Economie si Administratie Locala, Euroconsultanta-Ghidul Firmei,NewsChannel.ro, GhiseulBancar.ro, ClubAfaceri.ro, ComunicateMedia.ro, SmartFinancial.ro, SmartBank.ro, Comunicatii Mobile, PRwave.ro,StiriEvenimente.ro, Early Warning Support – “EU-RO Clearing Funds”.

Pentru informatii suplimentare, va rugam sa contactati Secretariatul Consortiului Organizatoric la   tel./fax: 021.230.49.97 sau e-maileurolink@b.astral.ro .

Pentru conformitate,

Platforma CEFTAC

C/o EUROLINK-Casa Europei

NOMINALIZARILE pentru  EXCELENTA in JURNALISM EUROPEAN

~ editia a IV-a, Palatul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, 29 noiembrie 2010 ~

In 29 noiembrie 2010,  Consiliul Director al Fundatiei EUROLINK-Casei Europei (HouseofEurope.ro), in baza unei consultari cu un Comitet Consultativ si cu membrii si partenerii sai, va decerna pentru a IV-a oara consecutiv DIPLOMA de EXCELENTA in JURNALISM EUROPEAN. Festivitatea urmeaza sa aiba loc la finele Forumului Juridico-Economic “ZIUA EUROPEANA a CONCURENTEI si COMPETITIVITATII”, organizat anual sub egida Platformei CEFTAC (ceftac.ro).

In conditiile unei scaderi treptate a increderii si prestigiului presei ca a patra putere a Statului roman, cat si a atacurilor contra independentei de constiinta a formatorilor de opinie, acordarea distinctiei vizeaza sa sensibilizeze asupra importantei apropierii marilor teme ale integrarii si unificarii europene – in toate domeniile societale – de centrul atentiei publicului romanesc, cat si a cresterii standardelor de consistenta si stilistica ale abordarii, de obiectivitate, etica, deontologie profesionala si de militantism civic responsabil si pro-activ, recomandate in mod expres de forurile de resort la nivel comunitar. Astfel, initiatorii proiectului mizeaza sa  refocalizeze in mod adecvat atentia spre temele de substanta ale dezbaterii publice a marilor teme dilematice europene si sa recompenseze activitatea mai putinsonora, dar consecventa si temeinica in serviciul integrarii Romaniei in UE si Piata Unica, precum si al europenizarii spatiului public autohton.

Avem aici placerea sa va anuntam numele laureatilor:

PRESA SCRISA:

Mihaela PANTEA, Senior Editor revista „FORBES”; Ionut BONOIU, Redactor Sef Revista  „Business Magazin”; Ciprian MACESARU,  Editorialist Cultural, Buletinul „7 seri”; Rodica PALADE, Redactor Sef Revista „22.ro”; Gabriel CHIFU, Scriitor, Director Executiv Revista „Romania Literara”

PRESA AUDIO:

Horatiu PEPINE, Corespondent Radio Deutsche Welle – sectia romana; Vitalie CIOBANU, Corespondent – Republica Moldova pentru Radio „Europa Libera”/Revista „Contrafort”

Presa tv- film documentar:

Dan CARBUNARU, Realizatorul emisiunii „Calea Europeana” – B1 TV; Alex. SOLOMON, regizor de film documentar; Eugen RUSU,  realizator talk-show “Costul Vietii” – N24 Plus

Presa electronica si bloguri:

Dan TAPALAGA, agentia Hotnews.ro; Petre MUNTEANU, FP:PM / Managing Editor FP Romania

Diplome Speciale:

Sandra PRALONG, pentru coordonarea volumului “De ce m-am intors in Romania?”, ed. Polirom; Constantin  RUDNITCHI, pentru intreaga activitate jurnalistica si de analiza financiar-economica

Pentru detalii suplimentare si conditiile de participare la eveniment, cei interesati pot  consulta site-ul www.HouseofEurope.ro

Pentru conformitate,

EUROLINK-Casa Europei

Până la sfârşitul acestui an va fi definitivată Strategia UE pentru Regiunea Dunării, un model de dezvoltare regională la nivel european, iniţiativă lansată de România şi Austria în 2008. Coordonatorul national pentru strategia Dunarii, Viorel Ardeleanu, vine pe Calea Europeana luni, 25 octombrie, de la ora 14, pentru a vorbi despre ce  beneficii va avea Romania.

Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane şi va respecta cele trei principii aplicate şi în cazul Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Cele patru domenii (piloni) propuse de Comisia Europeană şi pe care se va axa Strategia sunt: conectivitatea (transport durabil şi reţele de energie), protecţia mediului a resurselor de apă şi managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piaţa internă) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).

Comisia Europeană a organizat consultarea publică pe parcursul căreia au fi organizate, în toate statele riverane, conferinţe, seminarii şi mese rotunde. Rezultatul acestor consultări îl reprezintă elaborarea de către Comisia Europeană şi prezentarea, în parteneriat cu statele riverane, a unei Comunicări pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dunării, precum şi a unui Plan de Acţiune. Acesta va cuprinde analiza în detaliu a situaţiei actuale şi va propune linii de acţiuni exemplificate prin tipuri de proiecte care vor fi implementate pe termen scurt/mediu sau lung. Comisia Europeană va monitoriza îndeplinirea obiectivelor Planului de Acţiune. Acesta va fi actualizat periodic, în funcţie de evoluţia situaţiei economice şi a trendurilor sociale din regiune.

Mai multe detalii aici.

Evenimente importante marcheaza evolutia lumii globalizate in care traim. Romania este implicata din ce in ce mai direct, atat datorita statului de membru NATO si UE, cat si faptului ca, iata, organizatii influente aleg Romania pentru discutii despre viitorul omenirii. Dupa Summit-ul NATO de la Bucuresti, Comisia Trilaterala, din care fac parte si romanii Mugur Isarescu si Mihai Tanasescu a venit in Romania, la sfarsitul saptamanii trecute. In urma cu cateva zile, ministrii apararii si de externe din statele membre NATO s-au intalnit la Bruxelles, pentru a vorbi despre noul concept strategic al Aliantei dar si scutul antiracheta, deciziile finale urmand a fi luate peste o luna, la Lisabona.

Arhitectura de securitate a lumii se recontureaza, intr-o perioada in care efectele crizei economice marcheaza profund si centrii de putere, si tari mai mici, precum Romania. Aflata in vecinatatea Rusiei, tara noastra beneficiaza de avantajele apartenentei la lumea Occidentala, dar si de complicatiile aferente acestei pozitii. Recentul interviu acordat ziarului Adevarul de strategul Zbigniew Brzezinski ne ajuta sa decriptam cateva indicii. Aflati mai multe urmarind emisiunea Calea Europeana de luni, 18 octombrie, de la ora 14 in direct si dupa miezul noptii, in reluare, pe B1 TV. Invitatul meu va fi Iulian Fota, consilierul prezidential pe probleme de aparare si securitate.

Informatii pe aceeasi tema:

http://www.caleaeuropeana.ro/comisia-trilaterala-la-bucuresti/

http://www.caleaeuropeana.ro/zbigniew-brzezinski-europa-nu-este-o-putere-politica-sau-militara-statele-unite-compenseaza-acest-lucru/

http://euractiv.com/en/foreign-affairs/us-wants-eu-spend-more-defence-news-498781

http://euractiv.com/en/foreign-affairs/nato-russia-european-security/article-187853

Noul concept strategic NATO

Noile directii de actiune ale NATO

Sistemul de aparare antiracheta-US State Department

Centrul Roman de Politici Europene a monitorizat timp de 6 luni (aprilie-septembrie 2010) activitatea autoritaților Romane cu privire la  pregatirea aderarii Romaniei la Spațiul Schengen in martie 2011. Dezbaterea de  luni, 11 octombrie, de la ora 14, in direct,  pe tema aderarii Romaniei la Schengen, a fost urmata de un amplu comunicat al MAI, care a reactionat la publicarea raportului. Asta dupa ce invitatii emisiunii, Ciprian Ciucu, director programe CRPE si secretarul de stat Marian Tutilescu, seful Departamentului Schengen din MAI, au dezbatut stadiul pregatirilor facute pentru aderare.

CRPE a dat publicitații rezultatele evaluarii independente a masurilor pe care autoritațile romane le-au luat pentru a accede in Spațiul Schengen in luna martie a anului viitor.

Va prezentam mai jos cateva dintre concluziile raportului:

• Se remarca intarzieri in ceea ce priveşte adoptarea legislației. Desi adoptarea legislației necesare aderarii la spațiul Schengen este usor de motivat si de justificat, din cauza birocrației, legislația (deja formulata, realizata) se afla in circuitul birocratic al aprobarilor interministeriale. Cu toate acestea, Romania poate finaliza la timp, pana la sfarsitul anului, adoptarea tuturor actelor normative ramase pana in acest moment restante.
• Romania a ajuns intr-un stadiu avansat in ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este in mare parte pregatita sa adere la spaţiul Schengen. Singurul raport care recomanda re-evaluarea ţarii noastre este cel in domeniul frontierelor aeriene.
• Operaționalizarea Sistemului de Informații Schengen nu va fi terminata la termenul si in forma asumata inițial. Romania propune drept alternativa soluția SISone4ALL in vederea conectarii la sistemul central SIS. In acest moment nu avem o confirmare asupra faptului ca alternativa propusa de Romania va fi acceptata sau nu.
• S-au inregistrat intarzieri, termenele de finalizare asumate in diferitele planuri de acțiune au fost de multe ori redefinite si impinse din ce in ce mai aproape de data preconizata aderarii.  Cu toate acestea, procesul in sine a mers bine, Romania beneficiind de experiența si capacitațile administrative dezvoltate in procesul de aderare la Uniunea Europeana.
• În contextul politic actual (problemele din justiție/problema integrării romilor), este posibil ca Bruxelles-ul (Consiliul European) să fie foarte atent la capitolele neîndeplinite și să fie mai exigent cu România decât în cazul aderării la Uniunea Europeană în 2007.
• România și-a făcut în cea mai mare parte temele, dar nu de nota zece. Dacă nota de trecere este zece, atunci nu va lua examenul Schengen. România a mizat pe indulgență, așa cum a făcut-o și în momentul aderării la Uniunea Europeană. Atunci, contextul politic a favorizat accederea în UE, astăzi contextul politic ne poate fi defavorabil.

Problemele tehnice si politice cu care se confrunta țara noastra, precum si alte informații detaliate cu privire la procesul de accedere la Spațiul  Schengen sunt prezentate in cadrul raportului postat la www.crpe.ro

Ministerul de Interne a reactionat in aceeasi zi la concluziile raportului CRPE, dezbatut in exclusivitate la Emisiunea Calea Europeana. Precizarile facute in direct de chestorul sef Marian Tutilescu, seful Departamentului Schengen din MAI au fost urmate de un comunicat al Internelor, pe care il reproducem in continuare integral.

PRECIZARE. În referire la informaţiile cuprinse în raportul
intitulat „Pregătiţi pentru Schengen? Absolvenţi cu
indulgenţă” – document difuzat astăzi de Centrul Român de
Politici Europene (CRPE) – Direcţia Informare şi Relaţii
Publice este împuternicită să facă următoarele precizări:
Elementele de referinţă privind procesul de aderare la
Spaţiul Schengen sunt prezentate fără a lua în considerare
contextul general al pregătirilor de aderare, datele de
interes furnizate de instituţia noastră la solicitarea CRPE
fiind utilizate incomplet, selectiv, cu elemente scoase din
context.

Pentru corecta informare a opiniei publice, facem
precizarea că, în ceea ce priveşte stadiul aderării
României la Spaţiul Schengen, până în prezent au fost
parcurse cu succes şase dintre cele şapte vizite de
evaluare.  Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente
misiunilor desfăşurate până în prezent, au fost  aprobate
în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la
Bruxelles.

Principala concluzie a celor 6 rapoarte de evaluare
Schengen este că România a ajuns într-un stadiu avansat în
ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este
în mare parte pregătită să adere la Spaţiul Schengen.
Singurul raport care recomandă reevaluarea ţării noastre
este cel în domeniul frontierelor aeriene.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a anuntat ca BNR ramane cu arma la picior, pentru a fi gata de interventie. Marirea TVA, valurile de concedieri, promisele mariri salariale dupa recenta reducere a acestora cu 25 la suta si politica fiscala oscilanta a Guvernului, precum si un posibil nou acord cu FMI contureaza imaginea uneia dintre putinele tari din UE care inca nu iese din criza. De ce, si mai ales care sunt solutiile, aflati urmarind emisiunea Calea |Europeana de azi, 4 octombrie. Invitatul emisiunii este domnul Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR.

Deputatul Valeriu Steriu vine luni, 17 septembrie, de la ora 13, pe Calea Europeana, pentru a discuta despre absorbtia fondurilor europene. Puteti posta aici intrebarile sau opiniile dumneavoastra.

Luni, 20 septembrie, de la ora 13, urmariti pe Calea European o analiza a sistemului sanitar. Invitatul meu este doctorul Radu Balanescu, director medical al Spitalului de copii Grigore Alexandrescu din Capitala. Puteti posta aici intrebarile sau comentariile dumneavoastra.