Patru jurnaliști și un blogger au fost desemnați câștigătorii celei mai recente ediții a programului ”Reporter European” și au fost premiați ieri de către Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul Parlamentului European în România.

Concursul ”Reporter European” – ediția anului 2011 – s-a adresat jurnaliștilor și bloggerilor care, pe parcursul anului trecut, au abordat una dintre cele două teme: voluntariatul și reforma politicii agricole comune. În funcție de subiectul tratat, participanții au avut posibilitatea să înscrie în concurs atât materiale individuale, cât și campanii de presă.

Câstigătorii desemnați câștigători în urma evaluării sunt:

- Vlad Odobescu, pentru materialul despre voluntariat “Potcoave pentru Estul Sălbatic. Ce au găsit olandezii la Găneasa”, publicat în Evenimentul Zilei;

- Florin Lazăr, pentru campania de presă ce a inclus trei materiale cu privire la voluntariat: ”Pe fluturi cine i-a învățat să zboare?”, ”Cât de departe se află Bichigiu?”, ”Cele 7 porunci ale rățuștelor cuminți”; articolele au fost publicate în Mesagerul de Bistrița-Năsăud;

-   Ionela Gavriliu Nedea, pentru materialul privind politica agricolă comună ”Povestea olandezului căruia îi râd ochii de la ceapa românească”, publicat în Jurnalul Național;

-   Marius Matache, premiat pentru seria de postări pe blogul personal (www.mariusmatache.ro): “Voluntariatul: de la hobby la necesitate”, “Politicile europene comune în agricultura la ora reformei”, “Agricultura românească  – între oportunități și metehne” și “Bloggerii și voluntariatul”;

- Liliana Simionescu, care a obținut premiul special al juriului pentru tinerii jurnalişti pentru reportajul “Campania de voluntariat Am autism”, difuzat la RFI.

Juriul a fost format din Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Luca Niculescu, redactor-șef RFI, bloggerii Cristina Bazavan și Cristian China-Birta și Carmen Praja, asistent în cadrul departamentului de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România (RCE).

Criteriile de selecție care au stat la baza jurizării au fost acurateţea informaţiei, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul şi impactul generat în urma publicării sau difuzării materialelor.

Câștigătorii urmează să efectueze o vizită într-unul din statele membre ale UE sau la instituțiile europene pentru întâlniri sau interviuri cu oficiali ai Comisiei Europene, membri ai Parlamentului European sau reprezentanți ai autorităților naționale. Ei au fost premiați și cu câte o tabletă iPad.

Regulamentul concursului Reporter European, ediția anului 2011, poate fi vizualizat pe pagina de internet a RCE.

O nouă ediție a programului va fi lansată în primăvara anului 2012.

Luni, 30 ianuarie 2011, de la ora 19, cafeneaua Complexitatii isi redeschide portile catre cei insetati de cunoastere. Andrei Dospinescu ne va vorbi despre Sensibilitatea la Informatie a Sistemelor Complexe. O abordare din perspectiva unei relatii dintre formalizarea conceptuala si validarea empirica.

Prezentarea va avea o componenta mai generala in care se discuta modalitatile diferite de intelegere a sensibilitatii sistemului (cantitativ, structural, procedural, semantic), relatia dintre sensibilitatea sistemului si complexitatea sa si limite ale modelelor econometrice din aceasta perspectiva.

Componenta specifica va fi reprezentata de un model construit pentru post-doctorat in care se discuta problema robustetii sistemului economic la perturbatii din perspectiva analizei mecanismelor de transmisie economice si problema structurarii economiei pe doua etaje de complexitate  si a relatiilor dintre aceste etaje (econometria la acest moment lucreaza integrat doar cu un singur etaj de complexitate relatiile intre variabile).

Puteti urmari aici prezentarea dlui Andrei Dospinescu:  Sensibilitate la informatie.

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică vă invită marți 31 ianuarie 2012, începând cu ora 10.00, la Camera de Comerț și Industrie a României din București, B-dul Octavian Goga Nr.2, Amfiteatrul Al.I.Cuza (Tronson II, et.4), la conferința care marchează finalul etapei de Evaluare Intermediară a implementării Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare și a Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare  2007-2013.

În perioada 2005 – 2006, ANCS a coordonat  primul studiu prospectiv în ştiinţă şi tehnologie de anvergură națională, ale cărui rezultate au stat la baza elaborării Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, aprobată prin HG nr. 217/2007 și care are ca instrument principal de implementare Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007-2013, numit și PNII.

Conform legislației în vigoare, care prevede evaluarea rezultatelor obținute la mijlocul perioadei de derulare a PNII, în mai 2011,  Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică a organizat o licitație câștigată de Technopolis Group Austria, companie europeană specializată în stabilirea de politici de cercetare, tehnologie și inovare. Acesteia i s-au alăturat GEA Strategy & Consulting SA și FM Management Consultancy SRL, două companii locale private, și împreună au realizat Evaluarea Intermediară a implementării Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare și a Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007-2013.

Obiectivul procesului de evaluare intermediară care a vizat intervalul 2007-2010 a Strategiei Naţionale, a fost obţinerea de informaţii realiste privind stadiul de îndeplinire a obiectivelor prevăzute, eficacitatea cu care acestea sunt implementate prin Planul Naţional şi dinamica sistemului local de CDI faţă de cea a mediei UE27, în contextul tendinţelor şi constrângerilor perioadei analizate.  Evaluarea intermediară a identificat informaţii despre eficacitatea politicilor publice în sfera științei şi tehnologiei, comparativ cu cele europene în domeniu, precum şi măsuri corective recomandate pentru implementarea perioadei rămase până în anul 2013.

Inițiativa ANCS de a lansa o evaluare intermediară a cadrului strategic privind CDI 2007-2013 a fost salutată de întreaga comunitate de cercetare, mai ales în contextul crizei economice la nivel global și național.  Pe perioada implementării proiectului, echipa a desfășurat activități specifice de analiză de documente și informatii, și a abordat un număr de aproximativ 250 de persoane prin interviuri si evenimente de tip focus grup, cu actori ai sistemului de CDI și reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și ai Unității Executive pentru Finanțarea Invățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).

Conferința de închidere a proiectului dorește să prezinte concluziile consorțiului rezultate ca urmare a evaluării intermediare, precum și cele mai importante recomandări propuse pentru perioada următoare.

La eveniment sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, ai Organelor consultative şi Institutelor Naţionale de Cercetare-Dezvoltare,  mediului academic, ONG-urilor, sectorului privat şi ai mass-media.

Biroul de presă al ANCS

Tel. 021/318.30.52

Catedra UNESCO  de Geodinamică din cadrul Institutului de Geodinamică al Academiei Române, în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Tehnice din România şi Facultatea de Ştiinţe Aplicate a Universităţii Politehnica – Bucureşti au organizat o nouă întalnire din ciclul PLANETA PĂMÂNT-PLANETA VIE: PLANETA PĂMÂNT – PLANETA VIE  (Prof.Dr. Dorel Zugrăvescu), Sistem inteligent de monitorizare a unei zone geodinamic active (Dr. Florin Munteanu).

Întâlnirea a avut loc miercuri, 25 ianuarie a.c., ora 18:00, Sediul AGIR-Calea Victoriei 118.

Potrivit unui comunicat remis Calea Europeana, Comisia Europeană a lansat campania de comunicare CAP@50 pentru a marca cea de a cincizecea aniversare a politicii agricole comune, o piatră de temelie a integrării europene, care a oferit cetățenilor europeni o jumătate de secol de securitate alimentară și un mediu rural activ. Campania de comunicare, care se va desfășura pe durata întregului an, include un site web interactiv, o expoziție itinerantă, materiale audiovizuale și tipărite, precum și o serie de evenimente ce vor avea loc Bruxelles și în statele membre.

„2012 reprezintă un an important, nu numai pentru a ne reaminti ultimii 50 de ani ai istoriei noastre, ci mai ales pentru a privi în perspectivă către o nouă reformă a politicii agricole comune”, a declarat Dacian Cioloș, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală. „În 1962, preocuparea principală a europenilor era să aibă suficientă mâncare pe masă. Astăzi securitatea alimentară rămâne importantă, dar ne preocupă și alte probleme, cum ar fi schimbările climatice și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale. Această campanie ne va ajuta să reflectăm la această evoluție.”

Înregistrarea evenimentului interinstituţional de lansare poate fi urmărită în pagina:

http://ec.europa.eu/avservices/player/streaming.cfm?type=ebsvod&sid=194855

Sursa foto: agricultor.ro

Policy … making of – ”Politica de azi făcută de generaţia de mâine!”- este un proiect structurat  într-o serie de simulări ale procesului de conturare a politicilor publice la nivel naţional şi internaţional, având ca punct de plecare analiza unor evenimente concrete, cu impact social şi politic.

Urmariti aici inregistrarea evenimentului

partea 1

partea 2

partea 3

Autenticitatea simulărilor derivă din faptul că actualii reprezentanţi ai comunităţii politice şi sociale predau ştafeta tinerei generaţii, oferindu-i acesteia din urmă posibilitatea de a îşi exprima în cadrul unei conferinţe propria alternativă de politică publică. Astfel, studenţii devin ei înşişi exponenţi ai structurilor sociale şi politice responsabile de generarea de soluţii la probleme specifice, de actualitate. Adevăraţii actori implicaţi vor asista la acest joc de rol, pe deoparte în calitate de cetăţeni afectaţi de soluţiile propuse, şi pe de altă parte, ca specialişti, împărtăşind din expertiza lor în domeniu.

Studenţii participanţi la simulare vor avea parte de training-uri specifice temei discutate, ţinute de specialişti în domeniu pentru a se familiariza cu detaliile tehnice şi legale ale procesului de elaborare a politicilor publice. Apoi, supravegheaţi de experţi, vor avea ocazia să îşi exerseze abilităţile de negociere a soluţiilor proprii şi de vorbit în public. La finalul acestor activităţi, studenţii vor trebui să formuleze o poziţie sau o politică publică din prisma actorilor pe care aleg să îi reprezinte şi să o susţină public în faţa unei audienţe formate din reprezentanţi ai mediului politic, academic şi al societăţii civile.

Scopul acestor simulări este de a familiariza studenţii cu procesul de formulare a politicilor publice şi de a le permite angrenarea într-o dezbatere ale cărei concluzii vor putea fi transpuse în soluţii viabile, obiective şi concrete.

            Obiectivele simulărilor:

1. Dezvoltarea capacităţii de negociere şi de comprehensiune a mecanismelor decizionale în rândul participanţilor;

2. Facilitarea emergenţei unei comunităţi formate din experţi şi reprezentanţi ai instituţiilor de resort şi studenţi;

3. Creşterea gradului de responsabilizare în rândul tinerilor cu privire la rolul României în sistemul internaţional;

4. Creşterea potenţialului de angajabilitate a studenţilor pe o piaţă a muncii specifică;

5. Crearea unui cadru în care participanţii pot dobândi cunoştinţe teoretice şi legale, dar şi aspecte practice, punctuale, pe baza cărora se vor putea angaja, obiectiv şi legitim, în orice dezbatere cu privire la acţiunea/inacţiunea factorilor statali responsabili de gestionarea unor astfel de situaţii.

Simularea SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR GENERATOARE DE TENSIUNI INTERSTATALE: ROMÂNIA- FRANŢA îşi  propune să ofere studenţilor participanţi posibilitatea de a dezbate împreună cu specialişti în domeniul politicii externe şi al politicilor europene soluţiile propuse de ei pentru rezolvarea unor probleme ce pot cauza tensiuni interstatale, precum cele legate de discriminarea emigranţilor români din Franţa.

Pornind de la acest context, tinerii vor trebui să încerce să găsească rezolvare la problemă, să formuleze poziţii din rolul unei instituţii de resort. Iar invitaţii îi vor îndruma şi evalua din prisma experienţei proprii.

În cadrul simulării, studenţii vor emite poziţii din prisma unuia dintre următorii actori:

-Reprezentant al Ministerului de Afaceri Externe al Franţei/României (Grumeza Florin/Ioana Georgiana Brcan, Luiza Soare);

-Reprezentant al Ambasadei României în Franţa /Ambasadei Franţei în România (Alexandru Ioana Lavinia/Zaharia Nicoleta, Andreea Drăghici

-Parlamentar român (Duma Alexandra)

-Europarlamentar român / francez (Amariei Ana Cosmina/Stoian Maria Alina)

-Reprezentant al Preşedinţiei României (Presedintele României-Marcel Anghel, consilier prezidențial-Coravu Alexandra)

-Reprezentant al societăţii civile din România (Sawan Amira)

Simularea va fi moderată de Daniel Pavel, Director Adjunct Camera de Comerţ şi Industrie a României şi specialist Relaţii Internaţionale.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe CaleaEuropeana, vineri 20 ianuarie a.c., incepand cu ora 11:00.

Mai multe detalii: http://cepeoffice.wordpress.com

Luni, 16 ianuarie, de la ora 19.15, au reinceput activitatile organizate de Centrul pentru Studii Complexe in parteneriat cu Catedra UNESCO de Geodinamica. Caleaeuropeana a transmis LIVE evenimentul.

Invitata serii: Andreea Tanasescu, persoana cu totul speciala, implicata in  numeroase proiecte educationale, orientate catre formarea tinerei generatii si descoperirea de noi talente, (printre care si casting-ul pentru filmul The Fall http://www.youtube.com/watch?v=iO0LYcCoeJY unde rolul principal a fost castigat de romanca CATINCA UNTARU, descoperita de Andreea http://www.imdb.com/name/nm1942458/ );

 
Tema: Start-up Romania. Lumea vazuta dupa 2 ani de sedere in Londra. O alta perspectiva asupra valorii romanului, in context global. Nevoi si Oportunitati in anul Dragonului de Apa. Proiecte internationale la care putem fi initiatori sau parteneri.

urmariti aici inregistrarea primei parti

partea a doua

a treia parte

Locul: Cafeneaua Complexitatii din Club 24, zona Caminelor Studentesti din Regie- Grozavesti

Cafeneaua Complexitatii – imagini de la ultima intalnire pe 2011

http://www.facebook.com/media/set/?set=a.273927645999092.63343.117191651672693&type=3

Luni, 9 decembrie 2012, a avut loc Conferinta de lansare a proiectelor strategice pentru invatamantul superior 2012 – 2014: „Performanta in cercetare, performanta in predare. Calitate, Diversitate si Inovare in Universitatile din Romania” si „Pregatiti pentru a inova, pregatiti pentru a raspunde mai bine nevoilor locale. Calitate si diversitate a universitatilor din Romania”.

„Acestea fac parte din cel de-al doilea ciclu de proiecte strategice pentru invatamantul superior coordonate  de Unitatea Executiva pentru Finantarea Invăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). Cele două proiecte sunt gandite ca un intreg, se realizeaza cu implicare internationala si pun accentul pe inovare si dezvoltare de concepte si strategii ce vor sta la baza politicilor publice din Romania.”, a declarat Directorul General al UEFISCDI, domnul prof.univ.dr. Adrian Curaj.

Evenimentul, desfasurat in amfiteatrul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucuresti, s-a bucurat de  prezenta a peste 190 de participanti, rectori, prorectori si membrii ai managenentului universitar si comisiilor de calitate din universitati   si si de prezenta Ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, domnul Daniel Petru Funeriu.

Deschiderea evenimentului a fost facuta de Ministrul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului  si au fost sustinute prezentari de  de catre doamna Maria Helena Nazare, presedintele ales al European Universities Association (EUA), domnii Adrian Curaj si Lazar Vlasceanu din partea UEFISCDI, domnul Lothar Zechlin si doamna Tia Loukkola din partea IEP-EUA,

“Europa are nevoie de institutii de invatamant superior proactive si foarte performante. In viitor invatamantul universitar va trebui sa gestioneze atat educatia generatiei de 20 de ani cat si calificarea si recalificarea generatiilor in varsta dar active pe piata muncii.”, a declarat Maria Helena Nazare, presedintele ales al European Universities Association (EUA).

Proiectele urmaresc imbunatatirea managementului si asigurarea calitatii sistemului de invatamant superior romanesc in vederea cresterii capacitatii acestuia de a contribui in mod relevant, pe termen lung, la dezvoltarea economico-sociala a Romaniei. Metodologia de evaluare institutionala a universitatilor este elaborata si implementata de European University Association (EUA), in calitate de principal partener al UEFISCDI in cadrul acestor proiecte. Evaluarea este realizata exclusiv de catre experti internationali, experti selectati de catre EUA prin  Institutional Evaluation Programme (IEP).

Procesul de evaluare institutionala incepe astazi, 10 ianuarie, a.c., cand are loc Atelierul de lucru organizat de UEFISCDI la Hotel Ibis Parlament din Bucuresti, incepand cu ora 9 a.m. Atelierul este dedicat celor 12 universitati de cercetare avansata si educatie, implicate in prima runda de evaluare institutionala ce se va realiza in perioada Ianuarie 2012 – Ianuarie 2013 in cadrul proiectului „Performanta in cercetare, performanta in predare. Calitate, Diversitate si Inovare in Universitatile din Romania”.

Sursa foto: uefiscdi.gov.ro

Institutul European din România şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România au organizat în data de 13 decembrie a.c. conferinţa cu tema Guvernanţa economică europeană: locul şi rolul politicilor publice. Conferinţa s-a bucurat de prezenţa doamnei Helen Wallace, profesor emerit la Institutul European din cadrul London School of Economics and Political Science. Evenimentul a avut o triplă semnificaţie, şi anume: lansarea volumului Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, ediţia a şasea (Helen Wallace, co-autor şi coordonator, volum tradus şi publicat de IER), aniversarea a 10 ani de existenţă a Romanian Journal of European Affairs (RJEA), precum şi acordarea Premiilor de Excelenţă IER, ediţia a doua, care, în contextul Anului european al voluntariatului, sunt dedicate organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în promovarea spiritului şi valorilor europene în conştiinţa publicului larg din România.

În prima sesiune a conferinţei subiectul abordat a fost cel al importanței politicilor publice în Uniunea Europeană. Această sesiune, marcată de discursurile domnilor Leonard Orban, Ministru al Afacerilor Europene, și Niculae Idu, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a fost moderată de către doamna Gabriela Drăgan, Director general al Institului European din România.

În deschiderea discursului său, domnul Ministru Leonard Orban a salutat contextul în care a avut loc conferinţa, făcând referire la prezenţa doamnei Profesor Helen Wallace. Domnul Orban și-a început alocuţiunea prin menţiunea că modalităţile de configurare a politicilor publice la nivel european sunt oarecum similare cu cele de la nivel naţional, însă a subliniat structura atipică a Uniunii Europene care presupune respectarea anumitor principii, precum cel al subsidiarităţii, proporţionalităţii sau cel al metodei comunitare, aceasta din urmă conferind stabilitate şi predictibilitate sistemului decizional european. Conform domnului ministru, schimbările din ultima perioadă în ceea ce priveşte guvernanţa europeană au venit pe fondul nevoii unor acțiuni mai coordonate și mai solide. Printre aceste schimbări se numără și adoptarea celui de-al doilea pachet de guvernanță economică, de la finalul lunii noiembrie, care presupune o analiză mai strictă a reformelor implementate și o supraveghere mai atentă a țărilor vulnerabile.

Criza a scos în evidenţă arhitectura deficitară a uniunii economice şi monetare, măsuri suplimentare în zona euro fiind imperios necesare. Domnul Orban și-a exprimat dorința ca Marea Britanie să adere la Pactul fiscal propus de către Bruxelles, subliniind faptul că un acord inter-guvernamental în 26 prezintă anumite puncte slabe. În discursul său, domnul Orban a menționat și că măsurile adoptate în noul pact fiscal, inimaginabile în urmă cu un an, reprezintă o întoarcere la esența vechiului Pact de Stabilitate și Creștere. În finalul discursului său, domnul Orban a accentuat ideea că tocmai consolidarea integrării reprezintă cheia, soluţia pentru ca UE să rămână un actor important, relevant la nivel global și a declarat că măsurile concepute pe termen scurt ar avea nevoie de îmbunătățiri, întrucât sunt insuficiente la momentul actual.

Conferința a continuat cu discursul domnului Niculae Idu, care a prezentat prognozele Comisiei Europene pentru anul 2013. Evoluţia deficitului bugetar a fost galopantă, cunoscând o creştere aproape necontrolabilă. După un vârf atins la nivelul anului 2010, va cunoaşte reduceri importante la nivelul anului 2013, dar nu într-aşa măsură încât să nu se încadreze în ţinta de 0,5 % deficit structural, Suedia urmând să fie singura țară ce va înregistra un excedent bugetar în 2013. În ceea ce privește situația României, se estimează un deficit cuprins între 0 și 5% pentru anul 2013. Ponderea datoriei publice din produsul intern brut la nivel european va atinge 80% în 2013, o cotă deloc satisfăcătoare. Grecia este din acest punct de vedere „campion” cu 190% pondere din PIB în perspectiva anului 2013, indicator inacceptabil din perspectiva Pactului de stabilitate şi creştere. În cazul României, se prognozează o creștere a datoriei publice, însă în limite rezonabile. Se estimează că trei state membre ar înregistra o reducere a datoriei publice în 2013 faţă de 2010, şi anume: Germania, Suedia şi Ungaria.

Domnul Idu a prezentat apoi evoluţia pe 10 ani a randamentelor titlurilor de stat. Aici se remarcă Spania, Italia, Slovacia şi Slovenia care au înregistrat o deteriorare substanţială a condiţiilor financiare şi de acces a acestor state pe pieţele financiare. În continuare domnul Niculae Idu a prezentat măsurile celui de-al doilea pachet de guvernanță economică care presupune o monitorizare strictă la nivel fiscal și macroeconomic, ce urmează să fie acompaniată de penalități variabile pentru țările ce nu reușesc, de o manieră constantă, să se încadreze în limitele impuse de acest nou pachet. Consiliul European din 8-9 decembrie a.c. a introdus regula respectării unui deficit structural de max 0,5% din PIB, menţinerea unei mai puternice coordonări la nivelul politicilor şi realizarea de două ori pe an a unui summit pe problematica euro.

În finalul prezentării sale, domnul Idu a afirmat că noile măsuri adoptate la nivel european înseamnă pentru țările din Uniunea Europeană o cedare a unei părți din suveranitatea națională către celelalte state, dar că acest lucru nu trebuie privit ca un aspect negativ, „binele UE însemnând binele fiecărui stat membru, al fiecărui cetăţean”. Mai important, „fără restabilirea încrederii între state membre şi instituţiile europene, între state membre la nivel bilateral şi multilateral, şi între guverne şi actorii de pe piaţa financiară internaţională”, va fi dificil de menţinut echilibrul în Uniunea Europeană.

În finalul acestei sesiuni de discuții, doamna Director Gabriela Drăgan a sintetizat ideile principale prezentate anterior, a evidențiat faptul că această criză a scos la iveală tocmai vulnerabilităţile existente, iar măsurile adoptate sunt încă departe de a realiza o politică fiscală comună la nivel european și a concluzionat prin a afirma că măsurile adoptate în plan național și cele adoptate în plan european se află într-o relație de interdependență. În contextul multiplelor viziuni asupra ieşirii din criză (austeritate fiscală etc.), nevoia de solidaritate devine tot mai pregnantă.

Cea de-a doua sesiune a conferinţei, intitulată Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, a fost moderată de domnul prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, Director al Institutului de Studii Internaţionale, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca, fost Negociator Şef al României. Domnul profesor Puşcaş a subliniat că noua ediţie a lucrării coordonate de prof. Helen Wallace nu este doar o actualizare a unui manual esenţial de guvernanţă europeană, ci şi o nouă invitaţie adresată guvernanţilor din statele membre şi mediului academic pentru a-şi aduce aportul la comunicarea europeană.

Prima alocuţiune a fost susţinută de doamna Helen Wallace, profesor emerit la Institutul European din cadrul London School of Economics and Political Science, care a prezentat lucrarea coordonată de aceasta, „Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană” din perspectiva guvernanţei economice europene şi a situaţiei economice şi politice actuale. Aceasta a subliniat că, în contextul crizei financiare globale, riscul de contagiune priveşte nu numai statele din zona euro, ci şi pe cele care nu au adoptat încă moneda euro. Invitata a menţionat, de asemenea, semnificaţia Consiliul European din 8-9 decembrie, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de „dezastru iminent”. S-a convenit asupra necesităţii unui plan de salvare, însă metodologia a făcut obiectul unor puternice dezacorduri. Germania şi Franţa au susţinut metodologii diferite: prima a dorit o reformă a tratatelor UE care să ofere, astfel, un temei legal pentru planul de salvare şi care presupunea ratificarea de către toate statele membre, în timp ce a doua era susţinătoarea unui acord interguvernamental, în afara tratatelor, al cărui avantaj era reprezentat de faptul că nu implica necesitatea ratificării de către toate statele, făcând aplicarea sa mai rapidă. Prof. Wallace a evidenţiat că germanii au fost izolaţi în dorinţa lor de schimbare a tratatului.

În plus, doamna Wallace a evidenţiat că cele şase ediţii ale cărţii oferă o privire de ansamblu cu privire la evoluţia Uniunii Europene, însă va trebui revizuită în continuare (incluzând şi Tratatul de la Lisabona, accentuând problematica zonei euro) pentru a prezenta şi evoluţiile actuale care au survenit după finalizarea ultimei ediţii. Doamna Prof. Wallace a menţionat că România ar trebui să-şi dezvolte competenţele şi să devină mai activă în procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.

Domnul Profesor dr. Daniel Dăianu a continuat expunerea despre criza din zona euro şi guvernanţa europeană. Dacă Uniunea Europeană a fost rezultatul unui proces de reconstrucţie a Europei şi al dorinţei decidenţilor de a oferi Europei capacitatea de a se confrunta şi cu provocări viitoare, în prezent liderii europeni se confruntă cu o criză existenţială a proiectului european. Crizei financiare grave i se adaugă o criză a zonei euro, care a devenit acum un factor destabilizator. Uniunea economică şi monetară nu este o zonă monetară optimă, întrucât regimul instituţional şi cel al politicilor sunt inadecvate. Ne confruntăm, astfel, cu o dublă provocare, şi anume necesitatea de gestionare a crizei şi aceea de remediere a deficienţelor structurale ale uniunii economice şi monetare. Domnul Dăianu a argumentat că răspunsul la criză este inadecvat deoarece „pactul fiscal nu reprezintă o uniune fiscală” şi nu răspunde nevoii actuale de liniştire şi echilibrare a pieţelor. Deşi criza din zona euro este prezentată drept o criză fiscală, asistăm, de fapt, la o „criză de design”, din cauza construcţiei interne defectuoase a Uniunii. Prin urmare, pactul fiscal este insuficient pentru consolidarea construcţiei europene, în care ar trebui promovate competitivitatea şi productivitatea. Un dezavantaj al acestui pact convenit de liderii europeni este reprezentat de faptul că riscăm să combinăm o politică monetară unică cu reguli fiscale care nu vor face deosebirea între situaţiile diferite ale statelor membre. Miza este viitorul zonei euro şi al proiectului european. Toate statele membre ale UE riscă să fie grav afectate de criza euro, chiar dacă nu fac parte din această zonă, inclusiv România. Invitatul a abordat conceptul federalizării, lipsa convergenţei, lipsa unei perspective a creşterii economice, constatând totodată lipsa voinţei politice necesare şi oboseala resimţită la nivelul UE în privinţa integrării.

În finalul celei de-a doua sesiuni, prof. Helen Wallace a subliniat că sunt necesare acţiuni concrete atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, iar prof. Daniel Dăianu a arătat că regulile fiscale sunt importante pentru ţările care nu au disciplină fiscală, însă este nevoie şi de solidaritate.

Tot în încheierea acestei sesiuni, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România, Excelenţa Sa domnul Martin Harris a precizat că asistăm la o criză pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt, s-a stabilit o agendă de urgenţă pentru salvarea euro. Aceste măsuri trebuie să reuşească, iar interesul întregii Uniuni Europene este ca euro să reziste. Pe termen mediu trebuie însă soluţionate probleme profunde ale UE şi trebuie realizat un nivel de integrare mai ridicat în zona euro, precum şi un echilibru între drepturile ţărilor ce folosesc euro şi cele ale statelor ce nu au adoptat moneda euro. La propunerea de schimbare a tratatului, din cadrul Consiliului European din 8-9 decembrie a.c, Marea Britanie a solicitat asigurarea unui echilibru între ţările care folosesc euro şi cele care se află în afara zonei euro, ajungându-se în cele din urmă la un acord interguvernamental între ţările din zona euro şi unele ţări din afara acesteia. (Marea Britanie a refuzat participarea la Acordul de guvernanţă fiscală). Pe termen lung, trebuie adoptate măsuri substanţiale pentru a promova creşterea economică. În caz contrar, există riscul ca, în 2050, menţinând ritmul actual de creştere, să nu mai existe nicio ţară europeană în clasamentul celor mai puternice 10 state din punct de vedere economic. Crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea IMM-urilor, promovarea comerţului şi a pieţei unice, inovaţia şi cercetarea sunt considerate a fi soluţii viabile pentru creştere economică ce trebuie să fie în mod constant în atenţia decidenţilor.

Cea de-a treia sesiune de discuţii a avut ca temă Guvernanţa Economică Europeană şi a fost moderată de dra. Agnes Nicolescu, Şef Birou a.i., Biroul Studii şi Analize, Institutul European din România. Aceasta a punctat participarea unor voci reprezentative din diferite domenii de activitate care să prezinte o viziune sectorială asupra provocărilor implicate de noua guvernanţă economică europeană.

Domnul Valentin Lazea, Economist şef în cadrul Băncii Naţionale a României, a identificat ca provocare principală, în domeniul guvernanţei economice, necorelarea dintre poziţiile politicienilor europeni şi nevoile reale ale economiei. Un bun exemplu este cel al Consiliului European din 8-9 decembrie a.c., de la care pieţele aşteptau un răspuns clar la trei întrebări importante: a) întărirea controalelor bugetare şi a execuţiilor bugetare; b) întărirea capacităţii de reacţie a fondului EFSF respectiv c) crearea unei uniuni bazate pe transferuri fiscale între statele cu surplus şi cele cu deficite. Răspunsul politic nu a fost decât unul parţial, şansele de a calma pieţele financiare fiind astfel reduse. Trebuie consolidat de asemenea rolul Băncii Centrale Europene în sensul unei întăriri a monitorizării statelor membre pe baza celor 10 criterii de analiză stabilite în cadrul scoreboard-ului de evaluare, respectiv trebuie sporită capacitatea EFSF de la 500 la 2 000 mld euro. În ceea ce priveşte întărirea monitorizării, domnul Lazea a precizat că România stă destul de bine la acest capitol, cu atât mai mult cu cât îndeplineşte opt din cei zece indicatori. Însă, acesta este de părere că este insuficient ce s-a obţinut până acum pentru că se poate observa imixtiunea factorului politic şi pentru că sunt lăsate portiţe în ceea ce priveşte şi alţi indicatori. Legat de creşterea capacităţii EFSF, domnul Lazea consideră că s-ar fi putut lua unele măsuri precum: purtarea unor discuţii cu fondurile de investiţii private, atragerea de resurse sporite prin intermediul FMI şi atragerea unor fonduri de investiţii suverane, precum cele din ţările BRIC sau din Zona Golfului.

Domnul Dragoş Pîslaru, Director General al GEA Strategy & Consulting, a trecut în revistă dimensiunile complexe ale conceptului de “guvernanţă” în general şi „guvernanţă economică” în particular, menţionând principiile Cartei Albe a Guvernanţei Economice, elaborată de Comisia Europeană în 2001. Europa are deja reguli care trebuie respectate, în prezent UE aflându-se în situaţia instituirii unor procese care să ne facă să respectăm regulile pe care şi le-a impus singură. Vorbitorul a readus în atenţia participanţilor necesitatea respectării valorilor şi a eticii în cadrul procesului de guvernanţă. Suntem în criză datorită absenţei încrederii în viitorul Uniunii Europene. Avem nevoie urgent de reducerea ecartului dintre valorile promovate în discursurile politicienilor şi practica de zi cu zi. Clasa politică românească este marcată de absenţa responsabilităţii iar problema de bază a României este că nu ştim să lucrăm unii cu ceilalţi. Avem nevoie totodată să identificăm problemele structurale ale economiei naţionale şi să venim cu soluţii de dezvoltare economică proprii, bazate fie pe atragerea capitalului exogen fie pe stimularea dezvoltării investiţiilor bazate pe capital autohton, fiecare dintre aceste abordări implicând politici proprii. În final, domnul Pîslaru a accentuat ideea că nu este suficient să avem o uniune fiscală în Europa şi că, în primul rând, este nevoie de deschidere şi participare, acestea fiind motivele pentru care guvernele şi liderii europeni nu sunt dispuşi să îşi asume răspunderea. Mai mult, ar trebui să avem înţelepciunea să găsim căile şi principiile potrivite şi să micşorăm diferenţele care apar de cele mai multe ori între discursuri şi practică.

Domnul Florin Pogonaru, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România şi Preşedintele Consiliului de Administraţie al Institutului European din România, a reafirmat un fapt fundamental al construcţiei europene actuale şi anume persistenţa diferenţelor de productivitate dintre Nord şi Sud. În acest sens, se impune crearea unei politici speciale la nivel european pentru statele din Sud în scopul reducerii decalajelor de productivitate. În România constatăm o preferinţă pentru ideea de „domn străin”, încrederea în eficienţa managementului extern fiind foarte răspândită. În condiţiile în care nu este definit interesul naţional şi nici o nouă politică de industrializare, România este chemată din ce în ce mai imperios să ia parte la negocierile europene. Faptul că nu facem parte din zona euro s-a dovedit un avantaj strategic pentru industria românească, moneda naţională absorbind prin devalorizare şocurile de productivitate. Domnul Pogonaru a adus în discuţie şi faptul că piaţa începe să fie părăsită de multinaţionale şi că trebuie să fim curajoşi şi să ridicăm o serie de probleme precum: ajutorul de stat şi excesul privind privatizarea băncilor. În ceea ce priveşte anul 2012, domnul Pogonaru a fost de părere că va fi un an de stop and go, ce va avea la bază tocmai diferenţele de productivitate. Astfel încât, vom putea vedea summit-uri la două săptămâni şi crize la două luni. Totodată, vor putea fi vizibile încercările de împăcare a strategiilor pe termen lung cu cele pe termen scurt.

Domnul Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, a remarcat faptul că Uniunea Europeană este criticată pentru că nu a făcut ceea ce nu trebuia să facă. Uniunea nu dispunea de mecanismele necesare pentru a interveni pe piaţă, de abia în prezent discutându-se de crearea unor mecanisme automate de corecţie. În opinia sa, România este „federalistă din necesitate”, românii aderând în mod instinctiv la deciziile de la Bruxelles, datorită neîncrederii în politicienii proprii. În ceea ce priveşte aderarea la Euro, domnul Ghinea a afirmat că Leul este o interfaţă foarte scumpă a României şi că această aderare nu are atât de multe alternative din punct de vedere al deciziei, fiind un lucru care trebuie făcut cât mai repede posibil.

Spre finalul sesiunii, invitaţii au răspuns întrebărilor participanţilor din sală, acestea abordând problematici precum provocările întâmpinate de mediul românesc de afaceri, necesitatea responsabilizării şi asumării unor principii fundamentale de etică la nivelul societăţii româneşti, în principal prin promovarea unor valori sănătoase atât la nivelul structurilor guvernamentale cât şi a celor neguvernamentale.

Dra. Agnes Nicolescu a încheiat cea de-a treia sesiune de dezbateri menţionând că miza din spatele întregii dezbateri privind conceptul de guvernanţă este asigurarea competitivităţii Europei ca actor pe scena internaţională şi că ideile exprimate pe 9 decembrie la Summit au arătat că există diviziuni între statele membre, iar aceste diviziuni sunt cauza principală în neputinţa creării unei guvernanţe economice comune.

Sesiunea de decernare a Premiilor de Excelenţă IER (ediţia a doua) a fost deschisă de doamna Gabriela Drăgan, Director General al Institutului European din România, împreună cu domnul Dan Petre, analist de politică externă.

Domnul Dan Petre a tras o serie de concluzii ca urmare a dezbaterilor ce au avut loc în cadrul celor trei sesiuni de discuţii ale conferinţei. Acesta şi-a exprimat opinia cu privire la criza europeană ca fiind o oportunitate pentru România şi a accentuat importanţa de a fi prezenţi în dezbaterile europene. De asemenea, referitor la conceptul de guvernanţă, a precizat că „am învăţat că Uniunea Europeană este deosebit de importantă, nu doar o puşculiţă din care o să ne facem autostrăzi”. Nu în ultimul rând, domnul Dan Petre a subliniat că ceea ce trebuie să învăţăm cu toţii din această criză este nevoia de solidaritate şi că este nevoie să existe participare în luarea unor decizii europene.

În continuare, doamna Gabriela Drăgan a mărturisit că iniţiativa de a acorda astfel de premii a apărut anul trecut când au fost acordate premii jurnaliştilor. Anul acesta, pentru că a fost declarat anul voluntariatului de către Comisia Europeană, Institutul European din România s-a orientat către organizaţiile non-guvernamentale cu activitate în promovarea spiritului şi valorilor europene, precum şi în activităţi de voluntariat. În vederea stabilirii câştigătorilor Premiilor de excelenţă pentru ediţia curentă, Serviciul Comunicare şi Marketing din cadrul IER a realizat o analiză a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate preponderentă în domeniile enunţate (peste 60 de organizaţii). Cele două componente esenţiale luate în consideraţie au fost voluntariatul şi politicile publice, iar domeniile de intervenţie ale organizaţiilor vizate au fost: drepturile fundamentale, democraţia participativă, incluziunea socială, educaţia şi protecţia mediului. Criteriile folosite în evaluarea organizaţiilor au fost: istoric (pondere de 10% din nota finală), vizibilitate (10%), credibilitate (15%), parteneriate interne (20%), parteneriate externe (20%), dimensiunea europeană (25%). Nominalizările au fost prezentate unui grup de selecţie constituit din membrii Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului Ştiinţific al IER.

Laureaţii celei de-a doua ediţii a Premiilor de Excelenţă IER au fost: Societatea Academică din România; Pro Vobis; Centrul Român pentru Politici Europene; Fundaţia Paneuropa; Asociaţia Terra Mileniul III; Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile; Salvaţi Copiii România; Junior Achievement; Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România; World Vision; Institutul European pentru Democraţie Participativă QVORUM; A.N.P.C.P.P.S. (Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România); Asociaţia Pro Democraţia; AIESEC. De asemenea, un premiu pentru întreaga activitate s-a acordat domnului Lucian Branea, secretar executiv al Asociaţiei Epsilon III, fondator al romania_eu_list, de altfel şi primul redactor-şef al Romanian Journal of European Affairs.

La finalul sesiunii de acordare a premiilor, doamna Gabriela Drăgan a subliniat faptul că au fost premiate nu doar ONG-urile implicate în mod direct în sfera afacerilor europene ci şi cele care lucrează în spiritul european, susţinând că acest moment de final ne poate oferi energia şi stimulentul de care avem nevoie pentru anul viitor în vederea îndeplinirii unor obiective comune.

Sinteză realizată de

Biroul Studii şi Analize,

Serviciul Comunicare şi Marketing

2013, dar nu într-aşa măsură încât să nu se încadreze în ţinta de 0,5 % deficit structural, Suedia urmând să fie singura țară ce va înregistra un excedent bugetar în 2013. În ceea ce privește situația României, se estimează un deficit cuprins între 0 și 5% pentru anul 2013. Ponderea datoriei publice din produsul intern brut la nivel european va atinge 80% în 2013, o cotă deloc satisfăcătoare. Grecia este din acest punct de vedere „campion” cu 190% pondere din PIB în perspectiva anului 2013, indicator inacceptabil din perspectiva Pactului de stabilitate şi creştere. În cazul României, se prognozează o creștere a datoriei publice, însă în limite rezonabile. Se estimează că trei state membre ar înregistra o reducere a datoriei publice în 2013 faţă de 2010, şi anume: Germania, Suedia şi Ungaria.

Domnul Idu a prezentat apoi evoluţia pe 10 ani a randamentelor titlurilor de stat. Aici se remarcă Spania, Italia, Slovacia şi Slovenia care au înregistrat o deteriorare substanţială a condiţiilor financiare şi de acces a acestor state pe pieţele financiare. În continuare domnul Niculae Idu a prezentat măsurile celui de-al doilea pachet de guvernanță economică care presupune o monitorizare strictă la nivel fiscal și macroeconomic, ce urmează să fie acompaniată de penalități variabile pentru țările ce nu reușesc, de o manieră constantă, să se încadreze în limitele impuse de acest nou pachet. Consiliul European din 8-9 decembrie a.c. a introdus regula respectării unui deficit structural de max 0,5% din PIB, menţinerea unei mai puternice coordonări la nivelul politicilor şi realizarea de două ori pe an a unui summit pe problematica euro.

În finalul prezentării sale, domnul Idu a afirmat că noile măsuri adoptate la nivel european înseamnă pentru țările din Uniunea Europeană o cedare a unei părți din suveranitatea națională către celelalte state, dar că acest lucru nu trebuie privit ca un aspect negativ, „binele UE însemnând binele fiecărui stat membru, al fiecărui cetăţean”. Mai important, „fără restabilirea încrederii între state membre şi instituţiile europene, între state membre la nivel bilateral şi multilateral, şi între guverne şi actorii de pe piaţa financiară internaţională”, va fi dificil de menţinut echilibrul în Uniunea Europeană.

În finalul acestei sesiuni de discuții, doamna Director Gabriela Drăgan a sintetizat ideile principale prezentate anterior, a evidențiat faptul că această criză a scos la iveală tocmai vulnerabilităţile existente, iar măsurile adoptate sunt încă departe de a realiza o politică fiscală comună la nivel european și a concluzionat prin a afirma că măsurile adoptate în plan național și cele adoptate în plan european se află într-o relație de interdependență. În contextul multiplelor viziuni asupra ieşirii din criză (austeritate fiscală etc.), nevoia de solidaritate devine tot mai pregnantă.

Cea de-a doua sesiune a conferinţei, intitulată Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, a fost moderată de domnul prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, Director al Institutului de Studii Internaţionale, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca, fost Negociator Şef al României. Domnul profesor Puşcaş a subliniat că noua ediţie a lucrării coordonate de prof. Helen Wallace nu este doar o actualizare a unui manual esenţial de guvernanţă europeană, ci şi o nouă invitaţie adresată guvernanţilor din statele membre şi mediului academic pentru a-şi aduce aportul la comunicarea europeană.

Prima alocuţiune a fost susţinută de doamna Helen Wallace, profesor emerit la Institutul European din cadrul London School of Economics and Political Science, care a prezentat lucrarea coordonată de aceasta, „Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană” din perspectiva guvernanţei economice europene şi a situaţiei economice şi politice actuale. Aceasta a subliniat că, în contextul crizei financiare globale, riscul de contagiune priveşte nu numai statele din zona euro, ci şi pe cele care nu au adoptat încă moneda euro. Invitata a menţionat, de asemenea, semnificaţia Consiliul European din 8-9 decembrie, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de „dezastru iminent”. S-a convenit asupra necesităţii unui plan de salvare, însă metodologia a făcut obiectul unor puternice dezacorduri. Germania şi Franţa au susţinut metodologii diferite: prima a dorit o reformă a tratatelor UE care să ofere, astfel, un temei legal pentru planul de salvare şi care presupunea ratificarea de către toate statele membre, în timp ce a doua era susţinătoarea unui acord interguvernamental, în afara tratatelor, al cărui avantaj era reprezentat de faptul că nu implica necesitatea ratificării de către toate statele, făcând aplicarea sa mai rapidă. Prof. Wallace a evidenţiat că germanii au fost izolaţi în dorinţa lor de schimbare a tratatului.

În plus, doamna Wallace a evidenţiat că cele şase ediţii ale cărţii oferă o privire de ansamblu cu privire la evoluţia Uniunii Europene, însă va trebui revizuită în continuare (incluzând şi Tratatul de la Lisabona,

accentuând problematica zonei euro) pentru a prezenta şi evoluţiile actuale care au survenit după finalizarea ultimei ediţii. Doamna Prof. Wallace a menţionat că România ar trebui să-şi dezvolte competenţele şi să devină mai activă în procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.

Domnul Profesor dr. Daniel Dăianu a continuat expunerea despre criza din zona euro şi guvernanţa europeană. Dacă Uniunea Europeană a fost rezultatul unui proces de reconstrucţie a Europei şi al dorinţei decidenţilor de a oferi Europei capacitatea de a se confrunta şi cu provocări viitoare, în prezent liderii europeni se confruntă cu o criză existenţială a proiectului european. Crizei financiare grave i se adaugă o criză a zonei euro, care a devenit acum un factor destabilizator. Uniunea economică şi monetară nu este o zonă monetară optimă, întrucât regimul instituţional şi cel al politicilor sunt inadecvate. Ne confruntăm, astfel, cu o dublă provocare, şi anume necesitatea de gestionare a crizei şi aceea de remediere a deficienţelor structurale ale uniunii economice şi monetare. Domnul Dăianu a argumentat că răspunsul la criză este inadecvat deoarece „pactul fiscal nu reprezintă o uniune fiscală” şi nu răspunde nevoii actuale de liniştire şi echilibrare a pieţelor. Deşi criza din zona euro este prezentată drept o criză fiscală, asistăm, de fapt, la o „criză de design”, din cauza construcţiei interne defectuoase a Uniunii. Prin urmare, pactul fiscal este insuficient pentru consolidarea construcţiei europene, în care ar trebui promovate competitivitatea şi productivitatea. Un dezavantaj al acestui pact convenit de liderii europeni este reprezentat de faptul că riscăm să combinăm o politică monetară unică cu reguli fiscale care nu vor face deosebirea între situaţiile diferite ale statelor membre. Miza este viitorul zonei euro şi al proiectului european. Toate statele membre ale UE riscă să fie grav afectate de criza euro, chiar dacă nu fac parte din această zonă, inclusiv România. Invitatul a abordat conceptul federalizării, lipsa convergenţei, lipsa unei perspective a creşterii economice, constatând totodată lipsa voinţei politice necesare şi oboseala resimţită la nivelul UE în privinţa integrării.

În finalul celei de-a doua sesiuni, prof. Helen Wallace a subliniat că sunt necesare acţiuni concrete atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, iar prof. Daniel Dăianu a arătat că regulile fiscale sunt importante pentru ţările care nu au disciplină fiscală, însă este nevoie şi de solidaritate.

Tot în încheierea acestei sesiuni, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România, Excelenţa Sa domnul Martin Harris a precizat că asistăm la o criză pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt, s-a stabilit o agendă de urgenţă pentru salvarea euro. Aceste măsuri trebuie să reuşească, iar interesul întregii Uniuni Europene este ca euro să reziste. Pe termen mediu trebuie însă soluţionate probleme profunde ale UE şi trebuie realizat un nivel de integrare mai ridicat în zona euro, precum şi un echilibru între drepturile ţărilor ce folosesc euro şi cele ale statelor ce nu au adoptat moneda euro. La propunerea de schimbare a tratatului, din cadrul Consiliului European din 8-9 decembrie a.c, Marea Britanie a solicitat asigurarea unui echilibru între ţările care folosesc euro şi cele care se află în afara zonei euro, ajungându-se în cele din urmă la un acord interguvernamental între ţările din zona euro şi unele ţări din afara acesteia. (Marea Britanie a refuzat participarea la Acordul de guvernanţă fiscală). Pe termen lung, trebuie adoptate măsuri substanţiale pentru a promova creşterea economică. În caz contrar, există riscul ca, în 2050, menţinând ritmul actual de creştere, să nu mai existe nicio ţară europeană în clasamentul celor mai puternice 10 state din punct de vedere economic. Crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea IMM-urilor, promovarea comerţului şi a pieţei unice, inovaţia şi cercetarea sunt considerate a fi soluţii viabile pentru creştere economică ce trebuie să fie în mod constant în atenţia decidenţilor.

Cea de-a treia sesiune de discuţii a avut ca temă Guvernanţa Economică Europeană şi a fost moderată de dra. Agnes Nicolescu, Şef Birou a.i., Biroul Studii şi Analize, Institutul European din România. Aceasta a punctat participarea unor voci reprezentative din diferite domenii de activitate care să prezinte o viziune sectorială asupra provocărilor implicate de noua guvernanţă economică europeană.

Domnul Valentin Lazea, Economist şef în cadrul Băncii Naţionale a României, a identificat ca provocare principală, în domeniul guvernanţei economice, necorelarea dintre poziţiile politicienilor europeni şi nevoile reale ale economiei. Un bun exemplu este cel al Consiliului European din 8-9 decembrie a.c., de la care pieţele aşteptau un răspuns clar la trei întrebări importante: a) întărirea controalelor bugetare şi a execuţiilor bugetare; b) întărirea capacităţii de reacţie a fondului EFSF respectiv c) crearea unei uniuni bazate pe transferuri fiscale între statele cu surplus şi cele cu deficite. Răspunsul politic nu a fost decât unul parţial, şansele de a calma pieţele financiare fiind astfel reduse. Trebuie consolidat de asemenea

rolul Băncii Centrale Europene în sensul unei întăriri a monitorizării statelor membre pe baza celor 10 criterii de analiză stabilite în cadrul scoreboard-ului de evaluare, respectiv trebuie sporită capacitatea EFSF de la 500 la 2 000 mld euro. În ceea ce priveşte întărirea monitorizării, domnul Lazea a precizat că România stă destul de bine la acest capitol, cu atât mai mult cu cât îndeplineşte opt din cei zece indicatori. Însă, acesta este de părere că este insuficient ce s-a obţinut până acum pentru că se poate observa imixtiunea factorului politic şi pentru că sunt lăsate portiţe în ceea ce priveşte şi alţi indicatori. Legat de creşterea capacităţii EFSF, domnul Lazea consideră că s-ar fi putut lua unele măsuri precum: purtarea unor discuţii cu fondurile de investiţii private, atragerea de resurse sporite prin intermediul FMI şi atragerea unor fonduri de investiţii suverane, precum cele din ţările BRIC sau din Zona Golfului.

Domnul Dragoş Pîslaru, Director General al GEA Strategy & Consulting, a trecut în revistă dimensiunile complexe ale conceptului de “guvernanţă” în general şi „guvernanţă economică” în particular, menţionând principiile Cartei Albe a Guvernanţei Economice, elaborată de Comisia Europeană în 2001. Europa are deja reguli care trebuie respectate, în prezent UE aflându-se în situaţia instituirii unor procese care să ne facă să respectăm regulile pe care şi le-a impus singură. Vorbitorul a readus în atenţia participanţilor necesitatea respectării valorilor şi a eticii în cadrul procesului de guvernanţă. Suntem în criză datorită absenţei încrederii în viitorul Uniunii Europene. Avem nevoie urgent de reducerea ecartului dintre valorile promovate în discursurile politicienilor şi practica de zi cu zi. Clasa politică românească este marcată de absenţa responsabilităţii iar problema de bază a României este că nu ştim să lucrăm unii cu ceilalţi. Avem nevoie totodată să identificăm problemele structurale ale economiei naţionale şi să venim cu soluţii de dezvoltare economică proprii, bazate fie pe atragerea capitalului exogen fie pe stimularea dezvoltării investiţiilor bazate pe capital autohton, fiecare dintre aceste abordări implicând politici proprii. În final, domnul Pîslaru a accentuat ideea că nu este suficient să avem o uniune fiscală în Europa şi că, în primul rând, este nevoie de deschidere şi participare, acestea fiind motivele pentru care guvernele şi liderii europeni nu sunt dispuşi să îşi asume răspunderea. Mai mult, ar trebui să avem înţelepciunea să găsim căile şi principiile potrivite şi să micşorăm diferenţele care apar de cele mai multe ori între discursuri şi practică.

Domnul Florin Pogonaru, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România şi Preşedintele Consiliului de Administraţie al Institutului European din România, a reafirmat un fapt fundamental al construcţiei europene actuale şi anume persistenţa diferenţelor de productivitate dintre Nord şi Sud. În acest sens, se impune crearea unei politici speciale la nivel european pentru statele din Sud în scopul reducerii decalajelor de productivitate. În România constatăm o preferinţă pentru ideea de „domn străin”, încrederea în eficienţa managementului extern fiind foarte răspândită. În condiţiile în care nu este definit interesul naţional şi nici o nouă politică de industrializare, România este chemată din ce în ce mai imperios să ia parte la negocierile europene. Faptul că nu facem parte din zona euro s-a dovedit un avantaj strategic pentru industria românească, moneda naţională absorbind prin devalorizare şocurile de productivitate. Domnul Pogonaru a adus în discuţie şi faptul că piaţa începe să fie părăsită de multinaţionale şi că trebuie să fim curajoşi şi să ridicăm o serie de probleme precum: ajutorul de stat şi excesul privind privatizarea băncilor. În ceea ce priveşte anul 2012, domnul Pogonaru a fost de părere că va fi un an de stop and go, ce va avea la bază tocmai diferenţele de productivitate. Astfel încât, vom putea vedea summit-uri la două săptămâni şi crize la două luni. Totodată, vor putea fi vizibile încercările de împăcare a strategiilor pe termen lung cu cele pe termen scurt.

Domnul Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, a remarcat faptul că Uniunea Europeană este criticată pentru că nu a făcut ceea ce nu trebuia să facă. Uniunea nu dispunea de mecanismele necesare pentru a interveni pe piaţă, de abia în prezent discutându-se de crearea unor mecanisme automate de corecţie. În opinia sa, România este „federalistă din necesitate”, românii aderând în mod instinctiv la deciziile de la Bruxelles, datorită neîncrederii în politicienii proprii. În ceea ce priveşte aderarea la Euro, domnul Ghinea a afirmat că Leul este o interfaţă foarte scumpă a României şi că această aderare nu are atât de multe alternative din punct de vedere al deciziei, fiind un lucru care trebuie făcut cât mai repede posibil.

Spre finalul sesiunii, invitaţii au răspuns întrebărilor participanţilor din sală, acestea abordând problematici precum provocările întâmpinate de mediul românesc de afaceri, necesitatea responsabilizării şi asumării unor principii fundamentale de etică la nivelul societăţii româneşti, în principal prin promovarea unor valori sănătoase atât la nivelul structurilor guvernamentale cât şi a celor neguvernamentale.

Dra. Agnes Nicolescu a încheiat cea de-a treia sesiune de dezbateri menţionând că miza din spatele întregii dezbateri privind conceptul de guvernanţă este asigurarea competitivităţii Europei ca actor pe scena internaţională şi că ideile exprimate pe 9 decembrie la Summit au arătat că există diviziuni între statele membre, iar aceste diviziuni sunt cauza principală în neputinţa creării unei guvernanţe economice comune.

Sesiunea de decernare a Premiilor de Excelenţă IER (ediţia a doua) a fost deschisă de doamna Gabriela Drăgan, Director General al Institutului European din România, împreună cu domnul Dan Petre, analist de politică externă.

Domnul Dan Petre a tras o serie de concluzii ca urmare a dezbaterilor ce au avut loc în cadrul celor trei sesiuni de discuţii ale conferinţei. Acesta şi-a exprimat opinia cu privire la criza europeană ca fiind o oportunitate pentru România şi a accentuat importanţa de a fi prezenţi în dezbaterile europene. De asemenea, referitor la conceptul de guvernanţă, a precizat că „am învăţat că Uniunea Europeană este deosebit de importantă, nu doar o puşculiţă din care o să ne facem autostrăzi”. Nu în ultimul rând, domnul Dan Petre a subliniat că ceea ce trebuie să învăţăm cu toţii din această criză este nevoia de solidaritate şi că este nevoie să existe participare în luarea unor decizii europene.

În continuare, doamna Gabriela Drăgan a mărturisit că iniţiativa de a acorda astfel de premii a apărut anul trecut când au fost acordate premii jurnaliştilor. Anul acesta, pentru că a fost declarat anul voluntariatului de către Comisia Europeană, Institutul European din România s-a orientat către organizaţiile non-guvernamentale cu activitate în promovarea spiritului şi valorilor europene, precum şi în activităţi de voluntariat. În vederea stabilirii câştigătorilor Premiilor de excelenţă pentru ediţia curentă, Serviciul Comunicare şi Marketing din cadrul IER a realizat o analiză a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate preponderentă în domeniile enunţate (peste 60 de organizaţii). Cele două componente esenţiale luate în consideraţie au fost voluntariatul şi politicile publice, iar domeniile de intervenţie ale organizaţiilor vizate au fost: drepturile fundamentale, democraţia participativă, incluziunea socială, educaţia şi protecţia mediului. Criteriile folosite în evaluarea organizaţiilor au fost: istoric (pondere de 10% din nota finală), vizibilitate (10%), credibilitate (15%), parteneriate interne (20%), parteneriate externe (20%), dimensiunea europeană (25%). Nominalizările au fost prezentate unui grup de selecţie constituit din membrii Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului Ştiinţific al IER.

Laureaţii celei de-a doua ediţii a Premiilor de Excelenţă IER au fost: Societatea Academică din România; Pro Vobis; Centrul Român pentru Politici Europene; Fundaţia Paneuropa; Asociaţia Terra Mileniul III; Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile; Salvaţi Copiii România; Junior Achievement; Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România; World Vision; Institutul European pentru Democraţie Participativă QVORUM; A.N.P.C.P.P.S. (Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România); Asociaţia Pro Democraţia; AIESEC. De asemenea, un premiu pentru întreaga activitate s-a acordat domnului Lucian Branea, secretar executiv al Asociaţiei Epsilon III, fondator al romania_eu_list, de altfel şi primul redactor-şef al Romanian Journal of European Affairs.

La finalul sesiunii de acordare a premiilor, doamna Gabriela Drăgan a subliniat faptul că au fost premiate nu doar ONG-urile implicate în mod direct în sfera afacerilor europene ci şi cele care lucrează în spiritul european, susţinând că acest moment de final ne poate oferi energia şi stimulentul de care avem nevoie pentru anul viitor în vederea îndeplinirii unor obiective comune.

Sursa articol: Institutul European din Romania

Sinteză realizată de

Biroul Studii şi Analize,

Serviciul Comunicare şi Marketing

Un nou eveniment în lumea business-ului românesc. Joi, 15 decembrie va avea loc inaugurarea Cotroceni Business CLUB (CBC), un club destinat comunității de afaceri din Cotroceni Business Center. Prin intermediul acestuia, peste 70 de societăți vecine vor putea fi sprijinite în demersul lor de a crea punți din perspectiva oportunităților de colaborare.

Evenimentul va cuprinde prezentarea membrilor Cotroceni Business CLUB, tombola cărților de vizită cu premii și masa de prânz. „Cotroceni Business CLUB își propune să vină în sprijinul membrilor săi prin generarea unor interacțiuni concretizate într-un număr de parteneriate din ce în ce mai mare; creșterea fluxului de know-how și soluții de business; promovarea reciprocă a serviciilor oferite de membrii CBC la nivelul partenerilor externi; crearea și susținerea unor proiecte sociale”, au declarat organizatorii evenimentului.

Inaugurarea Cotroceni Business CLUB va avea loc joi, 15 decembrie, între orele 12:30-14:30, la Restaurantul Boema din incinta Cotroceni Business Center (B-dul Iuliu Maniu nr 7, sector 6, București). Organizatorul și inițiatorul întâlnirii membrilor clubului este VP Holding. Evenimentul se dorește a avea o recurență trimestrială.

Așa cum sintetizează motto-ul organizație, “ We build business”, VP Holding își asumă misiunea de a concepe și a dezvolta proiecte de succes, contribuind în mod decisiv prin know-how-ul propriu la finalizarea acestor proiecte, în deplină concordanță cu instrucțiunile și așteptările clienților săi.

Eficiența organizațională VP Holding, recunoscută ca atare în mediile de specialitate la nivel internațional, este determinată de competența profesională a experților săi și este susținută de modul integrat de acțiune al grupurilor de companii coordonate de VP Holding: Alter Ego Group (AEG), AllConsulting Group (All), Metropolis Business Group (MBG), Transactional Business Group (TBG) și VP Entertainment (VPE).

În cifre, VP Holding reprezintă:

5 grupuri/direcții distincte de business;

peste 50 de tipuri de servicii oferite clienților;

peste 100 de clienți din țară și din străinătate;

peste 160 de proiecte în derulare;

peste 200 de specialiști angajați;

Contact:

Adresa: B-dul Iuliu Maniu, nr 7, corp A, Cotroceni Business Center, sector 6, București

Tel:021 315 8565; fax: 021 315 8566;

e-mail: office@vp-holding.ro;

Persoana de contact pentru evenimentul „Cotroceni Business CLUB”- Alecsandru Dumitru

alecsandru.dumitru@metropolis-group.ro; tel: 0757069046

Sursa foto: elevate.ro