Fondul Monetar Internaţional a cerut Guvernului majorarea cu cel puţin 15% a preţului la electricitate până la finele lunii februarie, ca urmare a secetei care a redus producţia în hidrocentrale, potrivit unui draft al scrisorii de intenţie redactat în aceste zile şi obţinut de „Adevărul“. De asemenea, preţul gazelor pentru firme ar trebui majorat cu 15% până la vară, susţine FMI.

Draftul reprezintă propunerea FMI transmisă instituţiilor autohtone la mijlocul acestei săptămâni, însă Fondul şi oficialii Guvernului au continuat negocierile vineri, la sediul Ministerului Finanţelor.

Dacă autorităţiile au acceptat solicitările celor de la FMI vom vedea în această după-amiază, când oficialii Fondului vor susţine conferinţa de presă de la finalul celei de-a patra evaluări a acordului preventiv.

Potrivit acestui draft, calendarul pentru eliminarea preţurilor reglementate la energie şi la gaze rămâne cel convenit până acum, adică finele anului 2013 pentru consumatorii industriali şi sfârşitul anului 2015 pentru cei casnici.

Aceasta deşi, în urmă cu o săptămână, preşedintele Traian Băsescu spusese că va încerca să obţină de la FMI o derogare a acestor termene, astfel încât tarifele reglementate să fie eliminate abia în 2017 pentru industrie şi în 2020 pentru populaţie.

În sectorul electricităţii, ne angajăm să implementăm ajustarea anuală a tarifelor reglementate (amânată în acest an) de cel puţin 15% până la finele lunii februarie, pentru a compensa creşterea costurilor ca urmare a producţiei reduse de energie hidroelectrică. Împreună cu ANRE, vom începe să implementăm de la finele lunii martie 2012 calendarul de eliminare a tarifelor reglementate, în paşi trimestriali, până la liberalizarea completă a consumatorilor noncasnici până la finele anului 2013 şi a consumatorilor casnici până la finele anului 2015″, se arată în document.

Totodată, FMI a cerut majorarea preţului gazelor pentru consumatorii noncasnici cu 15% în etape trimestriale până la finele lunii iunie 2012.

„În sectorul gazelor, ajustarea de preţ pentru consumatorii noncasnici implementată lunile trecute (inclusiv cea de 5% de la 1 ianuarie), tot a lăsat preţurile sub cele conform formulei de recuperare a costurilor (CUG). Ne angajăm să aplicăm restul de ajustare de 15%, necesară pentru a ajunge la CUG, în paşi trimestriali până la finele lunii iunie”, se mai arată în draft.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  bigthink.com

Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu nu si-a actualizat informatiile de pe pagina sa de Facebook. Din aceasta cauza, cei aproape 5.000 de prieteni ai sai nu au ocazia sa afle ca acesta a fost numit sef la Externe, decat din postarile altor persoane pe wall-ul lui Cristian Diaconescu. Bineinteles, in aceeasi situatie se afla cei peste 4.000.000 de utilizatori din Romania ai uneia dintre cele mai populare retele de socializare din lume.

Clik aici:diaconescu, pentru a vedea cum arata pagina ministrului de Externe, la data de 3 februarie 2012, numit, la conducerea ministerului la 24 ianuarie 2012.

foto: mae.ro

Romania are o populatie stabila de 19,042 milioane locuitori care formeaza 7,1 milioane gospodarii, se arata in rezultatele preliminare ale Recensamantului derulat in toamna trecuta, potrivit EurActiv.ro.

Potrivit datelor trimise de INS, exista 8,5 milioane locuinte (inclusiv alte unitati de locuit) si 5,1 milioane cladiri. La recensamantul anterior, desfasurat in 2002 numarul populatiei erau 21,68 milioane de locuitori. Ultima oara cand numarul de locuitori ai Romaniei a fost de aproape 19 milioane a fost in 1966. Recensamantul din ’66 indica: 19,1 milioane de locuitori.

• Populatia stabila:  19,0 milioane (19.042.936) persoane

• Gospodarii: 7,1 milioane (7.086.717) gospodarii

• Locuinte (inclusiv alte unitati de locuit): 8,5 milioane locuinte (din care: 8.450.607 locuinte conventionale si 8.149 alte unitati de locuit)

• Cladiri: 5,1 milioane cladiri  (5.117.940 cladiri din care: 5.103.013 cladiri cu locuinte si 14.927 cladiri cu spatii colective de locuit)

• Structura etnica a populatiei stabile a Romaniei

La recensamantul din octombrie 2011, inregistrarea etniei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate, respectandu-se, astfel, dreptul fundamental al fiecarui individ de a-si declara in deplina libertate si fara niciun fel de constrangere apartenenta etnica.

Rezultatele provizorii ale recensamantului populatiei releva faptul ca, din totalul populatiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat romani. Populatia de etnie maghiara a fost la recensamant de 1.238 mii persoane, reprezentand 6,5% din populatia stabila a tarii, iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2%). Intre alte etnii care au inregistrat un numar de persoane de peste 20 mii se situeaza urmatoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), rusi – lipoveni (23,9 mii) si tatari (20,5 mii persoane).

Numarul persoanelor pentru care nu a fost inregistrata etnia (nu au dorit sa o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentand 0,3% din populatia stabila a tarii.

Sursa articol: EurActiv.ro
Sursa foto:  spunesitu.adevarul.ro

România a asigurat libera circulaţie a persoanelor odată cu aderarea la UE, dar a acumulat şi neîmpliniri majore, precum neutilizarea pe deplin a investiţiilor străine directe, menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii şi o rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene, a afirmat premierul Emil Boc, citat de Mediafax.ro.

Eşecul în eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) impus de Comisia Europeană şi un deficit mare de competitivitate al României faţă de alte state membre ale UE sunt alte neîmpliniri menţionate de şeful Guvernului pentru perioada de după integrarea europeană a României, la o conferinţă cu tema “România în UE. Cinci ani de la aderare”.

Premierul a arătat că România este dependentă în continuare de Uniunea Europeană, 65,8% din export fiind derulat cu state comunitare.

În discursul susţinut la conferinţă, şeful Executivului a remarcat că pentru integrarea României în UE şi NATO a existat coerenţă din partea forţelor politice şi “în consecinţă, şi împliniri”, proces ale cărui principale avantaje au fost libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor şi persoanelor, precum şi un volum important de investiţii străine directe, respectiv 44 miliarde euro în intervalul 2003-2010, incluzând şi perioada postaderare.

“Aş menţiona şi consolidarea statului de drept în România, deoarece oricâte critici ar exista, câteva lucruri nu pot fi contestate, şi anume că statul de drept s-a perfecţionat în aceşti ani, libertăţile şi drepturile cetăţeneşti au garanţii corespunzătoare, iar instituţiile statului au început să funcţioneze aproape de standardele europene chiar dacă unele lucruri mai trebuie perfecţionate”, a spus Boc.

În privinţa neîmplinirilor, Boc a amintit însă că zece state UE încă menţin restricţii pentru lucrătorii români pe piaţa muncii şi a menţionat şi neutilizarea pe deplin a investiţiilor străine directe, acuzând din nouguvernarea din perioada 2007-2008 pentru acest eşec.

În opinia premierului, măsurile de reformă dispuse de Guvern în educaţie, justiţie, asistenţă socială şi prin modificarea Codului Muncii au fost corecte şi necesare.

Articolul integral poate fi citit aici.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  whatsnewinro.wordpress.com

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, joi, că România a reuşit, chiar şi în condiţiile unei slabe absorbţii a fondurilor europene, să fie un beneficiar net la bugetul UE, primind de la data aderării 11,91 de miliarde de euro şi plătind 6,24 de miliarde, informeaza Mediafax.ro.

“Contrar opiniilor, nenumăratelor declaraţii care se mai fac, România nu este un contributor net la bugetul UE. Conform cifrelor de la sfârşitul lui 2011, de la 1 ianuarie 2007 şi până la sfârşitul lui 2011, au intrat în ţară 11,91 miliarde de euro, iar România a contribuit cu 6,24 miliarde de euro, plăţi către bugetul UE. Deci beneficiul net al României este de 5,67 miliarde de euro”, a explicat Orban.

El a insistat că, inclusiv în condiţiile unei absorbţii reduse a fondurilor europene, “România are un beneficiu de la UE de peste 5,6 miliarde de euro”.

Orban a avertizat că riscurile majore sunt la sfârşitul lui 2013, “când sumele real absorbite vor trebui să fie mai mari de 8 miliarde de euro”.

El a adăugat că “multe deficienţe ale societăţii româneşti, ale administraţiei româneşti, se simt deplin în modul în care funcţionează acest proces”.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto: beijing.mae.ro

Prezent la deschiderea conferintei “Romania in UE. 5 ani de la aderare”, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala Dacian Ciolos a declarat:

“Calitatea prezentei Romaniei in Uniunea Europeană este data in mare parte si de calitatea prezentei administratiei romanesti in relatia cu administratia europeana. Administratia este prima interfata cu institutiile europene.

De resursele pe care administratia romaneasca reuseste sa le atraga, de expertiza lor, de capacitatea lor de a-si convinge partenerii europeni depinde intr-o mare masură capacitatea Romaniei de a-si implini rolul de stat mare in Uniunea Europeana. Cel mai mare risc de excludere in constructia europeana vine mai degraba din auto-excludere, din sovairi politice, din dezinteres. Resurse intelectuale si de expertiza exista in Romania si la romanii din afara Romaniei, fara nicio indoiala. Ce este important, este ca ele sa fie angrenate intr-un sistem integrat de expertiza si interes national, care sa mearga dincolo de interese de moment, partinice sau partizane. Atunci vom putea si noi sa facem ca valoarea Romaniei, ca natiune si stat membru al Uniunii Europene, sa fie mai mare decat suma valorilor reprezentantilor ei.”

Conferinta “Romania in UE. 5 ani de la aderare” se desfășoară azi în Aula Bibliotecii Centrale Universitare, Bucuresti, până la orele 15:30.

Sursa foto: steliantoma.ro

România a atras 1,5 miliarde dolari din vânzarea de obligaţiuni pe 10 ani la un randament de 6,875% pe piaţa din SUA, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Bogdan Drăgoi. Titlurile au fost vândute cu un cupon de 6,75%, iar cu discountul acordat randamentul total ajunge la 6,875%.

Cererea pentru obligaţiuni a totalizat aproape 7 miliarde de dolari, fiind cea mai mare sumă subscrisă pe piaţa de dolari pentru o ţară din Europa Centrala şi de Est.

După o absenţă de 16 ani de pe piaţa americană, România a avut nevoie de două road-show-uri pentru a convinge investitorii în dolari că a adoptat măsurile de ajustare pe care restul ţărilor abia acum le discută, ceea ce s-a tradus într-un intres foarte mare pentru titlurile româneşti.

Aranjorii principali ai emisiunii au fost Citi, Deutsche Bank şi HSBC.

România are rating “Baa3″ din partea Moody’s şi “BBB-” de la Fitch, ambele în categoria recomandată pentru investiţii. Doar Standard & Poor’s atribuie României calificativ “BB+”, din categoria nerecomandată investitorilor.

Drăgoi a declarat, la mijlocul lunii ianuarie, că România se va finanţa la extern de pe piaţa americană, întrucât băncile europene, principalii cumpărători de obligaţiuni în euro, se confruntă cu presiuni legate de noile cerinţe de capital.

În noiembrie anul trecut, autorităţile române au organizat un roadshow în SUA, primul astfel de turneu de prezentare din ultimii 16 ani, care nu s-a finalizat însă cu lansarea unei emisiuni, deşi intenţia părţii române era să facă o primă licitaţie chiar în 2011.

Sursa articol: MEDIAFAX
Sursa foto:  monstersandcritics.com

Liderii europeni au convenit luni asupra unui fond de salvare permanent pentru zona, 25 din cele 27 de state ale UE au sprijinit propunerea Germaniei pentru o disciplina bugetara mai strictă, dar au luptat sa impace austeritatea fiscala cu cresterea economica. 

Oficial, prima parte a summit-ului s-a axat pe o strategie de a revigora cresterea economica si crearea de locuri de munca intr-un moment cand guvernele din toata Europa sunt nevoie sa reduca cheltuielile publice si sa mareasca impozitele pentru a face fata datoriilor suverane foarte mari, informeaza Reuters, potrivit EurActiv.ro.

Presedintele Frantei Nicholas Sarkozy a declarat imediat dupa sedinta Consiliului European informal de la Bruxelles ca, alaturi de Marea Britanie, nici Cehia nu a aderat la viitorul Tratat, premierul ceh motivand piedici de ordin constitutional. 25 de state membre au aderat la tratatul privind disciplina financiara (prin reprezentantii lor la nivel inalt, prezenti la Consiliul European), potrivit unui oficial citat de AFP si preluat de EurActiv.

“Toate statele şi-au manifestat intenţia de a adera la pactul bugetar cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe“, a declarat pentru presă Fredrik Reinfelt la finalul summitului european. Marea Britanie îşi anunţase deja refuzul de a semna.

Acest pact răspunde cerinţei cancelarului german Angela Merkel care l-a propus ca o condiţie pentru solidaritatea financiară a Germaniei cu statele în dificultate din zona euro.

Acordul de principiu din cadul summitului liderilor europeni la Bruxelles a fost posibil datorită unui compromis la care au ajuns Polonia şi Franţa cu privire la subiectul formatului summitelor zonei euro.

Această problemă simbolică, dar foarte sensibilă din punct de vedere politic, a constituit un subiect de dispute de câteva săptămâni. Varşovia, susţinută de câteva ţări din Europa de Est, insista ca statele care nu utilizează încă moneda comună să poată participa în continuare la summiturile zonei euro. Parisul refuza ca această prezenţă să devină sistematică. A fost găsită o formulă de compromis între cele două variante.

Tratatul bugetar trebuie semnat oficial la începutul lunii martie şi se va aplica de îndată de 12 state l-au ratificat. După Marea Britanie, Cehia a devenit luni seară al doilea stat UE care refuză să adere.

Sursa articol: EurActiv.ro; Mediafax.ro
Sursa foto: decordoba.blog.de

Liderii UE se pregătesc să adopte la summit-ul de luni un tratat privind fondul permanent de criză al zonei euro şi ar putea ajunge la un acord pentru introducerea regulii bugetului echilibrat în legislaţiile naţionale, însă discuţiile se desfăşoară pe fondul problemelor încă nerezolvate din Grecia, informeaza publicatia electronica Mediafax.ro.

Şefii de stat sau de guvern din UE vor încerca din nou să facă progrese spre soluţionarea crizei datoriilor de stat la cel de-al 17-lea summit european din ultimii doi ani, ale cărui principale teme oficiale de discuţie sunt crearea de locuri de muncă şi consolidarea creşterii economice, liderii europeni încercând să împingă în plan secund măsurile de austeritate nepopulare adoptate în multe state membre.

Politicienii se pregătesc să adopte redirecţionarea a până la 20 miliarde euro din fondurile structurale UE 2007-2013 neutilizate spre crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, precum şi măsuri de stimulare a creditării către firme şi companii mici şi mijlocii.

Însă discuţiile vor fi dominate de înfiinţarea fondului permanent de criză al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate, de pactul fiscal convenit de principiu în decembrie şi de problemele încă nerezolvate ale Greciei.

Liderii UE vor semna probabil, la summit-ul de luni, tratatul de înfiinţare a Mecanismului European de Stabilitate, un fond permanent de criză cu resurse de 500 miliarde euro care ar trebui să devină operaţional din luna iulie, cu un an mai devreme decât se preconiza.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  weblogs.nos.nl

Statele membre UE sunt pe poziţii divergente în privinţa viitorului buget al UE. În timp ce un grup de ţări – în principal cele nou intrate – susţin propunerea Comisiei Europene pentru buget, grupul statelor net contributoare printre care Germania – cer scăderi drastice, informeaza Adevarul.ro.

Executivul UE a propus un buget pentru 2014 – 2020 cu sume “îngheţate” pe principalele politici – cea de coeziune şi cea agricolă – la care România este unul din principalii beneficiari.

Bugetul UE pentru 2014 – 2020 a fost principalul subiect discutat la Consiliul pentru Afaceri Generale de la sfârşitul acestei săptămâni, la Bruxelles. „Pentru prima dată am putut observa poziţionări pe fond ale statelor membre legate de finanţările din banii comunitari. Există în principal două grupuri: unul care susţine propunerea Comisiei, inclusiv alocarea totală, şi un alt grup care doreşte reducerea bugetului în diferite grade”, a declarat după reuniunea Consiliului, ministrul român pentru Afaceri Europene, Leonard Orban. El a precizat că Germania susţine reducerea bugetului, dar că are şi aliaţi pe măsură.

„Al doilea grup, cel al statelor net contributoare, insistă că este nevoie de reduceri chiar mai mari decât cele cerute de Germania”, a adăugat Orban, citat de Adevarul.ro. Motivul este legat în principal de faptul că peste tot în UE guvernele naţionale au politici de austeritate şi impun măsuri de îngheţare şi reducere a pensiilor, de reducere a cheltuielilor sociale.

Ministrul pentru Afaceri Europene speră la un buget la fel de consistent pe politica de coeziune, pentru România, din 2014. „Am insistat (n.n. în Consiliului pentru Afaceri Generale de vineri) şi am spus că, pentru România este fundamental să fie asigurat, în continuare, un sprijin substanţial pentru aceste două politici – cea de coeziune şi cea agricolă şi să se ajungă, în cel mai scut timp la un acord. Se speră căva exista un acord la sfârşitul acestui an. Aşa cum se vede în situaţia în momentul de faţă, nu putem ajunge la un acord. Poziţiile par, în acest moment, ireconciliabile”, a adăugat Orban.

Comisarul pentru buget a explicat modul în care a fost construită propunerea de buget pentru 2014 – 2020. Au fost luate ca referinţă plafoanele pentru 2013 ajustate doar cu rata inflaţiei. În termeni tehnici „un buget constant în termeni reali”. „În al doilea rând am păstrat constant – în termeni nominali – bugetul pentru principalele două categorii – agricultura şi politica de coeziune, adică nu au fost ajustate cu rata inflaţiei.

Practic, îngheţarea a 70% din buget (n.n. cât reprezintă valoarea bugetelor pentru agricultură şi politica de coeziune) generează economii importante”, a susţinut Lewansowki. El a propus ca economiile rezultate de aici să fie folosite pentru: cercetare, dezvoltare, inovare, crearea facilităţii „Conectarea Europei” – integrarea infrastructurii de transport şi energie pe tot continentul – creşterea mobilităţii în interiorul UE pentru educaţie, fonduri mai mari pentru IMM-uri şi noi afaceri.

Analiza completa poate fi accesata aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  dreamstime.com