Iata si un citat, cred, relevant: “Obama never placed democracy and human rights at the center of his foreign policy. He campaigned on three initiatives—withdrawing from Iraq, redoubling in Afghanistan, and reëngaging with friends and enemies alike”.

“Rights and wrongs” poarta semnatura lui George Packer. Lectura placuta.

http://www.newyorker.com/talk/comment/2010/05/17/100517taco_talk_packer

Anul trecut, numărul înnoptărilor turiştilor străini în structurile de cazare din România a scăzut la 2,5 milioane, ceea ce plasează ţara noastră pe ultimul loc la nivel european din acest punct de vedere, potrivit Eurostat, citat de Evenimentul Zilei.

Iata si filmuletul de promovare care ne-a adus cei mai putini turisti:

Numărul total al înnoptărilor s-a diminuat în 2009 la 16,6 milioane. Ritmul de scădere al numărului de nopţi de cazare a fost unul dintre cele mai rapide din UE.

Statele care au reuşit să atragă cei mai mulţi turişti străini sunt Malta, Cipru, Letonia, Grecia şi Austria. În schimb, Suedia este singurul stat European care a înregistrat un avans uşor al numărului înnoptărilor. Cele mai multe înnoptări au fost raportate de Spania, Italia, Germania, Franţa şi Marea Britanie, care au înregistrat 70% din totalul înnoptărilor la nivelul UE (1,496 miliarde de nopţi). Din acest punct de vedere, România se plasează pe locul al 14-lea în UE.

Ponderea turiştilor străini în numărul total al turiştilor:

• România – 15%
• Germania – 20%
• Suedia – 24%
• Finlanda – 27%
• Polonia – 30%
• Malta – 96%
• Cipru -  89%
• Letonia – 73%
• Grecia şi Austria – 72%

Numărul nopţilor de cazare:

• Spania – 251 milioane de înnoptări
• Italia – 238 milioane de înnoptări
• Germania – 216 milioane
• Franţa – 191 milioane
• Marea Britanie – 170 milioane
• România – 16,6 milioane de înnoptări

Se deschide sezonul croaziere

Aproximativ 45 de nave de croazieră vor ancora anul acesta în portul Constanţa. La bordul acestora se vor afla peste 16.000 turişti străini.

Din cauza crizei financiare, numărul turiştilor străini s-a redus anul trecut. Anul acesta, navele fluviale, care şi-au întrerupt călătoriile din cauza crizei, vor reveni în portul Constanţa.

Numărul turiştilor străini care vor ajunge în România la bordul vaselor de croazieră va spori cu cu 5 – 10%, potrivit informaţiilor transmise de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime”.

Spania vine la cârma Uniunii Europene într-un moment cheie, o perioadă de tranziţie în vederea implementării Tratatului de la Lisabona. Motto-ul sub care se desfăşoară acest al patrulea mandat al preşedinţiei spaniole a UE este „inovaţie şi egalitate”. Ne puteţi spune câteva cuvinte despre acest aspect?

Desigur, după cum ştiţi, prioritatea principală a preşedinţiei spaniole a Uniunii Europene este aceea de a pune bazele unui model sustenabil de dezvoltare, ce va necesita un grad ridicat de inovaţie în tehnologie. Se va crea astfel un nou model de creştere economică ce ne va ajuta să depăşim criza economică actuală, prevenind totodata alte astfel de crize pe viitor. Cel de-al doilea element al motto-ului preşedinţiei presupune o atenţie sporită pentru respectarea egalităţii oamenilor în general, dar va fi vizată cu precădere egalitatea de gen. Vor fi promovate mai hotărât drepturile femeilor şi va fi combătută violenţa domestică, ce reprezintă o adevărată plagă a secolului.

Care dintre priorităţile preşedinţiei spaniole a UE va avea impactul cel mai puternic asupra vieţii cetăţenilor din spaţiul comunitar? Ce schimbări vor fi simţite în bine mai curând?

Cu siguranţă prioritatea numărul unu – promovarea unui model de dezvoltare economică şi crearea de noi locuri de muncă. Consider că principala problemă în acest moment pentru cetăţenii europeni o reprezintă lipsa locurilor de muncă. În Spania, de pildă, aceasta este o reală problemă, rata şomajului îndreptându-se către 18%; este o preocupare majoră şi vom lupta foarte serios pentru a depăşi această situaţie.

Consideraţi că Tratatul de la Lisabona va îmbunătăţi comunicarea dintre cetăţeni şi instituţiile europene?

Eu cred că da, sunt premise temeinice pentru această schimbare. În plus, noua viziune cu privire la atribuţiile şi responsabilităţile Preşedintele permanent al Consiliului European şi ale Inaltulului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate va conferi Europei statutul de actor global de încredere în contextul internaţional. Astfel poziţia Europei se va consolida atât în interior, în faţa propriilor cetăţeni, cât şi în exterior, permiţându-i să adopte o atitudine limpede şi legitimă în abordarea diverselor conflicte sau situaţii internaţionale.

Credeţi că noul tratat va aduce schimbări în bine în ceea ce priveşte politica europeană privind imigraţia?

Cu siguranţă va aduce îmbunătăţiri, Carta drepturilor Fundamentale incluzând dreptul de a avea o slujbă permanentă în condiţii de lucru umane, aceasta fiind una dintre năzuinţele tuturor cetăţenilor din spaţiul comunitar.

Credeţi că cetăţeanul român se simte ca fiind parte a Europei unite?

O sper din toată inima, iar cei care încă nu simt asta, o vor simţi cu siguranţă în viitor. România este o parte importantă a Europei, cu o populaţie de 22 de milioane de suflete şi o forţă de lucru extrem de bine calificată. În ciuda rezervelor pe care unii le au în ceea ce priveşte ţara lor şi Uniunea Europeană, percepţia aceasta se va schimba atunci când se vor resimţi beneficiile statutului de stat membru. Uniunea Europeană este cu adevărat o poveste de succes, iar în cazul Spaniei acest lucru a fost evident: într-o perioadă de doar câţiva ani, Spania a evoluat de la ţara cu una dintre cele mai proaste infrastructuri, la o poziţie de vârf în spaţiul comunitar. Spania este mândră de statutul sau de membru al UE, acesta aducându-i prosperitate şi dezvoltare economică susţinută. Le propun românilor să privească această evoluţie ca pe un exemplu ce merită analizat şi din care se pot desprinde concluzii utile.

]]> http://www.caleaeuropeana.ro/spania-un-exemplu-de-reusita-pentru-romania-europeana-interviu-cu-ambasadorul-spaniol/feed/ 0 http://www.caleaeuropeana.ro/agricultura-fonduri-dezvoltare-rurala-ue-romani/ http://www.caleaeuropeana.ro/agricultura-fonduri-dezvoltare-rurala-ue-romani/#comments Thu, 04 Feb 2010 12:59:31 +0000 Dan Carbunaru http://www.caleaeuropeana.ro/?p=4368 Comitetul pentru Dezvoltare Rurala a votat ultimele propuneri ale statelor membre/regiunilor de utilizare a fondurilor provenite din Planul european de redresare economica (PERE) si din Bilantul de sanatate al PAC, precum si a altor transferuri din cadrul PAC, pentru solutionarea unor probleme printre care se numara criza economica, criza din sectorul lactatelor si schimbarile climatice.

Comitetul pentru Dezvoltare Rurala a votat ultimele propuneri ale statelor membre/regiunilor de utilizare a fondurilor provenite din Planul european de redresare economica (PERE) si din Bilantul de sanatate al PAC, precum si a altor transferuri din cadrul PAC, pentru solutionarea unor probleme printre care se numara criza economica, criza din sectorul lactatelor si schimbarile climaticen informeaza site-ul Euractiv.

Conform distributiei fondurilor provenite din Bilantul de sanatate al PAC, cat si din PERE, Romaniei ii revin 102 milioane euro, dintre care 36 milioane pentru energie regenerabila, 22 pentru gestionarea apei si 18 pentru schimbari climatice. 14 milioane vor fi alocate in Romania pentru biodiversitate si 12 pentru restructurarea sectorului lactatelor.

In perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010 au fost modificate toate programele de dezvoltare rurala, iar fondurile suplimentare in valoare de aproximativ 5 miliarde EUR sunt acum disponibile pentru investitii in agricultura, in protectia mediului si in infrastructura de banda larga in zonele rurale. La reuniunea sa din ianuarie 2010, Comitetul pentru Dezvoltare Rurala a votat ultimele 7 modificari.

Biodiversitatea si gestionarea apei-peste 50 la suta din fondurile alocate

Majoritatea fondurilor va fi concentrata in domeniile biodiversitatii (31,2% din totalul fondurilor, respectiv 1,5 miliarde EUR) si gestionarii apei (26,9%, respectiv 1,3 miliarde EUR). Pentru restructurarea sectorului laptelui si produselor lactate s-a alocat un procent de 14,5% din bugetul total (0,7 miliarde EUR), in timp ce masurile de combatere a schimbarilor climatice beneficiaza de 14,2% (0,7 miliarde EUR), iar masurile de sustinere a energiei regenerabile reprezinta 5,6% din bugetul suplimentar total (0,3 miliarde EUR). Dezvoltarea infrastructurii de banda larga ramane un aspect de politica important pentru zonele rurale. Statele membre au decis astfel sa investeasca in banda larga 35% din fondurile UE pentru redresare economica, ceea ce reprezinta 360,4 milioane EUR din suma disponibila de 1 miliard EUR.

„Actuala situatie economica si a mediului ne cere sa ac tionam – in zonele rurale cu aceeasi intensitate ca si in orase” a declarat Mariann Fischer Boel, Comisarul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. „Am luat masuri ferme la nivel european pe mai multe planuri. Atat Bilantul de sanatate al PAC, cat si Planul european de redresare economica contribuie cu noi fonduri la solutionarea problemelor urgente, precum restructurarea sectorului lactatelor si combaterea schimbarilor climatice. Utilizarea cu intelepciune a acestor fonduri depinde de statele membre si de regiuni”.

De unde vine bugetul suplimentar

In 2009, ca urmare a Bilantului de sanatate al Politicii agricole comune (PAC) si a unor transferuri din cadrul PAC, a fost pus la dispozitia statelor membre un buget suplimentar de 3,9 miliarde EUR, destinat dezvoltarii rurale 1. La acest buget a fost adaugata suma de 1 miliard EUR provenita din Planul european de redresare economica, prin care a fost introdus domeniul prioritar al crearii si dezvoltarii infrastructurii de banda larga in zonele rurale.

Având un nume care s-ar putea traduce “Ţară frontieră” şi situată la întâlnirea UE cu Rusia, Ucraina rămâne un stat complex, a cărui “revoluţie portocalie” a reprezentat o sursă de fascinaţie, dar care a şi derutat deseori prin cultura sa politică şi înclinaţia pentru crize politice, comentează AFP, citata de Mediafax.

Această fostă republică sovietică cu o populaţie de 46 de milioane de locuitori, devenită independentă în 1991, este cunoscută în străinătate după mai multe stereotipuri: grânarul fostei Uniuni Sovietice, supă de sfeclă, borş, catastrofa de la Cernobîl, crizele gazelor care fac Europa să tremure iarna, atacantul de fotbal Andrei Shevchenko, săritorul cu prăjina Serghei Bubka, revoluţia portocalie.

Stereotipuri care induc uneori în eroare apasă şi asupra candidaţilor la alegerile prezidenţiale de duminică. Viktor Ianukovici, omul Kremlinului, a cărui victorie la alegerile prezidenţiale a fost invalidată în 2004, din cauzafraudelor, şi Iulia Timoşenko, prim-ministrul proeuropean cu părul blond împletit în jurul capului.

“Identitatea naţională a Ucrainei este în curs de formare”, apreciază Serhi Iekelşik, profesor ucrainean de istorie la Universitatea Victoria din Canada, autor al cărţii “Ucraina, naşterea unei naţiuni moderne”.

Dificultăţile de autoidentificare provin din faptul că Ucraina a fost fragmentată mult timp între Imperiile Rus şi Austro-Ungar. Frontierele sale actuale au fost în principal stabilite de dictatorul sovietic Iosif Stalin.

Ideile naţionaliste apar în secolul al XIX-lea, dar Ucraina nu devine independentă decât după dezmembrarea Uniunii Sovietice, cu excepţia unei scurte perioade haotice între 1917 şi 1920.

În cursul ultimului deceniu, ucraineana a devenit principala limbă din şcoli, în faţa rusei, ceea ce “a format o nouă generaţie mai sensibilă la identitatea lingvistică şi culturală”, subliniază Iekelşik.

Ianukovici şi Timoşenko, ambii promovând o relaţie mai strânsă cu Rusia şi ale căror greşeli în ucraineană fac obiectul ironiilor publice, insistă însă asupra importanţei de a apăra independenţa ţării.

Eroul naţional, puţin cunoscut în străinătate, dar fundamental pentru identitatea ucraineană, este poetul secolului al XIX-lea, Taras Şevcenko.

“Şevcenko a creat limba ucraineană modernă şi conceptul naţiunii ucrainene. Oamenii politici ucraineni, de la extrema dreaptă la extrema stângă, dau asigurări că vor pune în aplicare viziunea sa”, subliniază Iekelşik.

În 2004, ţara a părut să primească un nou impuls, prin “revoluţia portocalie” proocidentală. Ucraina a devenit la modă, turiştii au venit în număr mare, cumpărând ceşti şi tricouri portocalii cu sloganul “Tak!” (Da!).

Dar iluziile s-au evaporat repede şi preşedintele Viktor Iuşcenko, eroul “revoluţiei portocalii”, a înregistrat o cădere puternică în opţiunile alegătorilor la 17 ianuarie, ajungând al cincilea, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, obţinând puţin peste 5 la sută din totalul voturilor exprimate.

Eforturile sale de creare a unei noi identităţi, prin glorificarea combatanţilor antisovietici şi încercarea de a determina recunoaşterea foametei din anii ’30 ca un genocid orchestrat de Moscova, nu au făcut decât să amplifice divergenţele dintre estul prorus şi vestul naţionalist.

Într-un spirit de autoironie, săptămânalul ucrainean Korrespondent a publicat titluri imaginare ale ziarelor occidentale, de tipul “Rădăcinile miracolului ucrainean”.

“Absurd ? Desigur. Astfel de titluri ar fi putut deveni realitate dacă Ucraina ar fi ales drumul corect în 1991. Dar asta poate încă să se întâmple”, scrie Korrespondent.

Interesul manifestat de China pentru Republica Moldova este un mister pentru majoritatea analiştilor, presupusele “ţinte” ale guvernului de la Beijing variind de la asigurarea unei “monede de schimb” în relaţiile cu Rusia la exploatarea potenţialului comercial dat de localizarea geografică, informeaza Mediafax.

China a decis anul trecut să acorde un împrumut de un miliard de dolari Republicii Moldova, egal cu circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al cerui mai sărac stat european, şi cu siguranţă cel mai mare credit obţinut vreodată de Chişinău.

Moldova, o tara in care carutele merg langa Lexus-uri

Întrebaţi care sunt motivele din spatele interesului manifestat de China pentru Republica Moldova, analiştii politico-economici contactaţi de Reuters au cerut timp de gândire.

“Ţările mici şi sărace, fără resurse minerale semnificative, sunt candidaţi cu şanse mici de reuşită la atragerea investiţiilor din partea Chinei, a treia mare economie a lumii. Totuşi, China manifestă tot mai mult interes pentru Moldova, fost stat sovietic mai sărac decât multe ţări din Africa. Aici, căruţe trase de cai, încărcate cu fân, circulă alături de Mercedes-uri şi Lexus-uri ultimul model, iar apa vine la sat după drumuri zilnice la fântână. Întrebaţi de ce (este China interesată de Moldova – n.r.), experţii au nevoie de timp de gândire”, scrie agenţia internaţională de presă.

Analistul Economic Intelligence Unit (EIU) Duncan Innes-Ker nu găseşte o explicaţie. “E adevărat că exportatorii chinezi caută să-şi diversifice baza de exporturi. Îmi imaginez că ar vrea să se ducă în locuri mai tradiţionale, deoarece Moldova nu are infrastructura necesară. De fapt, nu are mai nimic”, a spus râzând analistul.

Criza economică a avut efecte severe în Republica Moldova, a cărei economie depinde în foarte mare măsură de banii trimişi acasă de cei care au plecat la muncă în străinătate.

Remiterile au scăzut cu circa o treime anul trecut faţă de 2008, potrivit datelor băncii centrale de la Chişinău, iar situaţia multor familii care depind de aceşti bani a devenit una disperată, necesitând intervenţia organizaţiilor caritabile din Occident.

CIA Handbook: relansare modesta in 2010

Moldova are deci nevoie de bani, iar gravitatea situaţiei şi pesimismul care caracterizează viitorul sunt rezumate de CIA Handbook.

“Moldova va avea, cel mai probabil, o relansare modestă în 2010, care rămâne la discreţia incertitudinilor politice, capacităţilor administrative slabe, intereselor birocratice, creşterii preţurilor combustibililor, condiţiilor meteo nefavorabile agriculturii şi scepticismului investitorilor străini, precum şi a prezenţei unui regim separatist ilegal în Transnistria”, se arată în CIA Handbook.

Interesele Chinei în Moldova sunt neclare, dar există indicii care sugerează potenţialul economic ridicat al ţării, notează Reuters, făcând referire la agricultură, la profilul educaţional bun al populaţiei, datorat în principal sistemului de învăţământ moştenit din era comunistă, sau la potenţialul tehnologic subliniat de numărul mare de internet cafe-uri din Chişinău.

Investitii in infrastructura si hi-tech

Fondurile promise de China, al căror cuantum este încă negociat după schimbarea guvernului, se vor îndrepta cel mai probabil către construcţii, infrastructură şi probabil spre dezvoltarea industriei high-tech, potrivit autorităţilor moldovene.

Însă interesele Chinei transcend motivele economico-comerciale evidente. Mai semnificativă decât randamentul economic al investiţiei este influenţa care poate fi cumpărată cu acest credit, scrie Reuters.

“China îşi exercită noul model de politică externă (…) îşi explorează avantajele de superputere în ascensiune”, spune analistul IHS Global Insight Lilit Gevorgyan.

China strange legaturile cu vecinii Rusiei

În timp ce devine tot mai autoritară în relaţia cu Statele Unite, China intră în Europa de Est cu paşi mici, ţintind întâi zonele sărace, construind treptat legături financiare puternice cu vecinii Rusiei.

În luna iunie a anului trecut, guvernul de la Beijing a decis să investească un miliard de dolari pentru construcţia de centrale electrice şi drumuri în Tadjikistan, iar în martie 2009 banca centrală a Chinei s-a angajat într-un contract de swap valutar pe trei ani, în valoare de 20 miliarde yuani (aproape 3 miliarde de dolari) cu Belarus.

“Prin întărirea poziţiei în curtea Rusiei, China îşi îmbunătăţeşte mâna în negocierile cu Moscova”, spune Innes-Ker de la EIU. Gevorgyan împărtăşeşte la rândul ei acest punct de vedere, arătând că Beijingul vrea să câştige “dividende politice” prin investiţiile în ţările sărace din fosta Uniune Sovietică.

China are nevoie de putere în relaţia cu Rusia deoarece importă de acolo tot mai multe resurse, mai ales petrol şi gaze naturale. ”Timp de mai multe decenii, relaţiile dintre Rusia şi China au fost încâlcite, dar noul om de fier care a apărut la Moscova, Vladimir Putin, în prezent premier, a decis să lase deoparte divergenţele şi să promoveze o cooperare economică strânsă”, comentau analiştii IHS Global Insight într-o notă din octombrie 2009. Însă, spun aceştia, neîncrederea persistă între relaţiile dintre aceste mari puteri.

Un avanpost in zonele de influenta ale UE

“Există sinergii între interesele de export ale Chinei şi specificul industriei moldovene”, potrivit lui Franklin Steves, consilier politic la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

China se va concentra probabil pe agricultura din Moldova, dar şi pe vinificaţie şi industria textilă, apreciază acesta.

Exporturile directe de aici către pieţele din Uniunea Europeană ar reduce semnificativ costurile de transport suportate de China, sporind astfel competivitatea produselor.

Salariile scăzute din Republica Moldova, comparativ cu alte ţări din zonă, au atras deja investitori din zona producţiei de textile, inclusiv companii care au relocat activitatea din România după creşterea fulminantă a salariilor, notează Steves.

Sărăcia din Moldova, slăbiciunile administraţiei şi disputa din Transnistria – care împiedică practic Chişinăul să controleze o regiune importantă din teritoriul ţării – fac ca şansele Moldovei de a adera la Uniunea Europeană să fie foarte reduse. Însă ţara este inclusă în tratatul Parteneriatului de Est al UE, având astfel dreptul la un ajutor european de 210 milioane euro, în perioada 2007-2010, “pentru promovarea democraţiei şi a reformei”.

Împrumutul de un miliard de dolari de la China eclipsează până şi ajutorul obţinut luna trecută de la FMI, de 574 milioane de dolari.

UE participă deja la forţele de poliţie aflate sub coordonarea MINUSTAH, misiunea de stabilizare a ONU în Haiti. Această misiune este prezentă în Haiti din 2004 în scopul întăririi stabilităţii în această ţară. Consiliul a convenit asupra unei contribuţii colective a UE cu cel puţin 300 de membri ai personalului pentru a consolida capacitatea poliţienească a MINUSTAH. Este inclusă aici contribuţia adusă în scopul consolidării temporare a misiunii de statele membre UE care fac parte din Forţa europeană de jandarmerie (EGF).

Consiliul a luat de asemenea în discuţie coordonarea asistenţei UE după starea de urgenţă iniţială: ajutorul umanitar, restaurarea structurilor guvernamentale, reconstrucţia şi securitatea. Acesta şi-a dat acordul cu privire la instituirea la Bruxelles a unei celule de coordonare (EUCO Haiti) care să centralizeze informaţiile şi să realizeze concordanţa dintre contribuţii şi nevoile aferente.

Asistenţa UE urmează să fie acordată ca reacţie la solicitări specifice din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Statele membre vor oferi în special expertiză şi echipament de inginerie pentru degajarea drumurilor în scopul de a facilita transportul ajutoarelor, precum şi o capacitate logistică maritimă care să poată funcţiona în lipsa facilităţilor portuare.

“România a fost primită în UE pentru că a acceptat dislocarea a două baze militare americane pe teritoriul său. Ei nu au fost gata de aderare şi nu au întrunit condiţiile necesare, dar pentru că au acceptat propunerea SUA au ajuns în cele din urmă în UE”, a declarat Voronin, într-o emisiune la postul de televiziune NIT.

În timpul emisiunii, el a criticat din nou politica Alianţei pentru Integrare Europeană din R. Moldova faţă de România, potrivit paginii electronice a postului Europa Liberă. Liderul comunist a denunţat declaraţiile preşedintelui României, Traian Băsescu, şi ale ministrului român de Externe, Teodor Baconschi, referitoare la limba vorbită în Republica Moldova, precum şi decizia Bucureştiului de a nu semna tratatul de frontieră cu Chişinăul.

În opinia lui Voronin, declaraţiile făcute de Traian Băsescu despre o apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană cu sprijinul Bucureştiului ar avea ca scop final “împingerea Moldovei spre unirea cu România”.

În plus, referindu-se la scoaterea sârmei ghimpate de la Prut, Voronin a spus că în acest fel se urmareşte nu doar “demontarea frontierei cu România, dar şi a hotarului cu NATO“, ceea ce este, în opinia sa, inacceptabil deoarece Republica Moldova este membru al Comunităţii Statelor Independente (CSI), relatează portalul Ştirea Zilei. În acest context, Voronin a spus că PCRM se va plânge la ONU şi UE şi va informa partenerii din CSI.

“Nu cred că românii fac asta din capul lor, nu cred că Băsescu este un brav marinar care distruge tot în jurul său. Aici este o politică coordonată şi îndreptată”, a comentat Voronin la aceeaşi emisiune, fără a preciza însă cine ar coordona acţiunile României.

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a declarat vineri, într-un interviu publicat de Voice of America în pagina online, că disputele Republicii Moldova cu România privind frontiera şi prezenţa trupelor ruse pe teritoriul moldovean sunt motive de îngrijorare.

“Cu siguranţă, disputele privind frontiera cu România şi prezenţa trupelor ruse pe teritoriul moldovean sunt motive de îngrijorare. Dar vrem să ajutăm Moldova să îmbunătăţească vieţile cetăţenilor săi şi, sperăm, cu timpul, problemele cu care se confruntă vor fi rezolvate”, a adăugat şefa diplomaţiei americane.

Potrivit Ta Nea, care citeaza un proiect de document, CE va solicita autoritatilor de la Atena sa reduca salariile functionarilor publici si sa plafoneze pensiile.
Guvernul lui George Papandreou s-a angajat sa reduca deficitul bugetar al Greciei la 8,7% din produsul intern brut (PIB), de la 12,7% in 2009, pentru ca in 2012 sa se ajunga sub plafonul de 3% din PIB fixat pentru statele din UE. Premierul grec spera sa obtina acordul Bruxelles-ului pentru planul sau de austeritate prezentat luna aceasta si sa puna, astfel, capat speculatiilor privind un eventual plan european de salvare a Greciei.