Mitt Romney a câştigat scrutinul republican organizat marţi în statul american Iowa cu o diferenţă de doar opt voturi faţă de următorul clasat, Rick Santorum, în cadrul acestei consultări care marchează debutul procesului de selectare a unui candidat republican pentru Casa Albă, informeaza Mediafax.ro.

Mitt Romney, considerat unul dintre candidaţii moderaţi şi cu cele mai mari şanse de a-l învinge pe Barack Obama la 6 noiembrie, a obţinut 30.015 voturi faţă de 30.007 înregistrate de adversarul său ultraconservator, potrivit rezultatelor definitive anunţate miercuri dimineaţă, în urma unei lungi nopţi electorale.

Sigur pe el, fostul om de afaceri în vârstă de 64 de ani, se concentrează deja asupra următorului scrutin, din New Hampshire. “Către New Hampshire şi să terminăm treaba”, a declarat el, după ce a afirmat încă o dată că preşedintele Barack Obama nu va mai obţine un alt mandat, conform Mediafax.ro.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  reobama.com

Comisia Europeana a primit pana in prezent de la Marea Britanie si Irlanda notificari privind intentia acestora de a mentine si dupa 31 decembrie 2011 masurile tranzitorii impuse lucratorilor romani si bulgari, informeaza EurActiv.ro. Tot vineri, guvernul belgian a decis sa prelungeasca pentru “ultima data” perioada de tranzitie in care accesul la piata fortei de munca in Belgia sa fie restrictionat pentru cetatenii romani si bulgari, potrivit aceleiasi surse.

Tratatul de aderare din 2005 le permite tarilor UE-25 (tarile fondatoare si cele care au aderat la UE pana la 1 ianuarie 2007) sa restrictioneze temporar accesul liber al lucratorilor din Romania si Bulgaria pe pietele lor de forta de munca pentru a pregati libertatea deplina de circulatie a muncii in UE. Perioada de tranzitie generala de sapte ani este impartita in trei etape (2 plus 3 plus 2 ani), potrivit Agerpres.

In decursul perioadei de 7 ani, o clauza de salvgardare permite unui stat membru sa reintroduca restrictiile daca exista perturbari grave pe piata fortei de munca sau pericolul acestora (asa cum a procedat Spania la 22 iulie acest an). Masurile tranzitorii se vor incheia in mod irevocabil la 31 decembrie 2013.

Statele membre care in prezent restrictioneaza accesul lucratorilor romani si bulgari pe pietele lor ale fortei de munca (Belgia, Germania, Irlanda, Franta, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie si Austria) au redus restrictiile in unele sectoare/profesii sau au simplificat procedurile comparativ cu regulile aplicate inaintea aderarii Romaniei si Bulgariei la UE.

Marea Britanie, Olanda si Irlanda au anuntat mentinerea restrictiilor respective pana la finalul anului 2013, iar Germania o relaxare a conditiilor de acces in anumite sectoare. Pana la sfarsitul anului, Comisia Europeana trebuie sa fie notificata de toate cele 10 state mentionate in legatura cu ridicarea sau mentinerea restrictiilor pentru lucratorii romani si bulgari.

Parlamentul European a adoptat joi o rezolutie in care solicita inca o data inlaturarea ”masurilor tranzitorii’ pentru lucratorii romani si bulgari pe piata fortei de munca din UE, sustinand ca nu exista niciun argument economic pentru mentinerea acestor masuri in niciun stat membru.

Rezolutia solicita Comisiei sa propuna o definitie clara a termenului ‘perturbare grava pe piata fortei de munca’. Eurodeputatii sustin ca mobilitatea lucratorilor in UE nu trebuie sa fie niciodata considerata o amenintare pentru pietele interne ale fortei de munca si ca nu exista justificari economice pentru a restrictiona dreptul cetatenilor romani si bulgari de a munci si locui pe teritoriul altui stat membru.

Documentul mai cere Comisiei Europene sa publice ”in cea mai transparenta maniera posibila” criteriile potrivit carora un stat membru este autorizat sa mentina masurile tranzitorii. Statele membre care mentin restrictiile ”fara o justificare socio-economica clara si transparenta privind o perturbare grava a pietei muncii”, in conformitate cu regulile Curtii de Justitie a UE, se vor afla in situatia de incalcare a tratatelor – sustin membrii Parlamentului European.

Datele recente ale Biroului de statistica al UE (Eurostat) releva ca prezenta lucratorilor romani si bulgari nu a afectat semnificativ salariile si rata somajului in tarile de destinatie. La finalul anului trecut, lucratorii romani si bulgari rezidenti in alt stat din UE reprezentau 0,6% din populatia totala a Uniunii.

Sursa articol: EurActiv.ro

Sursa foto: en.wikipedia.org

România este primul partener economic al Turciei în Balcani şi al doilea în regiunea Marii Negre, respectiv a 11-a piaţă de export şi 12-a piaţă pentru import, cele două ţări colaborează la realizarea unor proiecte strategice în domeniul energetic şi sunt viitoare locaţii ale scutului antirachetă, informează Mediafax.ro.

Deşi, istoric, primele contacte româno-turce datează din secolul al XIV-lea, când domnitorii Ţărilor Române au început să trimită solii la Înalta Poartă, relaţii diplomatice la nivel de legaţie au fost stabilite, între cele două ţări, abia în noiembrie 1878. În anul 1938, relaţiile dintre cele două state au fost ridicate la nivel de ambasadă.

Din punct de vedere economic şi comercial, după 1989, raporturile dintre România şi Turcia s-au dezvoltat susţinut.

După un nivel record al schimburilor, care a atins 5 miliarde de euro în 2008, în anul 2009 schimburile au scăzut aproape la jumătate – 2,9 miliarde de euro în 2009, crescând în 2010 cu 47,2%, la 4,3 miliarde de euro. Astfel, Turcia este primul partener al României în cadrul schimburilor comerciale extracomunitare şi, începând cu anul 2008, este al treilea partener la export.

Turcia ocupă de asemenea locul al 14-lea în topul investitorilor străini în România. Astfel, la 31 decembrie 2010, erau înregistrate în România 12.036 de societăţi cu capital turcesc, cu un capital total investit (investiţii directe) de 433,1 milioane euro (531,3 milioane USD).

Potrivit datelor MAE, România este primul partener economic al Turciei în Balcani şi al doilea în regiunea Marii Negre, respectiv a 11-a piaţă de export ( cu 2,28% din totalul exportului turc) şi 12-a piaţă pentru import a acestei ţări (cu 1,86% din totalul importurilor turceşti).

România şi Turcia colaborează de asemenea la realizarea unor proiecte strategice în domeniul energetic, cum sunt: construcţia gazoductului Nabucco pentru aprovizionarea cu gaze din regiunea Mării Caspice, cablul electric submarin dintre Constanţa şi Istanbul, exploatarea resurselor de gaze din zona economică turcă a Marii Negre, Akcakoca şi la construirea de hidrocentrale în Turcia.

Astfel, la 16 septembrie, Statele Unite au salutat semnarea acordului cu Turcia pentru instalarea unui radar antirachetă pe teritoriul turc, la câteva zile după ce România semnase acordul în vederea instalării a 24 de interceptoare antirachetă.

Partea americană a catalogat acordul cu Ankara ca fiind cel mai important aspect al cooperării militare bilaterale din ultimii opt ani, după ce, în 2003, Turcia a refuzat să permită trupelor americane să tranziteze teritoriul turc pentru a pătrunde în Irak.

Totodată, România şi Turcia cooperează în domeniul afacerilor europene, Bucureştiul pronunţându-se în mod constant în favoarea aderării Turciei la Uniunea Europeană. De asemenea, cele două ţări participă la mai multe programe de cooperare transfrontalieră din fonduri europene: ENPI-CBC Marea Neagră şi Programul de cooperare transnaţională în Sud-Estul Europei, Programul Operaţional Comun “Marea Neagră 2007-2013″ .

Mai multe informatii despre relaţiile Romania-Turcia, gasiti pe Mediafax.ro

Sursa foto: presidency.ro

Economia Europei da semnale de alarma, dar adevarul, incomod pentru politicieni, este ca revenirea la crestere sustenabila depinde de o solutie durabila pentru criza datoriilor suverane din zona euro, publica EurActiv.ro.
Dupa inca un summit la Bruxelles, la sfarsitul saptamanii trecute, Uniunea Europeana nu pare sa se apropie macar de spargerea unui cerc vicios in care masurile de austeritate franeaza dezvoltarea si amplifica deficitele bugetare, care, la randul lor, provoaca necesitatea unor noi reduceri ale cheltuielilor.

Simon Tilford, economist-sef al Centrului pentru Reforme Europene din Londra, nu se asteapta la o modificare substantiala a actualelor strategii, respectiv politici bugetare care duc la contractie economica si politici monetare relativ restrictive, avand in vedere amploarea crizei datoriilor.

“Nu vom vedea o reforma semnificativa a politicii macroeconomice din zona euro. Nici macar nu se afla in discutie. Acesta este cel mai mare obstacol in calea reluarii cresterii economice”, a spus Tilford.

Liderii europeni au aprobat un set de masuri, cum ar fi promisiunea unei piete digitale unice si reducerea birocratiei pentru firmele mici.

Majorarea cu 10% a fondurilor structurale ale UE va furniza suplimentar 2,6 miliarde de dolari pentru investitii in tari precum Grecia,

Portugalia si Irlanda, care aplica masurile de austeritate convenite cu Comisia Europeana si FMI in vederea reducerii datoriilor si deficitelor.

Speranta liderilor europeni, pe termen scurt, este ca un plan cuprinzator de oprire a crizei datoriilor din zona euro, care urmeaza sa fie prezentat miercuri, va calma pietele, va reduce costurile de finantare si va imbunatati increderea populatiei si companiilor.

Ei considera ca Europa are nevoie de masuri pro-crestere, care sa sustina reformele structurale, in special in sectorul productiv si piata muncii.

Lectia pentru Europa este ca nu va avea loc o accelerare a cresterii economice daca nu sunt tinute sub control datoriile si deficitele. Totusi, eliminarea dezechilibrelor nu va aduce o crestere puternica, daca guvernele nu vor lua masuri pentru eliminarea piedicilor structurale, care necesita timp si rabdare, dar pot aduce beneficii substantiale, a conchis Reuters citat de Mediafax.

Articolul a fost preluat de pe EurActiv.ro. si poate fi accesat aici.

Sursa foto: ceps.be

Mai multe informaţii puteţi afla accesând blogul Monicăi Macovei, la adresa: http://www.monica-macovei.ro/blog/?p=772

Sursa foto: monica-macovei.ro

Europa se indreapta spre un guvern economic al zonei euro, dupa ce criza datoriilor a scos in evidenta “scapari ale uniunii monetare”, a declarat premierul francez Francois Fillon in cadrul unui discurs sustinut la Seul, potrivit AFP, citat de hotnews.ro.
“Zona euro a trecut prin cea mai grava criza din istoria sa. Criza a scos la iveala scapari ale uniunii monetare“, a spus premierul francez intr-un discurs la Camera de comert franco-coreeana.

Premierul francez a mai aratat ca Europa, care “se confrunta cu o noua provocare“, “se indreapta cu hotarare spre un guvern economic in zona euro”, care va fi conturat la summit-ul UE de duminica, pe care el il numeste “decisiv”.
Autoritatile de la Paris si Berlin au anuntat miercuri seara ca este posibil ca la summit-ul UE de duminica sa se ajunga la un acord in ceea ce priveste criza datoriilor suverane.

Liderii europeni lucreaza la un plan in trei etape: restructurarea datoriilor Greciei, recapitalizarea bancilor europene si intarirea Fondului European de Stabilitate Financiara.

Sursa articol: hotnews.ro

Sursa foto: insidethegames.biz

Una dintre ironiile preşedinţiei lui Barack Obama este gradul mare în care se bazează pe capacitatea de a influenţa interesele politice ale altora bazându-se pe mijloace militare sau economice, este de părere site-ul cfr.org (Council on Foreign Relations). Preşedintele, de cum a intrat în birou, a propus o schimbare majoră de la unilateralismul lui George W. Bush, şi de la tacticile predecesorului său de combatere a terorismului şi de a desfăşura războaie masive în străinătate.

Cu toate acestea, după trei ani Obama a crescut forţele din Afganistan, a acceptat utilizarea pe scară largă a dronelor fără pilot pentru a ucide terorişti, cu riscul unor victime în rândul civililor, a menţinut deschis Guantanamo şi l-a ucis pe Osama bin Laden.

Campania sa din 2008 s-a axat pe critica adusă lui George Bush pentru folosirea acestei hard power (n.r. teorie ce constă în folosirea de mijloace militare şi economice pentru a influenţa comportamentul sau interesul altor organisme politice). Obama a sugerat că el ar fi capabil să reabiliteze imaginea deteriorată a Americii, imagine creată de aceste excese. La preluarea mandatului,  a făcut noi declaraţii, precum cele din iunie 2009, în Cairo, când a spus că este adeptul dialogului, multilateralismului respectuos, sugerând că soft power (n.r., opusul lui hard power; se referă la puterea ce vine din diplomaţie, cultură şi istorie) este răspunsul problemelor, şi că va remedia rapid defectele existente.

Şi totuşi, concepţiei preşedintelui Obama cu privire la soft power i-a lipsit cea mai importantă calitate ce ar fi făcut-o şi eficientă: dimensiunea valorilor.

Pentru articolul integral puteti accesa linkul: http://www.worldaffairsjournal.org/article/value-values-soft-power-under-obama

Sursa articol: Council on Foreign Relations

Sursa foto: desparada-news.blogspot.com

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat miercuri ca, desi institutia pe care o conduce isi propune sa sprijine beneficiarii de fonduri europene, nu va ezita sa ceara retragerea prefinantarilor sau a finantarilor in cazul nerespectarii legii sau a nerealizarii lor la timp, transmite hotnews, într-un articol preluat de pe Mediafax.

“Vom incerca sa venim in sprijinul tuturor beneficiarilor, fie ca sunt privati sau publici. Pe de alta parte, vrem sa solicitam rigurozitate nu numai autoritatilor de management, ci si beneficiarilor, indiferent care sunt ei. De aceea, nu voi ezita sa solicit autoritatilor responsabile, atunci cand va fi cazul, sa retraga fie prefinantari in cazul in care cerintele actuale nu sunt respectate si, de asemenea, sa se retraga finantarile”, a spus Orban.

Ministrul s-a declarat constient de faptul ca va fi “o chestiune extrem de dureroasa, extrem de dificila”. “Dar sa fie foarte clar: in masura in care exista riscul major sau aproape va fi imposibil ca unele proiecte sa fie realizate pana la finalul intervalului din perspectiva financiara 2007-2013 – finalul va fi 2015 -, nu vom ezita sa solicitam retragerea finantarilor”, a spus Orban.

Ministrul a precizat ca vor fi stabilite criterii foarte clare in acest sens, “care sa nu poata fi contestate si care sa fie obiective”.

“In momentul de fata, exista prevederi clare privind prefinantarile si care vizeaza in mod special zona publica. Daca in patru luni de la primirea prefinantarilor nu sunt transmise catre Autoritatea de Management cereri de rambursare, se poate retrage prefinantarea. De asemenea, daca in termen de sase luni de zile de la momentul acordarii prefinantarii nu s-a atins un minimum de 60% de solicitari de rambursare din valoarea prefinantarii, se poate retrage restul de prefinantare. Sunt prevederi incluse in legislatie in cursul verii si care vor fi strict aplicate”, a explicat Orban.

• Leonard Orban: Terminam in noiembrie propunerea de realocare a fondurilor; cerem bani de reabilitare termica

Ministrul Afacerilor Europene a mai declarat miercuri ca propunerea de realocare a fondurilor intre diferite programe operationale va fi facuta pana la sfarsitul lui noiembrie, el spunand ca va cere bani pentru reabilitarea termica a locuintelor.

“O alta prioritate o constituie finalizarea, pana la sfarsitul lunii noiembrie, a propunerii de realocare de fonduri in cadrul si intre programele operationale, care sa fie agreate la nivelul Guvernului, transmise Comisiei Europene si apoi sa fie aprobate de CE”, a spus Orban.

Ministrul a explicat ca “aceasta propunere va tine cont de gradul de absorbtie existent in momentul de fata, de proiectele aprobate si aflate in derulare, de stadiul lor si pana la urma de performanta fiecarei autoritati de management”.

“Vom tine cont bineinteles si de necesitatile pe care le avem, de faptul ca ceea ce fusese identificat la un moment dat trebuie actualizat. Ma refer la faptul ca vom face demersuri pentru a solicita realocarea de fonduri pentru o activitate extrem de importanta: reabilitarea termica a locuintelor”, a spus Orban.

Ministrul a facut aceste declaratii la un eveniment organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei, cu tema “Depasirea impasului in accesarea fondurilor europene. Probleme si solutii”.

Articolul a fost preluat de pe hotnews.ro şi poate fi accesat aici.

Sursa foto: e-politic.ro.

Europarlamentarul PDL Cristian Preda declară, pe blogul personal, despre Marian Jean Marinescu, că sunt multe de spus despre modul în care acesta ştie să facă politică, de la ideea unor alianţe cu “personaje” ca Gigi Becali la relaţia cu lumea afacerilor din provincie. Detalii aici.

Atributiile prevazute in Tratatul de la Lisabona pentru postul de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate au ca scop cresterea impactului, coerentei si vizibilitatii actiunilor externe ale UE.

Link:
Viitorul serviciu diplomatic european 'fura' din atributiile si oamenii ministerelor de externe