Colaborarea Rusia-NATO în domeniul apărării antirachetă, implicaţiile crizei financiare asupra securităţii internaţionale şi situaţia din Orientul Mijlociu. Sunt doar trei din temele care au fost abordate pe 3 februarie la Conferinţa de Securitate de la München, anunta Adevarul.ro,

La cea de-a 48-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaţionale de securitate, participă 10 şefi de stat şi de guverne precum şi 40 de miniştri de Externe şi ai Apărării. Printre aceştia se numără secretarul de stat american Hillary Clinton şi secretarul de stat al Apărării Leon Panetta şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin care a criticat în repetate rânduri România pentru că a acceptat găzduirea unor elemente ale scutului antirachetă american la Deveselu şi ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului român de Externe, în cadrul reuniunii şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, va avea o serie de întrevederi cu omologi din ţări aliate precum şi cu oficiali ai UE. În cadrul acestor întrevederi vor fi abordate teme de interes pentru România, aspecte ale cooperării bilaterale şi teme importante ale agendei europene, inclusiv aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  peacepandemic.blogspot.com

Secretarul de Stat american Hillary Clinton, prezenta in Bulgaria incepand cu 5 februarie, va oferi guvernului de la Sofia mai multe avioane de lupta F-16 second-hand, relateaza agentia bulgara de presa Novinite, potrivit HotNews.ro.

Potrivit cotidianului bulgaresc Trud, SUA va propune guvernului de la Sofia sa accepte avioanele cadou, urmand ca Bulgaria sa foloseasca fonduri proprii pentru a le repara si a le pune in folosinta.

Initial, SUA va dona 4 modele Block-25, construite in urma cu aproximativ 20 de ani, care fac parte din rezervele Armatei SUA. Potrivit unor experti citati de Trud, reparatia unui singur avion s-ar ridica la circa 15 – 20 milioane de leva (app. 7,6 milioane – 10,2 milioane euro).

Trud relateaza, potrivit HotNews, ca administratia americana intentioneaza sa extinda in Balcani piata pentru acest tip de aparat de lupta.

Bulgaria va trebui, pe langa suma necesara alocata reconditionarii, sa construiasca o baza logistica si sa instruiasca personalul de intretinere. In ultimii ani, pilotii bulgari s-au antrenat cu Fortele Aeriene Americane pe avioane de lupta F-16.

Sursa articol: HotNews.ro
Sursa foto:  fas.org

Statele Unite vor retrage aproximativ 7.000 dintre cei 81.000 de militari americani staţionaţi în Europa, în cadrul noii strategii americane de apărare şi măsurilor de austeritate care afectează bugetul Pentagonului, a declarat joi secretarul Apărării Leon Panetta, informeaza Mediafax.ro.

Pentagonul va retrage două dintre cele patru brigade de luptă din cadrul forţelor terestre staţionate în Europa, adică aproximativ 7.000 de oameni, a declarat Panetta pentru agenţia de presă a Pentagonului (AFPS), o informaţie confirmată de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little.

Strategia reflectă cura de austeritate care va afecta Pentagonul în cursul următorilor zece ani, însumând o economie în valoare de 487 de miliarde de dolari.

“Secretarul şi alţi oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului (Apărării) au purtat consultări strânse cu aliaţii noştri europeni în privinţa noii noastre direcţii strategice. Angajamentele noastre faţă de securitatea Europei şi NATO rămân intacte”, a declarat Little, citat de Mediafax.ro.

Aproximativ 81.000 de militari americani sunt prezenţi în Europa, potrivit datelor Pentagonului de la sfârşitul lui septembrie 2011. Între aceştia se află aproxiamtiv 41.000 de militari din cadrul US Army, staţionaţi în principal în Germania.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  bharatdefencekavach.com

Transferul de produse militare între două state membre UE ar putea fi exceptat de la controlul prevăzut de Ordonanţa 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare, potrivit unui proiect legislativ aflat în dezbatere, relatează Mediafax, potrivit RomaniaLibera.ro.

Nota de fundamentare a proiectului precizează că modificările şi completările din proiectul de lege au în vedere, printre altele, “introducerea unor mecanisme simplificate de control al transferurilor intracomunitare în condiţiile reducerii drastice (55,56%) a numărului de personal din ANCEX din anii 2009 şi 2010″.

De asemenea, este avută în vedere prin proiectul legislativ “extinderea controlului activităţilor de intermediere şi la exporturile şi importurile româneşti, alături de cel aferent transferului fără atingerea teritoriului fizic naţional”, informeaza RomaniaLibera.ro.

Mai multe informatii gasiti aici.

Sursa foto: lyoncamping.com

Un anunţ făcut în această dimineaţă de un general iranian i-a pus pe liderii lumii în alertă şi a alimentat îngrijorările privind izbucnirea unui conflict nuclear. Iranul va bombarda Turcia, dacă SUA sau Israel vor încerca să-i distrugă centrala nucleară, a anunţat luni un comandant al armatei iraniene, citat de Daily Mail și preluat de gandul.info. Generalul Amir Ali Hajizadeh, şeful diviziei aerospaţiale a Gărzii Revoluţionare din Iran, a ameninţat că va ataca scutul antirachetă al NATO din ţara vecină.

Sistemul, pe care Turcia l-a instalat în septembrie, este folosit tocmai pentru a preveni atacurile cu rachetă ale Iranului asupra Israelului. Ameninţarea face parte dintr-o nouă strategie a liderului Ali Khamenei, prin care răspunde la ameninţări cu ameninţări, scrie Daily Mail.

“Dacă vom fi ameninţaţi, vom ataca scutul antirachetă al NATO din Turcia, iar apoi alte ţinte”, a declarat generalul Hajizadeh.

Tensiunile dintre Iran şi Occident sunt în creştere, după ce un raport al Agenţiei Nucleare a ONU (IAEA) a prezentat primele dovezi că Teheranul ar face “experimente secrete”, cu unicul scop de a crea arme nucleare, notează sursa.

SUA şi aliaţii Occidentali suspectează Iranul că încearcă să creeze arme atomice, iar Israelul, care se consideră ameninţat de Teheran, a anunţat că ar putea ataca programul nuclear iranian. Iranul se apără, însă, spunând că programul său nuclear are “scopuri paşnice”.

Conform oficialilor turci, ţinta iranienilor este baza militară din oraşul Kurecik, situat la 700 de km de graniţa vestică a Iranului.

Generalul Hajizadeh spune că SUA intenţionează să instaleze scuturi antirachetă în mai multe state arabe, fapt ce a determinat Iranul să-şi schimbe strategia militară defensivă. Daily Mail spune că decizia îi aparţine aiatolahului Khamenei, care este comandantul forţelor armate iraniene şi ia toate deciziile în stat.

Un alt comandant al armatei din Iran, Yadollah Javani, a ameninţat că Iranul va ataca Israelul, dacă acesta va ţinti centrala nucleară iraniană. “Dacă Israelul lansează o singură rachetă asupra centralelor noastre nucleare sau a altor instalaţii vitale, ar trebui să ştie că ţintele rachetelor noastre vor fi centrele nucleare din Israel”, a declarat Javani.

În plus, şeful diviziei speciale Quds din cadrul armatei iraniene a declarat că nu îi e frică de asasinate şi că e pregătit pentru “martiriu”.

În ultimele săptămâni, mai mulţi oficiali americani i-au cerut administraţiei Obama să acţioneze “pe ascuns” împotriva Iranului şi să ucidă câţiva lideri importanţi din această ţară.

Asta mai ales după ce Iranul este bănuit că ar fi ordonat uciderea ambasadorului Arabiei Saudite la Washington. Oficialii iranieni au negat, spunând că ideea americanilor este “prostească”.

Sursa articol: gandul.info

Sursa foto: forums.iransportspress.com

Este nevoie ca Alianţa să se implice într-o zonă marcată de profunde transformări geopolitice, susţine expertul portughez Armando Guedes, potrivit unui interviu acordat pentru evz.ro.

În Atlanticul de Sud se produc schimbări geopolitice foarte importante, care, în lipsa unei arhitecturi de securitate bine închegate, riscă să genereze instabilitate politică, a comentat pentru EVZ Armando Marques Guedes, expert în relaţii internaţionale şi specialist în regiunea menţionată.

Competiţia economică declanşată după descoperirarea unor importante rezerve de petrol în Golful Guinea, lupta tot mai acerbă pentru influenţă, la care se adaugă o veritabilă cursă a înarmării între ţările din regiune riscă să transforme Atlanticul de Sud într-o arie sensibilă din punct de vedere al securităţii, avertizează fostul director al Institutului Diplomatic Portughez, în prezent profesor de drept la Universitatea Nova din Lisabona.

Deşi o extindere spre sud iese din calcul în acest moment, NATO trebuie să îşi marcheze prezenţa în zonă pentru a umple orice vid de securitate, însă orice efort în acest sens nu poate fi făcut de Alianţă fără puterile emergente din regiune, Brazilia, Africa de Sud şi chiar Angola.

Dacă stă deoparte de Atlanticul de Sud, NATO riscă să piardă mai mult decât dacă se implică, a conchis Guedes.

Interviul integral poate fi citit aici.

Sursa foto: en.wikipedia.org

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, ameninţă că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO, informează AFP, citată de Mediafax şi RomaniaLibera.ro.

Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa.

“Dacă celelalte măsuri nu vor fi suficiente, Federaţia Rusă va instala în vestul şi în sudul ţării sisteme ofensive moderne care vor garanta distrugerea instalaţiilor europene antirachetă montate de Statele Unite. Una din aceste măsuri va fi instalarea unui sistem de rachete Iskander în regiunea Kaliningrad”, declară Medvedev.

Preşedintele rus a atras atenţia că, în caz de nevoie, forţele armate vor primi ordinul de a lua măsuri pentru “distrugerea mijloacelor de detecţie şi control din cadrul scutului antirachetă” al NATO.

Sistemele Iskander dispun de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, cuprinsă între 280 şi 500 de kilometri, în funcţie de versiune.

Rusia ameninţase în mai multe rânduri că va instala astfel de sisteme în enclava Kaliningrad, situată la frontiera cu Polonia şi Lituania, pe malul Mării Baltice. Rusia solicită să participe la sistemul antirachetă al NATO care va fi dezvoltat în Europa sau să primească garanţii că nu va fi vizată capacitatea sa de disuasiune.

Medvedev a reiterat miercuri propunerea de împărţire a continentului european în mai multe zone de responsabilitate militară, o iniţiativă respinsă de NATO în 2010.

“În cazul evoluţiei nefavorabile a acestei situaţii, Rusia îşi rezervă dreptul de a renunţa la orice acord în domeniul dezarmării”, a insistat Medvedev.

“Circumstanţele actuale pot justifica ieşirea Rusiei din Tratatul START”, acordul de dezarmare semnat cu Statele Unite în aprilie 2010, a spus el. Medvedev a făcut aceste declaraţii în perspectiva alegerilor legislative din Rusia.

NATO intenţionează să amplaseze elemente antirachetă americane în Europa, argumentând că trebuie contracarate ameninţări provenind din state precum Iranul.

România, Turcia, Polonia şi Spania au semnat acorduri pentru participarea la acest sistem.

Articolul a fost preluat de pe romanialibera.ro

Sursa foto: somalipeacemaker.blogspot.com

Statele Unite sunt pregătite să ofere Rusiei detalii tehnice despre rachetele de interceptare ale scutului american antirachetă ce va fi instalat în Europa, relatează cotidianul rus Kommersant, citând surse americane, transmite RIA Novosti, în pagina electronică.

Cotidianul a precizat că specialişti ruşi au fost invitaţi să participe la teste ale rachetei de tip SM-3 RIM-161 şi să viziteze sediul Comandamentului Nord-American al Apărării Aerospaţiale (NORAD), la baza aeriană Peterson din Colorado.

Kremlinul consideră că extinderea scutului antirachetă american în Europa este o potenţială ameninţare pentru arsenalul nuclear rus, în timp ce Washingtonul încearcă să convingă Moscova că sistemul nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia şi este necesar pentru a contracara atacuri cu rachete din partea unor ţări ca Iranul.

Disputa privind scutul antirachetă dintre Rusia şi SUA a subminat eforturile de îmbunătăţire a relaţiilor dintre cei doi foşti inamici din Războiul Rece şi este intensificată de incertitudinea privind politica americană după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2012.

Articolul a fost preluat de pe site-ul gandul.info.

Sursa foto: bookbuilder.cast.org

​Premiul Confucius pentru Pace, versiunea chineza a Premiului Nobel pentru Pace, va fi acordat premierului rus Vladimir Putin, transmite AFP, potrivit hotnews.ro, care citeaza organizatorii competitiei de la Beijing. Liderul rus a fost recompensat deoarece s-a opus bombardarii Libiei de catre avioanele NATO, gestul sau fiind considerat “o actiune extraordinara pentru a mentine pacea globala”.

Putin a fost preferat in fata altor candidati, precum cancelarul german Angela Merkel si omul de stiinta chinez Yuan Longping.

Premierul Putin urmeaza sa primeasca Premiul Confucius la 9 decembrie, cu o zi inainte ca Premiul Nobel pentru Pace sa fie acordat in Oslo.

AFP scrie ca nu este clar daca Vladimir Putin este la curent cu decizia organizatorilor chinezi de a-i oferi acest premiu.

Premiul Confucius a fost creat de China in 2010, intr-o incercare de a contracara decizia de anul trecut a Comitetului Nobel din Norvegia de a-l recompensa pe disidentul chinez Liu Xiaobo.

Organizatorii chinezi au anuntat atunci ca vor inmana Premiul Confucius in Beijing, pentru “a promova filozofia batranului intelept”. “China este o natiune importanta care a fost influentata de conceptul confucianist al pacii pentru o lunga perioada”, a afirmat Tan Changliu, presedintele comitetului organizator. “Vrem sa promovam pacea dintr-o perspectiva estica”, a spus oficialul.

“Europa este plina de tari mici care s-au luptat intre ele timp de secole. Nu vrem sa vedem oameni care nu inteleg pacea ruinand acest concept”, a adaugat Tan Changliu.

Premiul Confucius este insotit de un cec in valoare de 15.000 de dolari.

Tan a refuzat atunci sa ofere detalii despre grupul sau cum ia decizii comitetul format din cinci persoane.

Membrii juriului au infirmat legaturile cu guvernul de la Beijing, insa directorul executiv al premiului, Liu Haofeng, a declarat ca acesta a fost creat de o asociatie supervizata de Ministerul Culturii de la Beijing.

In luna septembrie, intr-o miscare surprinzatoare, Ministerul Culturii a ordonat organizatorilor sa nu mai acorde premiul, spunand ca acesta nu are permisiunea oficiala. Marti insa, poetul Qiao Damo, directorul Departamentului de cercetare, a anuntat ca ceremonia va avea loc.

Sursa articol: hotnews.ro

Sursa foto: shadmia.files.wordpress.com

“În martie 2016, armata lui Vladimir Putin a ocupat Lituania, Belarus și Moldova. Criza din Europa este oportunitatea Rusiei, a spus Putin. Aceste zile de umilință au luat sfârșit. Imperiul nostru va fi restabilit”. Acestea sunt rândurile unui material scris de către presa britanică într-un experiment jurnalistic fără precedent realizat de către un istoric în publicația Daily Mail.

Cei de la Daily Mail au publicat un scenariu imaginar al istoricului Dominic Sandbrook, care plecând de la afirmația cancelarului german de săptămâna trecută făcută în Parlamentul German, și-a imaginat că Europa va intra în război până în 2018.

Experimentul jurnalistic pare cu atât mai nociv cu cât în urmă cu puțin timp datele au arătat că MailOnline, versiunea online a publicaţiei Daily Mail a ajuns cel mai popular site de conţinut online din Europa.

Datele ComScore au indicat că în luna iunie MailOnline a avut un număr de 17,2 milioane de vizitatori unici, reprezentând 10% din audienţa europeană.

Sursa articol: capital.ro

Sursa foto: dimam.com.br