Livrările de gaze naturale din Rusia către mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE) au scăzut, în contextul temperaturilor foarte reduse din Europa, a declarat un purtător de cuvânt al CE, potrivit Mediafax.ro.

Comisia a înregistrat o nouă scădere a livrărilor de gaze ruseşti către mai multe state UE, dar nu s-a ajuns într-o situaţie de urgenţă, a spus purtătorul de cuvânt.

“Pot confirma că au scăzut livrările de gaze naturale către mai multe state membre: Polonia, Slovacia, Austria, Ungaria, Bulgaria, România, Grecia şi Italia. Joi am înregistrat o scădere de 30% în Austria, de 24% în Italia şi de 8% în Polonia. Trebuie să adaug că nu este încă o situaţie de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt Marlene Holzner într-o conferinţă de presă obişnuită.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa articol: Mediafax
Sursa foto:  e-nergia.ro

Autor: Mihaela Gherghişan

Activitatea ANI şi DNA este subliniată în raportul pe care Comisia Europeană îl publică săptămâna viitoare la Bruxelles. Acest document tehnic de şapte pagini văzut de RFI face un bilanţ al continuării reformei justiţiei şi combaterii corupţiei de la ultima analiză din iulie 2011.

România a făcut mai multe progrese de anul trecut şi asta în baza recomandărilor Comisiei Europene, arată proiectul raportului.

Noul Cod Civil a intrat în vigoare în octombrie fără probleme, iar cel de Procedură Civilă este aşteptat să fie aplicat în luna iunie. Celelalte coduri vor intra în vigoare doar în martie 2013 şi aici unele eforturi sunt încă necesare.

Este vorba despre recrutarea de personal specializat şi realocarea mai echilibrată a acestor resurse între diferitele instanţe.

“Accelerarea proceselor de mare corupţie de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ajutat România să se conformeze cu cerinţele europene“, se mai spune în text.

Referitor la corupţie, documentul arată că DNA şi-a continuat activitatea îmbucurătoare, iar ANI a reuşit în final să dispună de bugetul şi resursele necesare.

Lupta împotriva marii corupţii este încă pusă sub semnul întrebării. Procesele de înaltă corupţie se soldează cu nivelul minim de pedeapsă penală, iar în 60% din cazuri, pedeapsa este dată cu suspendare, mai arată raportul.

Articolul integral poate fi citit aici.

Sursa foto: flacarainchinarii.ro

 Comisia Europeana a publicat pe site-ul sau Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in uniunea economica si monetara, cum este numele oficial al tratatuluil de salvare a zonei euro. ​

Principalele prevederi ale tratatului, potrivit HotNews.ro:

• documentul introduce regula bugetului echilibrat si mecanism automat de aplicare a corectiilor
• vorbeste despre faptul ca CE va emite legislatie pentru zona euro referitoare, in special, la raportare ex ante a planurilor de emitere de obligatiuni, la obligatia statelor membre sa supuna atentiei Comisiei programele detaliate privind reformele structurale in timpul procedurii de deficit excesiv si coordonarea planurilor de reforma cu celelalte state membre
• regula de aur a bugetului echilibrat – 3% deficit si sub 60% datorie publica – trebuie trecuta in legislatia statelor membre cu caracter obligatoriu, preferabil in constitutie
• Curtea de Justitie a UE va fi imputernicita sa impuna plata unei penalitati statelor membre care nu au aplicat o hotarare a Curtii; Comisia Europeana stabileste criteriile pentru determinarea penalitatii care trebuie platite
• Statele membre care au o datorie publica mai mare de 60% din PIB trebuie sa o reduca cu o rata medie de 1/20 pe an
• Documentul stipuleaza ca asistenta financiara prin mecanismul european de stabilitate va fi conditionata, incepand cu 1 martie 2013, de ratificarea tratatului
• Statele membre ale UE care, la data semnarii acestui tratat, nu au adoptat moneda unica, pot avea o derogare sau pot fi exceptate de la aplicarea prevederilor titlurilor III si IV (referitor la pactul fiscal si la politica economica de coordonare), daca declara, atunci cand depun instrumentele de ratificare, ca vor sa fie exceptati

Tratatul cuprinde acordul fiscal, la titlul III. Printre altele, acesta stipuleaza:

• Cand datoria publica a unui stat este semnificativ sub 60%, deficitul structural admis este de 1% (spre deosebire de 0,5% cat este in general).
• In cazul in care se constata devieri de la obiectivele pe termen mediu, va fi declansat automat un mecanism de corectie. Mecanismul va include obligatia ca partea statul membru respectiv sa implementeze masuri pentru a corecta devierile intr-o perioada de timp data.
• Prevederile tratatului trebuie transpuse in legislatia statelor membre contractante la cel tarziu un an de la intrarea sa in vigoare si trebuie sa fie transpus in legislatie cu forta obligatorie si permanenta, preferabil constitutionala
• Sunt permise devieri de la regula privind un deficit de 3% si o datorie publica de 60% in “circumstante exceptionale”. Tratatul le detaliaza si ele se refera la cazul unui eveniment neobisnuit, incontrolabil de statele membre care are un impact major asupra finantelorguvernului sau de perioade de serioasa criza economica.
• Art.6 prevede ca statelel membre sa comunice Comisiei Europene si Consiliului, ex ante, planurile de emitere de obligatiuni.
• Statele membre contracante trebuie sa sprijine raportul intocmit de Comisie cu propunerile si recomandarile facute statului membru aflat in incalcarea prevederilor tratatului. Dar ele nu se vor aplica daca majoritatea calificata dintre ele, cu exceptia statului aflat in discutie, se opun.
• Comisia Europeana face analiza conformarii statelor membre cu prevederile tratatului, iar tarile care incalca regulile pot fi deferite Curtii de Justitie a UE de unul sau mai multe state contractante. Pe de alta parte, daca unul dintre statele membre considera ca un altul incalca regulile, il poate actiona in justitie fara sa fie nevoie de un raport al Comisiei Europene.
• In ambele cazuri decizia Curtii va fi obligatorie.
• Daca se constata, de catre Comisia Europeana sau un stat membru, ca statul reclamat si asupra caruia exista o decizie a Curtii nu o aplica, poate din nou trimite statul respectiv in fata Curtii Europene de Justitie pentru a plati penalitati. Ele insa nu pot depasi 0,1% din PIB-ul statului membru. Daca tara amendata este stat al zonei euro, banii vor fi directionati care mecanismul european de stabilitate, fondul de bail-out european. Daca nu, atunci banii vor merge la bugetul UE.

Pentru mai multe detalii privind regulile de guvernanta economica, accesati HotNews.ro.
Sursa foto:  politeiaeuropa.wordpress.com

Ministerul Economiei a publicat pe site-ul sau textul Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) intre Uniunea Europeana si statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelanda, Republica Singapore, Confederatia Elvetiana si Statele Unite ale Americii. Potrivit ministerului, in cadrul Uniunii Europene, Acordul a fost negociat de Comisia Europeana, inca de la debutul oficial al negocierilor, in anul 2008.

Semnarea acordului reprezinta numai o prima etapa in procedura incheierii sale. In cazul Acordului ACTA, mai exista numeroase etape procedurale care trebuie parcurse, inclusiv ratificarea de catre Parlamentul Romaniei, anunta HotNews.ro, potrivit EurActiv.ro.

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) nu va putea intra in vigoare, chiar daca a fost semnat de 22 de state membre ale UE, daca nu va fi votat in PE. Parlamentul European a votat in noiembrie 2010 o rezolutie in care s-a aratat impotriva ACTA, pozitie adoptata de eurodeputatii romani socialisti si liberali, in timp ce popularii au votat contra rezolutiei, deci pentru ACTA. Ramane de vazut care va fi situatia in mai, cand acordul ajunge in PE, intai in comisiile de specialitate si apoi la votul plenului, informeaza HotNews.ro.

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internationale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala. Acordul a fost negociat la nivel global intre mai multe tari europene, SUA, Australia, Coreea de Sud si Noua Zeelanda, printre altele. Tratatul nu se refera doar la pirateria online, cum e cazul SOPA, ci acopera si comertul cu produse contrafacute. Conform unui document intocmit de accessnow.org, si citat de HotNews.ro, ACTA este o amenintare la adresa drepturilor utilizatorilor pentru ca:

• ACTA ii forteaza pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa puna la dispozitia detinatorilor drepturilor de proprietate intelectuala datele personale ale presupusilor faptuitori.
• Extinderea raspunderii intermediarilor ii va determina pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupusilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scara larga a comunicatiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permitand astfel incalcarea grava a vietii private a utilizatorilor. Practic, proprietarii drepturilor de copyright vor avea posibilitatea sa obtina informatii private despre utilizatorii de internet, fara sa aiba nevoie de mandate ale judecatorilor.

Sursa articol: EurActiv.ro, HotNews.ro
Sursa foto: cybersecurity.ru

Comisia Europeană a prezentat o serie de propuneri potrivit cărora prin conlucrarea mecanismelor de comerț și de dezvoltare se poate asigura o reducere reală a sărăciei în întreaga lume. Propunerile au drept obiectiv consolidarea capacității comerciale a țărilor în curs de dezvoltare prin introducerea comerțului în strategia lor de dezvoltare. Și, pentru a se asigura de atingerea obiectivului, UE analizează în prezent modalitățile pentru o mai bună diferențiere a țărilor în curs de dezvoltare între ele pentru a se asigura că ajutorul său cel mai important este direcţionat către cele mai sărace țări ale lumii. Rolul comerțului este evidențiat în propuneri drept unul dintre motoarele esențiale pentru sprijinirea dezvoltării, stimularea creșterii economice și scoaterea oamenilor din sărăcie. În plus, în prezent, UE solicită tuturor economiilor dezvoltate să ofere același nivel semnificativ de acces pe piață țărilor în curs de dezvoltare.

Comisarul european pentru comerț, Karel De Gucht, a declarat: „Apariția economiilor emergente precum India, China și Brazilia arată că dezvoltarea pe bază de comerț este posibilă și că piețele deschise pot juca un rol major în generarea creșterii economice. Cu toate acestea, cei rămași în urmă au nevoie de ajutor. Tarifele la nivel mondial nu au fost niciodată atât de scăzute și UE oferă deja acces foarte favorabil pe piață țărilor sărace. Diferența vine din aspecte netarifare – precum standarde, servicii, drepturi de proprietate intelectuală, achiziții publice, infrastructură și instalații de ambalare. Niciunele dintre acestea nu pot funcționa fără guvernanță politică.”

Comisia propune o serie de modalități de îmbunătățire a eficacității politicii UE în domeniul comerțului și dezvoltării, inclusiv:

• reformarea regimurilor comerciale preferențiale oferite de UE în sensul unei mai mari concentrări asupra țărilor celor mai sărace,
• intensificarea negocierilor privind acordurile de liber schimb cu partenerii noștri țări în curs de dezvoltare. Acestea trebuie să privească dincolo de tarife pentru a aborda bariere reale în calea comerțului,
• creșterea gradului de utilizare a instrumentelor UE pentru promovarea investițiilor străine directe, incluzând în acordurile de liber schimb dispoziții relevante pentru îmbunătățirea certitudinii juridice și combinând granturile UE cu împrumuturi sau capital de risc pentru a sprijini viabilitatea financiară a investițiilor strategice,
• facilitarea intrării în UE a exportatorilor din țările în curs de dezvoltare, în special a micilor operatori,
• sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri intern, respectarea standardelor internaționale de calitate, muncă și mediu și o mai bună valorificare a oportunităților comerciale oferite de piețe deschise și integrate,
• utilizarea măsurilor comerciale pentru a atenua efectele dezastrelor naturale și pentru a combate catalizatorii de conflict, inclusiv în activitățile miniere.

Sursa foto: euladamorairadigital.com

Peste 400 de persoane s-au reunit în cadrul unei conferințe care marchează o etapă esențială în pregătirile finale pentru lansarea inițiativelor cetățenești europene. Printre vorbitori s-au numărat Maroš Šefčovič, vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil pentru inițiativele cetățenești, Nicolai Wammen, ministrul danez al afacerilor europene, membri ai Parlamentului European implicați îndeaproape în elaborarea acestui instrument, precum și reprezentanți de seamă din partea Facebook, Google, Twitter și Dailymotion.

Conferința, desfăşurată la Bruxelles, a fost intitulată “Familiarizarea cu inițiativa cetățenească europeană”. Obiectivul nu este doar de a reuni actori-cheie implicați în utilizarea și asigurarea bunei funcționări a inițiativelor cetățenești europene, ci și de a marca lansarea oficială a paginii de internet a Comisiei dedicată înregistrării solicitărilor și de a prezenta software-ul cu sursă deschisă pe care cetățenii îl pot folosi pentru colectarea de semnături online. În plus, participanții au descoperit cum va funcționa procedura în practică, modul în care statele membre vor implementa acest nou instrument, precum și rolul potențial central al platformelor sociale de comunicare în ceea ce privește inițiativele cetățenești europene. Participanții au discutat, de asemenea, despre etapele care urmează după ce o inițiativă a atras sprijinul necesar de un milion de semnatari, provenind din cel puțin șapte state membre.

Înregistrarea discursurilor din deschiderea conferinţei, susţinute de vicepreşedintele CE Maroš Šefčovič şi de ministrul danez al afacerilor europene Nicolai Wammen, poate fi urmărită în pagina:

http://ec.europa.eu/avservices/video/videoplayer.cfm?ref=82656

Înregistrarea conferinţei de presa susţinută de vicepreşedintele CE Maroš Šefčovič poate fi urmărită în pagina:

http://ec.europa.eu/avservices/video/videoplayer.cfm?ref=82691

 Sursa foto: czechfolks.com

Numărul monedelor euro falsificate retrase din circulație a scăzut cu 15%, ajungând la 157.000 față de 186.000 de monede în anul anterior. Moneda de 2 euro rămâne de departe moneda cea mai des falsificată, reprezentând aproape două treimi dintre toate monedele euro falsificate identificate. Volumul scăzut de monede euro falsificate reprezintă rezultatul eforturilor combinate ale statelor membre, ale Comisiei/OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) și ale celorlalte instituții europene.

Numărul total de monede falsificate este foarte mic în comparație cu numărul total de aproximativ 16 miliarde de monede euro autentice, puse în circulație din rândul celor mai mari cupiuri (50 de cenți, 1 euro, 2 euro), ceea ce este echivalent cu o monedă contrafăcută la 100.000 de monede autentice.

Algirdas Šemeta, comisarul responsabil cu măsurile antifraudă, a declarat: „Proprietarii de magazine, întreprinderile mici și cetățenii sunt în mod deosebit expuși riscului de a primi monede și bancnote false. Combaterea falsificării banilor este, prin urmare, vitală pentru protejarea contribuabililor cinstiți. Sunt foarte mulțumit că moneda euro este bine protejată prin activitatea OLAF. Vom continua să depunem eforturi pentru a identifica monedele ilegale și a eradica aceste activități ilicite din întreaga Europă.”

În ceea ce privește bancnotele euro falsificate, aproximativ 606.000 de bucăți au fost retrase din circulație în 2011, după cum a anunțat Banca Centrală Europeană, care este responsabilă cu protejarea bancnotelor împotriva falsificării. Numărul total de bancnote falsificate retrase din circulație în 2011 a fost cu 19,3% mai mic decât cel din 2010. Majoritatea cupiurilor falsificate sunt în continuare cele de 20 și de 50 de euro.

Comisia derulează Programul Pericles, un program de schimb, asistență și formare special conceput pentru combaterea falsificării monedei euro. În 2011, Comisia/OLAF au desfășurat în total, în cadrul programului, 16 proiecte pentru protejarea bancnotelor și a monedelor euro împotriva falsificării. Este vorba, în principal, de conferințe și seminare destinate reprezentanților autorităţilor naționale însărcinate cu aplicarea legii, băncilor centrale naționale, băncilor comerciale, birourilor de schimb valutar și autorităților judiciare. Proiectele au avut ca obiectiv furnizarea de asistență tehnică, științifică și operațională, furnizarea de formare profesională specializată, îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile competente și creșterea gradului de sensibilizare cu privire la falsificarea monedei euro. Aceste activități ar trebui să fie continuate în cadrul  Programului Pericles 2020, propus de Comisie și transmis Parlamentului European și Consiliului UE în decembrie 2011.

Sursa articol: http://ec.europa.eu/romania
Sursa foto: hello.news352.lu

Comisia Europeană invită 13 state membre să ia măsuri pentru a remedia deficiențele în punerea în aplicare a legislației UE privind bunăstarea animalelor.

Prin intermediul unei scrisori de notificare oficială prin care solicită informaţii, Comisia Europeană invită Belgia, Bulgaria, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Olanda, Polonia, Portugalia și România să ia măsuri pentru a remedia deficiențele în punerea în aplicare a legislației UE privind bunăstarea animalelor și, în special, să pună în aplicare interdicția privind cuștile „neîmbunătățite” pentru găini ouătoare care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2012.

Decizia politică de a interzice cuștile „neîmbunătățite” a fost luată în 1999. Statele membre au avut la dispoziție doisprezece ani pentru a asigura o trecere fără dificultăți la noul sistem și pentru a pune în aplicare directiva. Cu toate acestea, până în prezent, în ciuda apelurilor repetate lansate de către Comisie, statele membre menționate mai sus nu s-au conformat în mod corespunzător legislației UE.

Prin urmare, potrivit deciziilor luate de Comisie, statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de notificare, în cadrul procedurii UE de constatare a încălcării legislaţiei UE. În cazul în care acestea nu reacționează în mod satisfăcător, Comisia va trimite un „aviz motivat”, solicitând statelor membre în cauză să ia măsurile necesare pentru a se conforma directivei în termen de două luni.

Sursa foto: leonardstafie.blogspot.com

Astăzi, 26 ianuarie, Comisia Europeană a luat măsuri pentru a garanta că 5 state membre (Cipru, Italia, România, Slovenia și Spania) își respectă obligația de a pune în aplicare norme simplificate privind fuziunile și divizările, potrivit site-ului acesteia.

Comisia este îngrijorată în legătură cu faptul că aceste cinci state membre nu au reușit să își îndeplinească angajamentele impuse de directiva referitoare la cerințele simplificate de raportare și întocmire a documentației necesare în cazul fuziunilor și divizărilor.

Termenul de punere în aplicare a normelor în cauză a expirat la 30 iunie 2011. De asemenea, Comisia a solicitat Marii Britanii să pună în aplicare acele părți din directivă rămase neimplementate. Scopul directivei este de a simplifica cerințele privind raportarea și publicarea proiectelor de fuziune sau de divizare. Dacă directiva nu este pusă în aplicare integral în toate statele membre, întreprinderile nu se pot bucura de beneficiile reducerii sarcinii administrative, aduse de directivă. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară punerea în aplicare corectă și la timp a directivei.

Care este scopul reglementării acestui domeniu la nivelul UE?

Directiva urmărește să reducă sarcina administrativă suportată de întreprinderile publice cu răspundere limitată din Europa în domeniul fuziunilor și divizărilor, prin:

• reducerea cerințelor de raportare impuse întreprinderilor, în special în cazurile în care acționarii decid că anumite rapoarte nu sunt necesare și în contextul fuziunilor și divizărilor așa-zis simplificate între societăți-mamă și filialele acestora;
• reducerea dublei raportări în cazurile în care cerințele de raportare rezultă și din alte norme UE; precum și
• introducerea posibilității ca întreprinderile să utilizeze internetul și poșta electronică pentru a publica proiectele de fuziune sau de divizare și pentru a oferi acționarilor documentația necesară.

Deși majoritatea statelor membre au pus în aplicare integral prevederile directivei, în cinci state membre – Cipru, Italia, România, Slovenia, Spania – niciuna dintre prevederile directivei nu a fost încă implementată.

În cazul Marii Britanii, directiva nu a fost pusă în aplicare în Gibraltar.

Sursa articol: http://ec.europa.eu/romania/news/260112_piatainterna_normesimplifcate_ro.htm

Sursa foto: thebreakthrough.org

Comisia Europeană a propus o reformă cuprinzătoare a normelor din 1995 ale UE în materie de protecţie a datelor în vederea consolidării dreptului la confidenţialitate pe internet şi a dezvoltării economiei digitale a Europei. Progresul tehnologic și globalizarea au modificat profund modul în care datele noastre sunt colectate, accesate și utilizate. În plus, cele 27 de state membre ale UE au pus în aplicare în mod diferit normele din 1995, ceea ce a condus la divergențe în ceea ce privește asigurarea aplicării acestora. O legislație unică va elimina fragmentarea actuală și sarcinile administrative costisitoare, conducând la realizarea de economii de către întreprinderi de aproximativ 2,3 miliarde EUR pe an.

Propunerile Comisiei actualizează şi modernizează principiile consacrate în Directiva privind protecţia datelor din 1995 în vederea garantării în viitor a dreptului persoanelor la confidenţialitate. Acestea includ o comunicare privind politicile în domeniu care prezintă obiectivele Comisiei și două propuneri legislative: un regulament de stabilire a unui cadru general al UE pentru protecția datelor și odirectivă privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor și în scopul activităților judiciare conexe.

Principalele modificări din cadrul acestei reforme includ:

• un set unic de norme în materie de protecție a datelor, valabil pe întreg teritoriul UE. Vor fi eliminate cerinţele administrative inutile, cum ar fi cerințele de notificare pentru societăți. Acest lucru va duce la realizarea unor economii de aproximativ 2,3 miliarde EUR pe an de către întreprinderi;
• în locul obligației actuale a tuturor societăților de a notifica orice activitate legată de protecția datelor către autoritatea responsabilă în acest domeniu – o cerință care a condus la formalități administrative inutile și al cărei cost pentru întreprinderi se ridică la 130 de milioane EUR pe an, regulamentul prevede o responsabilitate sporită pentru cei care prelucrează date cu caracter personal;
• de exemplu, întreprinderile și organizațiile trebuie să informeze autoritatea națională de supraveghere cât mai curând posibil cu privire la orice încălcare gravă a securităţii datelor(dacă este posibil, în termen de 24 de ore);
• organizațiile vor trebui să se adreseze unei autorităţi naţionale unice privind protecţia datelor în țara din UE unde își au sediul principal. De asemenea, persoanele se pot adresaautorităţii privind protecţia datelor din țara lor, chiar și în cazul în care datele acestora sunt prelucrate de către o societate cu sediul în afara UE. În cazul în care se solicităconsimţământul pentru ca datele să fie prelucrate, se clarifică faptul că acesta trebuie acordat în mod explicit, și nu să fie presupus acest lucru;
• persoanele vor avea mai ușor acces la propriile date și vor putea să transfere datele cu caracter personal de la un furnizor de servicii la altul cu mai mare ușurință (dreptul la portabilitatea datelor). Aceasta va duce la îmbunătățirea concurenței între servicii;
• „dreptul de a fi uitat” va ajuta oamenii să gestioneze mai bine riscurile privind protecția datelor online: aceștia vor putea să șteargă datele care îi privesc, în cazul în care nu există motive întemeiate pentru păstrarea lor;
• normele UE trebuie să se aplice în cazul în care datele cu caracter personal sunt tratate în străinătate de către societăți care își desfășoară activitatea pe piața UE și care oferă serviciile lor cetățenilor UE;
• autorităţile naţionale independente privind protecţia datelor vor fi consolidate, astfel încât să asigure o mai bună respectare a normelor UE în țara lor. Ele vor avea competența să amendeze societățile care încalcă normele UE în materie de protecție a datelor. Această încălcare poate duce la amenzi de până la 1 milion EUR sau de până la 2% din cifra de afaceri anuală globală realizată de o societate;
• o nouă directivă va aplica principiile și normele generale în materie de protecție a datelor în ceea ce privește cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală. Normele se vor aplica atât în cazul transferurilor interne, cât și transfrontaliere de date.

Propunerile Comisiei vor fi transmise Parlamentului European și statelor membre ale UE (reunite în cadrul Consiliului de Miniștri) în vederea dezbaterii. Propunerile vor intra în vigoare la doi ani după adoptare.

Înregistrarea conferinţei de presă susţinută de vicepreşedintele CE Viviane Reding, comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, poate fi urmărită în pagina:

http://ec.europa.eu/avservices/player/streaming.cfm?type=ebsvod&sid=194999