Premierul polonez Donald Tusk spune ca procesul de ratificare al acordului de lupta impotriva pirateriei online ACTA a fost suspendat pe motiv ca au fost insuficiente consultari pe marginea unui document atat de important. Polonia s-a numarat printre cele 22 de state UE care au ratificat ACTA, insa a avut parte si de cele mai ample demonstratii, atat in strada cat si online unde site-uri guvernamentale au fost atacate de hackeri suparati pe decizia autoritatilor de la Varsovia, informeaza HotNews.ro.

22 de state UE, inclusiv Romania, au semnat pe 26 ianuarie ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) un acord multilateral care propune o serie de standarde internationale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala. Acordul a fost negociat la nivel global intre mai multe tari europene, SUA, Australia, Coreea de Sud si Noua Zeelanda, printre altele. Tratatul nu se refera doar la pirateria online, cum e cazul SOPA, ci acopera si comertul cu produse contrafacute. Multe organizatii au criticat intens acordul, motivand ca internetul va fi cenzurat, iar userii nu vor mai avea decat foarte putin din libertatea din prezent.

Premierul polonez Donald Tusk spune ca a fost suspendat pana la final de an procesul de ratificare pe plan intern a ACTA, motivatia fiind ca s-au facut prea putine consultari pe tema acestui acord controversat. El s-a aratat extrem de suparat pe colegii sai care nu au considerat ca ar fi nevoie de consultari extinse, scrie publicatia Warsaw Business Journal.

Tusk a mai spus ca desi vrea ca Polonia sa-si mentina reputatia de tara care lupta impotriva piratieriei, daca se va considera ca ACTA pune in pericol drepturile internautilor, acest acord va fi respins cu totul.

In Polonia, reactia fata de ACTA a fost extrem de dura, oamenii au iesit in strada iar site-uri guvernamentale au fost atacate de hackeri care avertizau ca acordul este unul extrem de periculos.

Dintre tarile membre UE, doar Olanda, Estonia, Cipru, Slovacia si Germania au refuzat semnarea tratatului. Totusi, acesta nu va putea intra in vigoare decat daca este aprobat la nivelul intregii Uniuni Europene. Votul va avea loc in luna iunie, iar in cazul in care tratatul va fi respins, adeziunile celor 22 de state care au semnat ACTA vor fi lipsite de efect.

Sursa articol: HotNews.ro
Sursa foto:  nato.int

Lucas Papademos, premierul Greciei, a obținut asentimentul general al clasei politice asupra măsurilor de austeritate bugetară cerute de către creditorii internaționali pentru activarea noului pachet de salvare în valoare de 130 de miliarde de euro. Cu toate acestea, există, în continuare, temeri, că detaliile acestui program vor provoca un nou impas politic, notează publicatia electronica Adevarul.ro.

Liderii celor trei partide politice care susțin guvernul interimar al lui Lucas Papademos au căzut de acord, în urma unei întrevederi de cinci ore, cu planurile de măsuri de austeritate în vederea uneireduceri a deficitului bugetar cu încă 1,5% din PIB, conform unui comunicat electronic al guvernului de la Atena, preluat de agenția de știri Bloomberg si Adevarul.ro. Cei patru au stabilit și cadrul procesului de recapitalizare a băncilor, asigurând viabilitatea fondurilor de pensii precum și măsuri de reducere a costurilor salariale și non-salariale pentru a crește competitivitatea economiei.

Acordul reprezintă un pas înainte în cadrul negocierilor tensionate dintre guvernul tehnocrat și partidele politice. Lucas Papademos încearcă să obțină asentimentul clasei politice asupra unui plan care se află în dezbatere din iulie, anul trecut, aceste negocieri desfășurându-se în paralel cu cele dintre oficialii guvernamentali și reprezentanții creditorilor privați asupra restructurării datoriei Greciei.

Papademos se va întâlni astăzi cu liderii celor trei partide pentru a discuta detaliile acestui program de măsuri după ce a impus un termen limită pentru definitivarea acestui proces, termen care expiră la 11:00, ora Atenei.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  ro.wikipedia.org

Situaţia tinerilor din Spania a devenit îngrijorătoare în condiţiile în care 45% dintre aceştia sunt şomeri, iar altă mare parte au slujbe precare.

De altfel, şomajul în întreaga Spanie a depăşit 5 milioane de şomeri. Este o generaţie care supravieţuieşte cu ajutorul locurilor de muncă nesigure, cu ajutorul muncii la negru şi a solidarităţii familiilor, scrie cotidianul francez Le Figaro, într-un reportaj, potrivit Adevarul.ro.

“Drama Spaniei este nivelul ridicat al eşecului şcolar şi lipsa foarte mare de competenţe, explică Juan Romero, profesor universitar de georgrafie urbană. În Valencia, atinge 40%, cu 10% mai mult decât media din restul Spaniei. Bula imobiliară a fost un dezastru, ea a scos mulţi tineri din şcoală, atrăgându-i prin salariile mari”.

Viceprimarul Eva Tormo se declară îngrijorat cu privire la viitor. “Oamenii de aici supravieţuiesc cu ajutorul familiilor şi al economiei subterane, mulţumită banilor strânşi în anii de boom economic. Dar mă tem de o explozie socială în cazul în care ajutoarele se vor fi epuizat, pentru că locurile de muncă nu sunt aproape să revină”.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa articol:  Adevarul.ro
Sursa foto:  es.m.globedia.com

Sauli Niinisto, candidatul Coaliţiei Naţionale (conservatoare) este noul preşedinte al Finlandei. Contracandidatul său Pekka Haavisto şi-a recunoscut înfrângerea, anunta Adevarul.ro.

În primul scrutin, care s-a desfăşurat pe 28 ianuarie, conservatorul Niinisto a ieşit pe primul loc, cu 37% din voturi, relatează CNN. Haavisto este candidatul Ligii Verzi (pro-europeană). În primul tur a fost eliminat cel mai vocal antieuropean, Timo Soini, candidat al partidului Adevăraţii Finlandezi (al treilea ca mărime din parlamentul de la Helsinki).

Oricare dintre ei ar câştigat, rezultatul ar fi fost istoric pentru Finlanda, care a fost condusă în ultimii 30 de ani de preşedinţi social-democraţi. Actuala preşedintă, Tarja Halonen, se află deja la al doilea mandat de şase ani şi în 2006 l-a înfrânt în lupta electorală pe Niinisto. Finlanda a intrat în zona euro chiar în epoca în care Niinisto era ministru de Finanţe. Şi în prezent, acesta e de părere că Finlanda trebuie să rămână în zona euro în ciuda problemelor cu care se confruntă moneda unică. Finlanda încă are triplul A din partea agenţiilor de rating. Mulţi finlandezi îl văd pe Niinisto (care a fost vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii) drept singurul care le poate apăra interesele în cadrul Eurozonei. Haavisto, în schimb, are experienţă ca ministru al mediului şi al Dezvoltării. A lucrat şi pentru Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite ca trimis în Sudan şi Orientul Mijlociu.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  turkeymacedonia.wordpress.com

Economia britanică a intrat în recesiune şi se va contracta în 2012, scrie publicaţia electronica Adevarul.ro.

Efectele crizei zonei euro asupra exporturilor şi încrederii investitorilor vor determina, probabil, în acest an reducerea PIB-ului Marii Britanii cu 0,1.%.

Un studiu al Institutului Naţional de Cercetare Economică şi Socială (National Insititute of Economic and Social Reasearch – NIESR) arată că rata şomajului va creşte până la 9,1% avertizând că, chiar și în condiții de creștere economică, în 2013 şi în anii următori, numărul de şomeri nu va coborî la nivelul dinainte de criză. Pentru a evita ca rata şomajului să continue să crească până la un nivel ce ar afecta profund structura economică a statului, NIESR recomandă guvernului să-și relaxeze politicile de austeritate şi să investească mai mult în proiecte de infrastructură în perioada următoare pentru a preveni creşterea numărului de şomeri pe termen lung.

Economiştii NIESR se aşteaptă ca economia Marii Britanii să se contracteze cu 0,2% în primul trimestru şi cu 0,1% în al doilea. Întoarcerea la o creştere economică sănătoasă, de 2,3%, urmează să se întâmple în 2013.

Dezbaterile cu privire la planul de austeritate al guvernului, prin care se intenţionează reducerea deficitului bugetar în următorii cinci ani, s-au amplificat după contractarea economiei Marii Britanii la final de 2011. Studiul NIESR a fost realizat înaintea expunerii planului bugetar pentru acest an, programată pentru 21 martie.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  fraguta.com

Jean Claude Juncker, preşedintele consiliului miniştrilor de Finanţe din zona euro, a declarat pentru Der Spiegel  că Grecia nu mai trebuie să se aştepte la solidaritate din partea celorlalte state din zona euro, atât timp cât nu poate implementa reformele convenite cu instituţiile financiare internaţionale.

“Dacă ar fi să stabilim că nimic nu mai merge în Grecia, nu ar mai exista un nou program, şi asta ar însemna că ar fi nevoiţi să declare falimentul în martie” , a spus el, citat de Mediafax.ro.

Perspectiva falimentului ar trebui să încurajeze Atena “să-şi arate muşchii” în privinţa implementării reformelor, a adăugat oficialul luxemburghez.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  learningfromdogs.com

China a interzis tututor companiilor sale aeriene să se alăture acţiunii Uniunii Europene împotriva schimărilor climatice, care este menită să reducă emisiile de carbon, anunta Adevarul.ro in publicatia sa electronica de luni.

Autorităţile chineze le-au interzis companiilor de zbor să crească tarifele sau să adauge costuri adiţionale din cauza schemei UE. Asociaţia Transportului Aerian din China a declarat că membrii săi nu susţin acţiunea Uniunii Europene, informează BBC.

Potrivit legislaţiei UE, companiile de transporturi aeriene trebuie să cumpere din acest an certificate de emisii de carbon pentru zborurile care aterizează sau decolează în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Elveţia, Norvegia şi Islanda.

China susţine că această măsura ar presupune costuri suplimentare pentru companiile sale aeriene. Analiştii estimează costuri adiţionale anuale în valoare de 95 de milioane de euro.

Sectorul aerian are deja destul de multe probleme având în vedere situaţia economică actuală, dar şi viitorul nesigur al industriei aeriene.

Potrivit estimărilor UE, taxa pe emisiile de carbon ar face ca preţurile să crească cu valori între 2 şi 12 euro/pasager.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  viajespasion.com

Jorgo Chatzimarkakis, europarlamentar german din partea partidului liberal FDP susţine că Grecia are o imagine extrem de proastă în urma crizei finaciare, iar singura ei salvare ar fi schimbarea numelui ţării şi o nouă Constituţie, informeaza Adevarul.ro.

Europarlamentarul Jorgo Chatzimarkakis a explicat jurnaliştilor de la ,Bild că lumea-ntreagă asociază numele ,,Grecia” cu nepotismul şi cu un sistem politic stricat. De aceea, a explicat eurodeputatul cu origini greceşti, singura metodă de a îmbunătăţi imaginea Greciei este ca ţara să fie rebotezată.

,Pentru un început cinstit Constituţia elenă ar trebui rescrisă, iar ţara ar trebui rebotezată Elada”, a declarat Chatzimarkakis, criticând nepotismul care domină scena politică de la Atena.

Afirmând că Grecia are nevoie acum de locuri de muncă şi creştere economică, nu de alte măsuri de austeritate, Chatzimarkakis a avertizat că ,,problema elenă riscă să se transforme într-o gigantic tragedie europeană”.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  againstcorruption.eu

Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a anunţat vineri anularea reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro care urma să aibă loc luni, la Bruxelles, pentru discutarea situaţiei Greciei.

“ Nu va avea loc luni o reuniune a Eurogroup. Întâlnirea ar putea fi programată mai târziu, în cursul săptămânii “, a afirmat Juncker într-un comunicat, potrivit Mediafax.

O sursă apropiată Eurogroup a declarat anterior pentru AFP că reuniunea de luni nu va avea loc, ceea ce lasă să se înţeleagă că negocierile dintre autorităţile de la Atena cu creditorii privaţi pentru reducerea datoriilor riscă să nu se finalizeze în weekend.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  en.wikipedia.org

Aproape o zecime din cei 300 de membri ai Parlamentului de la Atena au cerut discutarea problemei unui împrumut luat de Germania în cel de-Al Doilea Război Mondial de la guvernul Greciei, ţară aflată atunci sub ocupaţie nazistă, datoria fiind estimată la 54 miliarde de euro, fără dobânzi.

De asemenea, parlamentarii solicită şi acordarea unor reparaţii pentru victimele atrocităţilor comise de nazişti şi a valorilor furate, potrivit Athens News, informatii preluate de Mediafax.ro.

Semnatarii doresc ca Parlamentul să adopte o poziţie clară asupra chestiunii, pe care o descriu ca “o problemă naţională crucială”.

Articolul  integral poate fi citit aici.

Sursa foto: klaus-schwarzkopf.jimdo.com