Ce decizii pregătește NATO pentru securitatea României și a flancului estic? Jens Stoltenberg: Avem în vedere creșterea prezenței militare și desfășurarea rapidă a forțelor

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la NATO – Robert Lupițu

Viitorul summit NATO ar putea determina decizii privind creșterea prezenței forțelor aliate pe întreg flancul estic al Alianței și asigurarea unei mobilități militare care să permită, la nevoie, desfășurarea rapidă a forțelor militare, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru CaleaEuropeana.ro.

Înaltul oficial aliat a făcut aceste precizări în cadrul unei conferințe de presă în care a prefațat temele ministerialei de Externe din țările NATO, întrunire ce are loc vineri la Bruxelles și care reprezintă ultima reuniune a miniștrilor de Externe înaintea summitului aliat din 11-12 iulie.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeana.ro despre ce tip de decizii ne putem aștepta ca miniștrii să pregătească pentru viitorul summit în vederea consolidarea posturii de descurajare pe întreg flancul estic, Stoltenberg s-a referit la prezența militară în regiune și la asigurarea mobilității militare.

 

”Vom continua să evaluăm ce este necesar mai departe și mă aștept că șefii de stat și de guvern vor avea în vedere necesitatea consolidării capabilităților noastre când vine vorba de suplimentare a forțelor, să desfășurăm forțe rapid dacă este nevoie, iar asta include și chestiunea mobilității militare pe teritoriul Europei, dar și să fim capabili să mutăm forțe și echipamente de-a lungul Atlanticului de Nord.  Ce tip de decizii este un pic prea devreme pentru a anunța, dar acestea sunt aspectele pe care le avem în vedere: creșterea prezenței forțelor și mobilitate militară”, a spus secretarul general al Alianței. 

România, alături de Bulgaria, Polonia și țările baltice, face parte din grupul țărilor care reprezintă flancul estic al NATO și care a beneficiat de la momentul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia de măsuri treptate de adaptare, reasigurare și descurajare în față oricăror potențiale agresiuni.

”NATO și-a consolidat în mod semnificativ postura de apărare și de descurajare din 2014 și până în prezent. Cu prezența înaintată avansată în țările baltice și în Polonia și o creștere a prezenței militare în sud-estul Alianței, în regiunea Mării Negre. Am intensificat abilitatea noastră de a consolida prezența militară dacă este necesar și am consolidat capabilități precum apărarea cibernetică, dar și prezența noastră maritimă, poliție aeriană și facem tot mai multe lucruri pentru a continua să furnizăm o apărare și o descurajare credibile”, a mai completat Stoltenberg în prefațarea ministerialei în care vor fi discutate relațiile cu Rusia, situația din Orientul Mijlociu și Nordul Africii și politica ușilor de deschise în raport cu Balcanii de Vest. 

Reuniunea miniștrilor de Externe de vineri va fi și ultima întrunire aliată care va avea loc în actualul sediu al NATO, reuniunea miniștrilor Apărării din luna iunie urmând să aibă loc la sediul, tot de la Bruxelles, inaugurat formal anul trecut de liderii atlantici, locul unde va avea loc și summitul din 11-12 iulie 2018.

Citiți și 

Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

EXCLUSIV INTERVIU Secretarul general al NATO: 2018 va fi un an important pentru România care, dintre aliații europeni, a investit masiv și a crescut considerabil cheltuielile pentru apărare

Enunțarea unor priorități precum creșterea prezenței militare în flancul estic al Alianței și asigurarea mobilității militare reflectă și parcursul unor pregătiri temeinice în această direcție. La Adunarea Parlamentară a NATO din 2017, găzduită la București, președintele Klaus Iohannis a solicitat înlăturarea abordărilor diferențiate între nordul și sudul flancului estic. Pe același argument a fost intensificat și formatul București 9, o inițiativă prezidențială româno-poloneză la nivelul aliaților NATO din Europa Centrală și de Est, care în 2018 s-a reunit în premieră, la București, atât în formatul miniștrilor Apărării, cât și sub egida unui summit parlamentar.

Citiți și 

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu miniștrii Apărării din țările B9, reuniți în premieră la București. Președintele solicită sporirea mobilității forțelor NATO pe flancul estic

Primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9). Președintele Klaus Iohannis: Prezența NATO pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, trebuie să fie „unitară, coerentă și eficientă”

Între timp, ambiția mobilității militare a fost asumată la nivelul NATO prin adaptarea structurii de comandă în acest sens și la nivelul UE printr-un proiect sub egida PeSCo. Atât secretarul general al NATO, printr-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro la 6 decembrie 2017, cât și Comisia Europeană, printr-un plan de acțiune în acest sens, au arătat că proiectul mobilității militare, dincolo de chestiunile legale și birocratice, este dependent de calitatea infrastructurii.

 

.

 .

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *