Ce se întâmplă dacă Grecia renunţă la Euro?

Potrivit publicaţiei germane Der Spiegel, informatie preluata si de Romania Libera, experţii financiari ai guvernului de la Berlin au pregătit mai multe scenarii care ar putea deveni realitate în cazul unui faliment al Greciei, căruia i-ar urma cel mai probabil ieşirea statului elen din zona euro.

Scenariile privind viitorul Greciei în context internaţional au fost realizate ca urmare a semnalelor venite din partea Greciei, ce pun la îndoială continuarea programului de austeritate negociat cu Uninunea Europeană. Astfel, în cazul în care grecii decid să bată în retragere, devine foarte probabilă ieşirea acestora din zona euro.

În cel mai alarmant scenariu, Grecia nu îşi va reveni decât după câteva zeci de ani şi va trage după sine alte ţări europene mai puţin stabile – în primul rând, Spania şi Italia.

Astfel, este posibil ca moneda grecească să se  devalorizeze semnificativ faţă de euro. Calculată în euro, datoria externă a Greciei va creşte brusc.  La rândul lor, numeroase companii vor constata peste noapte că au datorii mai mari. Totodată, băncile greceşti vor dispărea de pe pieţele financiare internaţionale, ceea ce va bloca în mare parte accesul firmelor greceşti la credite. În consecinţă, cel mai probabil, acestea  vor intra în faliment.

Numărul şomerilor va creşte, consumul va scădea, iar, ca într-un cerc vicios starea economiei se va înrăutăţi.

Părţile bune ale falimentului

Un alt scenariu dificil de gestionat anunţă zile grele pentru Italia şi Spania, care, din cauza situaţiei din Grecia, se vor confrunta cu costuri crescute pentru împumuturi. În acest caz, Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF)organism menit să menţină stabilitatea financiară în Europa, va trebui să susţină aceste state. Însă, sunt de părere experţii, în acest moment EFSF nu ar capabil  să facă aşa ceva. De aceea este necesară creşterea imediată a capacităţii Fondului, care, spun experţii, ar trebui să aibă rezerve de peste 1 trilion de euro.

Există şi scenarii mai puţin alarmante, care prevăd chiar unele aspecte pozitive, în cazul în care grecii decid – sau sunt nevoiţi – să renunţe la euro. După o perioadă agitată, s-ar putea ajunge la îmbunătăţirea situaţiei economice în întreaga zonă euro, spun experţii, iar motivul ar fi eliminarea verigii slabe, reprezentată de Grecia. În acelaşi sens, Italia şi Spania vor putea să-şi gestioneze mai bine afacerile iar Uniunea Europeană să se concentreze pe ajutorarea acestor state – scăpând de bătăile de cap pe care i le dă, deocamdată, Grecia.

Germania preferă forţa de muncă din statele lovite de criză

Indiferent de scenariul care se va derula în cele din urmă, se poate deja constata apariţia unor fenomene noi, ce vor influenţa viitorul întregului continent. Un exemplu este noul tip de migraţie a forţei de muncă.

Potrivit ziarului Washington Post, Germania a devenit ţară gazdă pentru angajaţi proveniţi din state precum Grecia, Spania şi Portugalia. Dacă în anii 60, Germania atrăgea fluxuri de imigranţi turci, care ocupau posturile de muncitori necalificaţi, astăzi sunt oferite posturi de ingineri, medici sau informaticieni. În acest sens, nemţii şi-au modificat anul acesta legislaţia pentru a uşura echivalarea diplomelor.

Deşi nu sunt încă statistici care să stabilească numărul imigranţilor veniţi din state precum Grecia, Spania şi Portugalia, există numeroase surse indirecte care arată că nu este vorba de cazuri izolate, ci de un fenomen.

Spre exemplu, migraţia înspre Germania a crescut cu peste 13% în ultimii 5 ani, iar ţara de provenienţă a imigranţilor este, în peste jumătatate din cazuri, chiar în interiorul Uniunii Europene. Totodată, organizaţiile internaţionale care oferă cursuri de limba germană semnalează o creştere semnificativă în ultimii doi ani a celor care doresc să-şi însuşească limba, pentru a avea opţiunea de a lucra în Germania. În plus, este clar că numărul şomerilor creşte în anumite state (în Grecia şi Spania, şomerii sub 25 de ani sunt între 42 – 45%); în acelaşi timp, ţări precum Germania anunţă că în prezent ar mai avea nevoie de aproximativ 80 000 de ingineri, 120 000 medici şi 66 000 de informaticieni, potrivit cotidianului Washington Post.

Articolul a fost preluat de pe RomaniaLibera.

Sursa foto: doctorsito.wordpress.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

19 − eighteen =