Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ce trebuie să știe românii care vor să rămână în Marea Britanie după Brexit. Documentul publicat de guvernul britanic înaintea unei noi runde de negocieri cu UE

Published

on

Guvernul britanic a publicat, marți, cu o zi înainte de o nouă rundă de negocieri cu UE, detalii suplimentarii legate de obţinerea statutului de rezident post-Brexit de către cetăţenii europeni care vor să rămână în Marea Britanie, informează Digi24.

Aceștia vor avea o perioadă de grație de doi ani după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană pentu a solicita rezidență și, ”în majoritatea cazurilor, va fi acordată”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Interne de la Londra.

În caz de refuz, solicitanții au posibilitatea să conteste decizia. Cererile nu vor fi refuzate din cauza unor „detalii tehnice minore”, adaugă sursa citată.

Un amănunt important: cei care vor drept de rezidență trebuie orice condamnare penală și să accepte verificările de rigoare în baza de date. „Este o măsură rezonabilă pentru ca țara să fie apărate de cei care comit infracțiuni grave”, se arată în documentul citat.

”Am spus foarte clar că păstrarea drepturilor cetăţenilor europeni este principala noastră prioritate în cadrul negocierilor. Aceştia aduc o contribuţie extrem de importantă pentru economia şi societatea britanică şi nu ne dorim ca acest lucru să se schimbe ca urmare a deciziei noastre de a părăsi UE. Vom oferi sprijin tuturor celor care doresc să rămână aici şi să obţină statutul de rezident (settled status) printr-un sistem simplu şi direct de aplicare”, a declarat David Davis, ministrul care coordonează negocierile pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

”Ultima rundă de negocieri a înregistrat progrese reale în această direcţie şi sper ca documentul publicat astăzi va facilita ajungerea la un acord pentru a garanta drepturile drepturile cetăţenilor europeni şi în aceeaşi măsură a britanicilor care trăiesc în UE”, a adăugat David Davis.

Documentul guvernului britanic a fost publicat cu o zi înaintea celei de-a șasea runde de negocieri dintre UE și Marea Britanie privind Brexit.

Tratativele privind Brexit au fost deschise pe 19 iunie, la Bruxelles, reuniune la care s-au fixat ordinea priorităților în negociere și calendarul. Cea de-a doua reuniune, care a avut loc pe 20 iulie, a relevat un dezacord fundamental între negociatorii UE și cei britanici privind drepturile cetățenilor.

După a treia rundă de tratative, de la finalul august, cu privire la retragerea Marii Britanii din UE, negociatorul-şef Michel Barnier a sugerat că nu s-au înregistrat progrese semnificative cu privire la cele trei probleme cheie, de a căror rezolvare depinde şi discutarea unui viitor acord comercial între Londra şi Bruxelles.

În cadrul celei de-a patra reuniuni de negocieri, Uniunea Europeană a cerut detalierea drepturile cetățenilor după Brexit, înainte de a discuta despre acordurile comerciale ale Marii Britanii cu UE după ce va ieși din Uniune, nefiind înregistrate progrese suficiente.

Cea de-a cincea reuniune a fost încheiată fără “mari pași înainte”, iar Michel Barnier a anunțat că “nu va fi în măsură” să recomande trecerea la următoarea etapă. De altfel, Consiliul European nu a acceptat trecerea la noile etape ale negocierii, amânând decizia până la summitul din luna decembrie.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni, 17 ianuarie, o cerere de propuneri pentru proiecte în vederea elaborării unui curriculum și a materialelor didactice pentru un curs despre Uniunea Europeană și politica de coeziune a UE, destinat viitorilor jurnaliști.

Comisia a răspuns solicitării multor studenți din UE de a lansa acest apel, care va oferi o ocazie extraordinară de a stimula dezbaterea academică privind UE și politica de coeziune a UE, precum și de a îmbunătăți nivelul de cunoștințe al studenților și de a încuraja cooperarea între universități și alte instituții ale UE“, a declarat comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira.

Beneficiarii vor trebui să pună în aplicare o strategie de dezvoltare, să creeze o rețea de instituții de învățământ superior și să își dezvolte învățământul.

Propunerile pot fi depuse de universități și alte instituții de învățământ jurnalistic la nivel universitar și postuniversitar.

Solicitanții trebuie să fie stabiliți într-un stat membru al UE și să fie acreditați în conformitate cu legislația în vigoare în țara respectivă.

Comisia va acoperi 95% din costurile proiectului. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 21 aprilie 2022, ora 13:00 CET. Comisia se așteaptă să anunțe rezultatele în iunie 2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Prețurile cu ridicata ale gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze, potrivit raportului trimestrial al Comisiei privind piața gazelor naturale publicat astăzi. Tendințele identificate prezintă un contrast puternic cu ceea ce s-a observat în aceeași perioadă a anului 2020. Același lucru este valabil și pentru raportul trimestrial privind energia electrică, care evidențiază faptul că consumul de energie electrică a revenit la nivelurile anterioare pandemiei.

În ceea ce privește piața gazelor, raportul subliniază modul în care prețurile angro la gaze în Europa și-au continuat creșterea bruscă în al treilea trimestru al anului 2021, ajungând la 85 €/MWh la sfârșitul lunii septembrie – un nivel rar întâlnit pe hub-urile europene. Aceste prețuri ridicate la gazele naturale cu ridicata au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor angro la electricitate și, la rândul lor, la creșteri semnificative ale prețurilor cu amănuntul. Raportul analizează, de asemenea, diferitele măsuri luate la nivelul UE și al statelor membre pentru a atenua impactul majorării prețurilor la gaze asupra gospodăriilor și întreprinderilor.

Raportul trimestrial privind piața energiei electrice evidențiază faptul că, în al treilea trimestru al anului 2021, consumul din UE a crescut până la nivelurile înregistrate în aceeași perioadă a anului 2019, adică la nivelurile de dinaintea pandemiei – datorită unei redresări economice constante și a unei atenuări a restricțiilor de blocare. Consumul la nivelul UE a crescut cu 3% de la an la an în al doilea trimestru din 2021, datorită redresării activității industriale și a forței de muncă.

Cu toate acestea, redresarea economică post-pandemică a provocat o astfel de creștere bruscă a prețurilor globale la gaze și a perturbat în mod semnificativ lanțurile de aprovizionare la nivel mondial, pentru a determina niveluri record ale prețurilor la energie electrică pe piețele europene.

Indicele european de referință pentru energie electrică a înregistrat o medie de 105 €/MWh în T3 2021 – echivalentul a 211% mai mult decât în T3 2020 și cu 164% mai mult decât în aceeași perioadă din 2019. Majorarea prețurilor la gaz a inversat trecerea de la cărbune la gaz înregistrată în ultimul an, stimulând câștigurile din producția de cărbune în ciuda creșterii prețurilor la carbon în T3 2021.

Raportul arată, de asemenea, că cererea de vehicule cu încărcare electrică (ECV) a continuat să crească în T3 2021. Sprijinul fiscal și stimulentele de achiziție oferite în șaptesprezece state membre au continuat să stimuleze vânzările în cursul anului 2021 – cu aproape 410.000 de noi ECV-uri înregistrate în UE în perioada iulie-septembrie 2021 – cu 50% mai mult decât în aceeași perioadă din 2020.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

Published

on

© European Commission/ Facebook

Crizele umanitare din întreaga lume continuă să crească, iar în timp ce conflictele și violențele sunt sursa nevoilor umanitare majore, situația se agravează din ce în ce mai mult din cauza dezastrelor naturale, precum seceta sau inundațiile, alimentate de schimbările climatice și de degradarea mediului.

În acest sens, pentru a-i ajuta pe cei mai afectați din întreaga lume, Comisia Europeană a adoptat un buget umanitar anual de 1,5 miliarde de euro pentru anul 2022, informează comunicatul oficial. 

„Nevoile umanitare sunt la un nivel fără precedent și continuă să crească. Finanțarea noastră umanitară va permite UE să să continue să salveze vieți și să acopere nevoile de bază ale populațiilor afectate. Pe lângă faptul că răspundem la crize noi și foarte vizibile, bugetul asigură faptul că vom aborda și crizele umanitare existente, prelungite sau recurente, cum ar fi cele din Columbia sau Sudanul de Sud sau situația poporului Rohingya”, a transmis comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

În 2022, ajutorul umanitar al UE va fi alocat după cum urmează:

  • 469 de milioane de euro vor fi alocate Africii Subsahariene pentru a-i sprijini pe cei care suferă din cauza crizei alimentare și nutriționale exacerbate de conflictul din Sahel  și pe cei strămutați din cauza violențelor din Republica Centrafricană, din bazinul lacului Ciad (Ciad, Camerun și Nigeria), din Sudanul de Sud și din Cornul Africii . De asemenea, suma aceasta va aborda și nevoile persoanelor afectate de conflictul pe termen lung din Republica Democrată Congo.
  • 351 de milioane de euro din fondurile umanitare ale UE vor fi alocate pentru nevoile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pentru a face față crizei din Siria, precum și nevoilor refugiaților din țările vecine din Orientul Mijlociu, precum și situației critice din Yemen.
  • 152 de milioane de euro vor finanța proiecte în Europa de Sud-Est și în țările vecine, abordând crizele din Ucraina, Balcanii de Vest și Caucaz, precum și efectele crizei siriene în Turcia.
  • 188 de milioane de euro vor continua să vină în ajutorul celor mai vulnerabile populații din Asia și America Latină. În Asia, aceasta include crizele din Afganistan și Rohingya (Bangladesh și Myanmar). În America Latină, UE va continua să ofere ajutor celor afectați de crizele din Venezuela și Columbia și Haiti.
  • Cele 370 de milioane de euro rămase vor fi utilizate pentru crize neprevăzute sau pentru creșterile bruște ale crizelor existente, precum și pentru alte operațiuni.

Finanțarea va ajuta, totodată, populațiile vulnerabile din țările predispuse la dezastre să se pregătească mai bine pentru diverse riscuri naturale, precum inundațiile, incendiile de pădure, cutremurele și cicloanele.

De asemenea, 10% din finanțare în toate regiunile va fi alocată educației în situații de urgență pentru a permite copiilor și tinerilor să își continue școlarizarea.

Continue Reading

Facebook

RUSIA59 mins ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.3 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.4 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO5 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA5 hours ago

La un an de la arestarea sa, Aleksei Navalnîi declară că ”nu regretă nicio secundă” că a revenit în Rusia pentru a continua lupta împotriva Kremlinului

NATO6 hours ago

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

RUSIA59 mins ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending